Știri
Știri din categoria Externe
Consolidarea Ministerului Securității Statului (MSS) sub Xi Jinping ridică riscurile de spionaj economic pentru companiile de tehnologie, într-un moment în care competiția SUA–China pe inteligență artificială se mută tot mai mult în zona protejării secretelor comerciale, potrivit Digi24.
MSS, una dintre cele mai opace instituții ale regimului de la Beijing, a revenit în prim-plan după scandalul care a dus la demisia lui Jensen Huang de la conducerea Nvidia. Autoritățile americane suspectează că agenția chineză ar fi recrutat-o pe Alice Huang, o femeie de afaceri care a avut o relație cu fostul director general, pentru a obține informații despre acesta, relatează CNBC. Financial Times și The New York Times, citând surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane, susțin la rândul lor că MSS ar fi urmărit obținerea de date despre Jensen Huang.
Huang a recunoscut relația extraconjugală, însă nu este clar dacă au fost transmise informații confidențiale. Acuzațiile de spionaj nu au fost demonstrate public, notează News.ro.
În evaluarea prezentată de Digi24, sectorul tehnologic american a devenit o țintă importantă a operațiunilor de informații atribuite Chinei, pe măsură ce Beijingul încearcă să reducă decalajul față de Statele Unite în domeniul inteligenței artificiale. Matt Pearl, director al programului pentru tehnologii strategice de la Center for Strategic and International Studies, a declarat anterior pentru CNBC că interesul autorităților chineze pentru companiile americane din acest sector se intensifică.
Un exemplu de metodă invocată în articol: anul trecut, publicația Universității Stanford a relatat că un presupus agent MSS s-ar fi prezentat ani la rând drept student pentru a obține informații sensibile. Experți citați acolo au susținut că serviciul chinez ar folosi inclusiv civili pentru a colecta discret cunoștințe tehnologice și date despre inovațiile americane.
MSS a fost înființat în 1983 și coordonează structuri de informații la nivel național și provincial, însă funcționează într-un regim de secretizare accentuat, fără un site administrativ oficial destinat publicului. Influența politică a ministerului ar fi crescut sub Xi Jinping, pe fondul accentului pus de Beijing pe securitatea națională și combaterea „infiltrării străine”, potrivit cercetătoarei Sheena Chestnut Greitens (Universitatea Texas din Austin), citată de Digi24.
Din 2023, instituția și-a intensificat comunicarea publică, inclusiv printr-un cont pe WeChat, folosit pentru mesaje legate de securitatea națională. În septembrie, ministrul securității statului, Chen Yixin, a publicat un articol despre necesitatea îmbunătățirii guvernanței inteligenței artificiale și prevenirea riscurilor asociate.
Datele companiei americane de securitate cibernetică CrowdStrike indică o intensificare a activităților atribuite Chinei. Un raport publicat în iunie arată că entitățile chineze au fost responsabile pentru peste jumătate dintre intruziunile informatice sponsorizate de state și îndreptate împotriva companiilor tehnologice în cele 12 luni încheiate la 31 martie, în special asupra activelor legate de inteligența artificială. Aceste incidente nu au fost însă atribuite în mod necesar MSS.
În paralel, autoritățile americane au impus în ultimii ani sancțiuni unor persoane și entități chineze suspectate de legături cu MSS, în urma unor atacuri informatice.
În acest context, cazul Nvidia amplifică preocupările Washingtonului privind protejarea tehnologiilor strategice și a informațiilor comerciale sensibile în competiția cu Beijingul, mai arată articolul.
Recomandate
Kremlinul confirmă un summit Trump–Xi–Putin pe 19 noiembrie, dar Beijingul nu îl validează încă , o incertitudine care poate limita din start miza politică și, implicit, predictibilitatea pentru piețele sensibile la riscuri geopolitice, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, în sudul Chinei. Kremlinul a transmis că „s-a ajuns la un acord” pentru o reuniune trilaterală între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, declarație făcută de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov . În același timp, Beijingul nu a confirmat oficial organizarea întâlnirii, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor ajustări de format sau agendă până în ultimul moment. Ce teme sunt avansate și de ce contează Casa Albă , care a oficializat vineri seară organizarea întâlnirii, indică drept posibile subiecte proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliano-americane asupra Iranului. Un oficial american, sub protecția anonimatului, a spus că președintele SUA intenționează să ridice și „problema Iranului” în cadrul reuniunii. Olivia Wales, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a indicat că Trump vrea să abordeze reducerea numărului de arme nucleare la nivel mondial, argumentând că proliferarea este „extrem de periculoasă”. Ucraina, lăsată în afara formatului trilateral Potrivit aceleiași prezentări a poziției americane, Washingtonul urmează o „cale complet separată” de negocieri cu Kievul și Moscova, iar Beijingul „nu face parte propriu-zis din acest proces”. În consecință, oficialul american a sugerat că nu ar fi oportună abordarea chestiunii Ucrainei în cadrul reuniunii trilaterale. Din perspectiva riscului geopolitic, mesajul indică o delimitare a dosarelor: discuțiile cu China ar urma să se concentreze pe teme de securitate globală (nuclear, Iran/Orientul Mijlociu), în timp ce Ucraina rămâne gestionată pe un canal separat. [...]
China și SUA încearcă să deblocheze reducerea tarifelor, dar fără acord înaintea întâlnirii Xi–Trump . Potrivit Digi24 , cele două țări au discutat despre scăderea tarifelor vamale și despre comerțul cu produse agricole în prima reuniune a consiliului comercial bilateral, organizată cu câteva zile înaintea summitului programat joi, la Shenzhen, în marja APEC . Miza economică imediată este pachetul de reduceri tarifare reciproce discutat după summitul din septembrie de la Washington: un total de 60 de miliarde de dolari, care ar include și un aranjament de tip „30 de miliarde de dolari pentru 30 de miliarde de dolari”, conform Ministerului Comerțului din China, citat de Reuters. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat încheierea unui acord. Tarifele, condiție pentru creșterea importurilor agricole Beijingul insistă ca Washingtonul să pună în aplicare angajamentele privind reducerea tarifelor, prezentând acest pas drept condiție prealabilă pentru majorarea importurilor de produse agricole americane. În ecuație intră și angajamentul Chinei de a cumpăra anual produse agricole din SUA în valoare de 17 miliarde de dolari până în 2028. Totuși, acordul nu a fost finalizat până acum, iar incertitudinile persistă inclusiv în privința volumelor viitoare de achiziții. O analiză Reuters, bazată pe date vamale, arată că achizițiile chineze de produse agricole americane (cu excepția soiei) sunt pe cale să ajungă în acest an la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, în pofida angajamentelor asumate. Ce urmează: discuțiile se mută la nivel de lideri Consiliul comercial bilateral va continua să fie folosit pentru a aborda problemele rămase, a extinde cooperarea și a reduce divergențele nerezolvate, potrivit Ministerului Comerțului din China. Următorul test este întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, programată joi, la Shenzhen, unde tarifele și schimburile agricole sunt printre temele centrale ale dialogului economic bilateral. [...]
China se apropie de statutul de economie „bogată”, dar riscă să rămână dependentă de exporturi din cauza unei populații încă sărace și a unei clase de mijloc pe care Beijingul a încercat să o țină sub control, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza economică este că, fără consum intern mai puternic, supraproducția industrială va continua să se verse în exporturi exact într-un moment în care piețele externe ridică tarife și bariere. Economia Chinei a crescut accelerat după aderarea la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2001: de la 1,3 trilioane de dolari la aproape 20 de trilioane de dolari, iar exporturile au crescut de 13 ori în 25 de ani, țara devenind „fabrica lumii”. În paralel, venitul pe cap de locuitor ar urma să depășească pragul Băncii Mondiale pentru economiile cu venituri mari, însă o parte importantă a populației rămâne, în termeni comparabili internațional, mult sub nivelul asociat acestui statut. „Paradoxul” sărăciei: praguri diferite, realități diferite Beijingul a susținut că a obținut o „victorie totală” împotriva sărăciei, iar măsurile aplicate din 1978 ar fi scos aproape 800 de milioane de oameni din sărăcia extremă. În același timp, analiza citată arată că autoritățile chineze au folosit un prag al sărăciei de 2,30 dolari pe zi, criticat ca fiind prea mic. Prin comparație, dacă s-ar utiliza pragul de 30 de dolari pe zi, pe care Banca Mondială îl aplică țărilor bogate, „cetățeanul chinez de rând” ar fi mult sub acest nivel. Această discrepanță, potrivit materialului, va conta mai mult decât simpla creștere a PIB-ului în următorul sfert de secol: întrebarea devine ce face statul cu milioanele rămase în urmă și cu o clasă mijlocie care nu a fost lăsată să se consolideze. Consum intern slab, presiune mai mare pe exporturi Un efect economic direct al acestei structuri sociale este că populația economisește mult și cheltuie puțin, iar producția din fabricile moderne nu poate fi absorbită de piața internă. Consecința: surplusul continuă să meargă la export. În plus, China nu mai exportă predominant bunuri cu valoare adăugată mică, ci produse care concurează industriile strategice ale economiilor avansate. În text sunt menționate, între altele: peste 70% din mașinile electrice produse la nivel mondial; 80% din baterii; 80% din panourile solare. În același timp, exporturile chinezești se lovesc acum de tarife și blocuri comerciale în mai multe regiuni, ceea ce amplifică tensiunile comerciale pe măsură ce China urcă în segmentele „premium” ale industriei (mașini electrice, roboți industriali, turbine eoliene). Riscul care se adaugă: factura demografică Pe lângă dilema consumului și a distribuției veniturilor, analiza indică o presiune majoră de natură demografică. Până în 2035, numărul pensionarilor din China este așteptat să ajungă la 400 de milioane, ceea ce ar împinge statul să cheltuiască mai mult pe pensii și asistență medicală. În acest tablou, concluzia materialului este că o mare putere care continuă să prospere, dar își menține majoritatea populației în sărăcie, poate ajunge fie la stagnare economică prelungită, fie la acumularea unor tensiuni interne cu efecte pe termen lung. [...]
Rusia condiționează un armistițiu de o redesenare a arhitecturii de securitate în Europa , inclusiv prin limitarea rolului nuclear al Regatului Unit în apărarea colectivă a NATO, potrivit Digi24 , care citează o relatare din The Telegraph . Cererea apare în contextul negocierilor menite să pună capăt războiului din Ucraina și sugerează că Moscova încearcă să obțină concesii structurale, nu doar un acord punctual de încetare a focului. În lista de propuneri prezentată de reprezentanții ruși pentru negocieri, Kremlinul ar insista ca Londra să înceteze să-și folosească „capacitățile nucleare” pentru a apăra alte țări europene. The Telegraph notează că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO. Ce cere Moscova, dincolo de componenta nucleară Aceeași listă de condiții include, potrivit sursei citate, cereri care ar afecta direct postura NATO pe flancul estic și ar limita sprijinul occidental pentru Ucraina: retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice; excluderea Finlandei din Alianță; angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina; încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina; renunțarea Ucrainei la perspectiva aderării la NATO. Digi24 mai relatează că liderul de la Kremlin ar fi dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite. Miza de reglementare: „liniile” NATO și statutul teritoriilor ocupate Pe lângă cererile legate de NATO, Kremlinul urmărește să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului, potrivit articolului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului. În paralel, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO. Context: semnale din discuțiile cu SUA și reacții în Europa Digi24 consemnează că prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia. Publicația amintește și de informații atribuite NYT, potrivit cărora oficialii ruși ar fi transmis la Abu Dhabi că privesc în continuare Războiul Rece și Blocul de la Varșovia drept un model pentru Europa postbelică. În același timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, le-ar fi cerut reprezentanților ruși să „privească spre viitor”. Totuși, la o întâlnire ulterioară la Moscova, Putin le-ar fi spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la pozițiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”, potrivit articolului. [...]
Finlanda exclude orice discuție despre ieșirea din NATO , respingând ideea că o astfel de condiție ar putea intra pe agenda unor negocieri de pace privind Ucraina, potrivit Profit . Mesajul vine de la ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen , care afirmă că apartenența Finlandei la alianță „nu este negociabilă”. Reacția este legată de o presupusă condiție atribuită Rusiei în contextul discuțiilor despre pace: ca Finlanda să părăsească NATO. În formularea ministrului, o asemenea solicitare nu ar avea loc în negocieri, iar Rusia „știe asta”, poziția fiind prezentată ca una fermă și fără spațiu de compromis. Dincolo de dimensiunea politică, semnalul are relevanță de securitate regională: Finlanda transmite că arhitectura sa de apărare și angajamentele din cadrul NATO nu pot fi folosite ca monedă de schimb în dosarul ucrainean, ceea ce reduce marja unor eventuale „pachete” de concesii în negocieri. [...]
Benjamin Netanyahu condiționează „eliminarea” amenințării iraniene de un guvern de uniune națională , cerându-i rivalului său Gadi Eisenkot să intre în negocieri „fără condiții prealabile”, potrivit news.ro , care citează AFP. Miza imediată este formarea rapidă a unei majorități capabile să ia decizii de securitate pe termen lung, într-un context în care Netanyahu susține că doar o astfel de formulă poate „garanta securitatea Israelului” în fața Iranului. Într-o declarație video, Netanyahu a spus că întâlnirea de joi cu Eisenkot i-a întărit convingerea că este „esențial” un guvern de uniune națională „care să poată garanta securitatea Israelului pentru mulți ani de acum înainte”. În același mesaj, premierul în exercițiu a reluat promisiunea de a elimina „odată pentru totdeauna” amenințarea iraniană la adresa Israelului. Ce îi cere Netanyahu lui Eisenkot Netanyahu îi solicită rivalului său să înceapă discuțiile fără condiții și să lase deoparte disputele politice, cu obiectivul de a ajunge la acorduri pe teme de securitate și guvernare. În declarația citată de news.ro, el formulează explicit invitația la negocieri: „Să intrăm în sala de negocieri, fără condiţii prealabile.” Totodată, Netanyahu spune că părțile ar trebui să „lase deoparte toate disputele şi toate boicoturile” pentru a conveni asupra „securității și viitorului Israelului”, inclusiv asupra „problemei recrutării obligatorii”. Contextul politic: Eisenkot are mandatul de a forma guvernul Potrivit aceleiași relatări, președintele Israelului l-a desemnat sâmbăta trecută pe Gadi Eisenkot – prezentat drept cel mai puternic rival al lui Netanyahu – să încerce formarea unui nou guvern. În acest cadru, apelul lui Netanyahu la o formulă de uniune națională devine și o încercare de a influența arhitectura viitoarei coaliții, prin plasarea temei Iranului și a securității în centrul negocierilor. [...]
