Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea tranzitului civil prin Strâmtoarea Ormuz a fost testată de un vas de croazieră fără pasageri, primul care a traversat zona de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul. Mișcarea este relevantă pentru comerțul maritim deoarece semnalează o posibilă normalizare operațională pe o rută strategică, însă doar în condițiile unui armistițiu descris ca fragil.
Nava identificată de serviciul de monitorizare a traficului naval MarineTraffic este Celestyal Discovery, un vas sub pavilion maltez, menționat de Euronews. Potrivit informațiilor citate, vasul nu avea pasageri la bord, a plecat din Dubai vineri după ce a stat la doc 47 de zile și se îndreaptă spre Oman, unde ar urma să ajungă sâmbătă.
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz vine după ce Iranul și Statele Unite au anunțat că această cale navigabilă va fi complet deschisă traficului comercial pe durata armistițiului. Teheranul a confirmat oficial reluarea navigației, într-un context regional tensionat, marcat de încetarea temporară a focului dintre Israel și Liban.
În pofida reluării tranzitului, situația este prezentată ca volatilă. Hezbollah, susținut de Iran, a anunțat că își menține forțele în stare de alertă și a avertizat că va reacționa dacă Israelul ar încălca armistițiul.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis, la rândul său, că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” în cazul unei agresiuni din partea Statelor Unite sau a Israelului.
De partea cealaltă, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că armata va continua să controleze teritoriile ocupate în sudul Libanului și să acționeze împotriva infrastructurii considerate a aparține Hezbollah. El a susținut că obiectivul strategic – dezarmarea grupării – nu a fost atins și că sudul Libanului nu este complet demilitarizat, iar Israelul ia în calcul reluarea acțiunilor militare după expirarea armistițiului dacă demersurile diplomatice nu dau rezultate.
Recomandate
Atacurile SUA asupra unor ținte din Iran au continuat pentru a 13-a noapte la rând, iar exploziile raportate în apropierea Strâmtorii Ormuz mențin presiunea asupra unui coridor-cheie pentru transportul maritim comercial , potrivit Agerpres . Presa iraniană a semnalat vineri dimineață mai multe explozii după ce forțele americane au anunțat un nou val de lovituri. Printre zonele vizate s-ar fi aflat împrejurimi ale orașelor Ahvaz, Andimeshk și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest), a relatat agenția iraniană Fars, citând autorități de la Teheran. Explozii au fost raportate și în apropierea insulei Qeshm din Strâmtoarea Ormuz , precum și în jurul orașului portuar Bandar Abbas, indicând o extindere a incidentelor în proximitatea rutelor de navigație. Ce spune Centcom despre țintele lovite și durata operațiunii Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că ultimul val de atacuri a durat puțin peste două ore și s-a încheiat la ora locală 04:30 (01:00 GMT). Într-o postare pe X, Centcom a precizat că a vizat: centre de comandă militară iraniene; instalații de depozitare a dronelor; rețele de comunicații; situri de supraveghere de coastă; capacități maritime, cu obiectivul declarat de a diminua amenințarea asupra marinarilor și navelor comerciale civile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Implicația pentru navigația comercială în Strâmtoarea Ormuz Centcom a reiterat poziția SUA potrivit căreia Strâmtoarea Ormuz a rămas deschisă navigației, în pofida atacurilor recente lansate de Gardienii Revoluției din Iran, și că navele comerciale ar putea tranzita zona cu sprijin militar american. Potrivit informațiilor citate, conflictul a escaladat din nou la începutul acestei luni, după ce forțele iraniene au tras asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]
Statele Unite vor aplica tarife de 10%–12,5% la importuri din 60 de țări , o măsură care acoperă 99% din importurile americane și care riscă să se traducă în costuri mai mari pentru companiile importatoare și, ulterior, pentru consumatori, potrivit NPR . Noile tarife intră în vigoare chiar când expiră, vineri, taxele temporare de 10% impuse la nivel global. Administrația Trump justifică decizia prin faptul că statele vizate „nu au aplicat suficient” interdicții privind bunurile produse prin muncă forțată. Reprezentantul SUA pentru Comerț, Jamieson Greer , a susținut că măsura urmărește să corecteze atât un abuz de drepturi ale omului, cât și o practică comercială care distorsionează piața. De la tarife temporare la un instrument mai „durabil” Noile tarife sunt introduse în baza Secțiunii 301 din Legea Comerțului din 1974 , care permite președintelui să impună taxe la import și alte sancțiuni împotriva țărilor considerate angajate în practici comerciale „nejustificabile”, „nerezonabile” sau „discriminatorii”. NPR amintește că Trump a folosit Secțiunea 301 și în primul mandat pentru tarifele mari aplicate Chinei, care au rezistat contestărilor în instanță. Măsura vine după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, cele mai ample tarife ale administrației, stabilind că Legea din 1977 privind puterile economice de urgență internațională (IEEPA) nu autorizează tarife. Decizia a obligat administrația să ramburseze importatorilor sumele plătite. Ca răspuns, Trump a anunțat tarife globale de 10% în baza Secțiunii 122 din aceeași lege din 1974, dar acestea pot fi folosite doar 150 de zile — termen care expiră vineri, la 12:01 a.m. (ora SUA, conform NPR). Ce este exceptat și ce efecte sunt anticipate Unele categorii de produse sunt exceptate de la noile tarife, inclusiv petrol și gaze, precum și îngrășăminte. De asemenea, sunt exceptate produsele care se califică pentru regim fără taxe vamale în cadrul acordului SUA–Mexic–Canada (USMCA). NPR subliniază un mecanism esențial: tarifele sunt plătite de companiile din SUA care importă bunuri, iar acestea încearcă de regulă să transfere costurile către consumatori prin prețuri mai mari. În contextul în care americanii sunt deja nemulțumiți de costul ridicat al vieții, administrația își asumă un risc politic prin introducerea tarifelor înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Posibile noi tarife: investigație pentru 16 țări Potrivit materialului, ar putea urma și alte tarife în baza Secțiunii 301. Biroul Reprezentantului SUA pentru Comerț a lansat o investigație privind 16 țări care ar reprezenta 70% din importurile SUA, pentru a evalua dacă „supraproducția” de bunuri a coborât prețurile și a dezavantajat companiile americane pe piețele globale. Administrația nu a finalizat încă această investigație. În paralel, un oficial al administrației citat de NPR, sub protecția anonimatului, a spus că unele țări și-au întărit aplicarea regulilor privind munca forțată și au obținut tarife mai mici; exemplul dat este India, pentru care nivelul ar fi fost redus de la 12,5% la 10%. [...]
Donald Trump spune că este „aproape” de o decizie privind reluarea unor operațiuni militare majore în Iran , inclusiv lovituri „mai mari decât” cele din cadrul Operațiunii Epic Fury, potrivit unui interviu acordat Axios . Miza imediată este riscul unei escaladări care ar putea amplifica șocul deja vizibil în energie, în condițiile în care tensiunile au împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei). Trump a spus că ia în calcul „un atac masiv” și că este „aproape” de a lua o decizie, dar a insistat că nu a stabilit încă o determinare finală și nu a indicat un termen-limită. Doi oficiali americani citați de publicație au confirmat că nu a fost luată nicio decizie și că armata nu a primit ordine noi. De ce contează: energie și rute maritime sub presiune Escaladarea din ultimele 12 zile are ca obiectiv, potrivit relatării, oprirea atacurilor iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz , un coridor critic pentru transporturile de petrol. În paralel, rebelii Houthi susținuți de Iran din Yemen au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă presiune pe o altă rută majoră de transport energetic și alimentează instabilitatea pe piața globală. În acest context, revenirea la un război deschis ar avea implicații economice directe prin prețurile la energie, dar și prin riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare care depind de aceste rute maritime. Ce spune Trump despre o posibilă implicare a Israelului Președintele american a afirmat că Israelul „ar intra în două minute dacă îi cer”, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. Totodată, a avertizat că ar exista „consecințe” dacă Israelul s-ar alătura loviturilor, sugerând riscul unei riposte iraniene împotriva Israelului. Negocieri: „vor să negocieze”, dar fără acord Trump a declarat că iranienii „vor să negocieze”, însă „nu sunt pregătiți să facă o înțelegere” în acest moment, adăugând că „nu au primit încă suficientă durere”. Două surse regionale familiarizate cu eforturile de mediere au spus că liderii iranieni nu au acceptat cea mai recentă propunere înaintată. Ce urmează Pe termen scurt, elementul-cheie rămâne dacă Trump va ordona sau nu o nouă rundă de lovituri, în condițiile în care, potrivit oficialilor citați, nu există încă ordine noi către armată. Separat, Trump a spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar vrea să participe săptămâna viitoare, la Washington, la priveghiul senatorului Lindsey Graham și că ar fi dispus să se întâlnească cu el dacă va fi în oraș. [...]
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră , într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică . Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile. Ținte cu relevanță industrială și energetică Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără: o uzină din regiunea Kirov, situată la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera Ucrainei, despre care Zelenski afirmă că furnizează componente pentru armamentul rusesc; o rafinărie de petrol din Tiumen; un centru logistic în Ekaterinburg; un depozit de combustibil din regiunea Rostov-pe-Don. Marea Caspică: lovituri asupra transporturilor militare Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate. Context: atac aerian rusesc cu drone și rachete Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse. [...]
România intră în materialele oficiale ale BBC Proms , o expunere cu miză pentru turismul de inbound , printr-o pagină de promovare inclusă în zeci de mii de broșuri distribuite la Royal Albert Hall din Londra, potrivit Economica , care citează o postare a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Între 17 iulie și 12 septembrie are loc BBC Proms, descris drept cel mai vechi și unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de muzică clasică. În ediția din acest an, MEDAT promovează destinația turistică România printr-o pagină dedicată inclusă în toate cele 85.000 de broșuri oficiale realizate pentru 63 dintre concertele festivalului. Pagina de promovare este ilustrată cu o imagine a Castelului Peleș și include mesajul „Discover Romania – one of Europe’s most diverse & best preserved natural landscapes”. Extinderea prezenței pe 5 august: promovare și diplomație culturală Pe 5 august, prezența României la festival este completată de debutul pianistei Alexandra Dariescu , prezentată ca prima pianistă din România invitată să concerteze la BBC Proms și primul artist român care revine pe scena festivalului după trei decenii. Cu această ocazie, broșura dedicată concertului, tipărită în 1.200 de exemplare, va include pe lângă pagina de promovare turistică încă o pagină dedicată diplomației culturale românești în Regatul Unit, împreună cu un mesaj de susținere adresat artistei. [...]
