Știri
Știri din categoria Externe

China avertizează că armistițiul SUA–Iran poate ceda, iar miza imediată este Strâmtoarea Ormuz, rută critică pentru petrolul către Asia, potrivit HotNews. Mesajul vine în contextul în care Beijingul are un interes direct în menținerea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, o mare parte din importurile sale maritime de țiței tranzitând Ormuz.
Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a descris armistițiul dintre SUA și Iran drept „foarte fragil” și a cerut comunității internaționale să se opună „fără echivoc” oricăror acțiuni care ar submina încetarea focului sau ar escalada confruntarea. Declarațiile au fost făcute într-o convorbire telefonică cu omologul pakistanez, Mohammad Ishaq Dar, potrivit ministerului condus de Wang.
„Sarcina urgentă este de a preveni reluarea ostilităților și de a menține impulsul armistițiului obținut cu greu.”
În aceeași discuție, Wang a spus că Beijingul ar fi „încântat” ca Pakistanul să joace un rol mai important în rezolvarea conflictului și a adăugat că și China este gata să contribuie. Totodată, el a îndemnat la promovarea negocierilor pentru a susține armistițiul, descris ca „extrem de fragil”.
Separat, Wang s-a întâlnit cu Khaldoon Khalifa Al Mubarak, emisarul special al Emiratelor Arabe Unite în China. În cadrul întâlnirii, șeful diplomației chineze a transmis că blocarea Strâmtorii Ormuz – impusă de SUA mai devreme în cursul zilei de luni și care vizează și alte porturi iraniene din Golful Persic și Golful Oman – „nu servește intereselor comune ale comunității internaționale”, potrivit unui comunicat citat în material, publicat pe X de Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
„Realizarea unui armistițiu cuprinzător și durabil prin mijloace politice și diplomatice este calea fundamentală de urmat.”
Din perspectiva Chinei, riscul este amplificat de dependența energetică: societatea de analiză Kpler arată că Iranul direcționa peste 80% din exporturile sale de petrol către China înainte de război. Tot Kpler indică faptul că peste jumătate din importurile maritime de petrol brut ale Chinei provin din Orientul Mijlociu și trec, în cea mai mare parte, prin Strâmtoarea Ormuz.
Pe durata războiului dintre SUA–Israel și Iran, China a încercat să se poziționeze ca parte aparent neutră, menținând în același timp relația cu Teheranul, de al cărui țiței „depinde în mare măsură”, notează materialul.
În paralel, CNN relatează – citând trei surse – că serviciile secrete americane ar indica faptul că Beijingul s-ar pregăti să livreze noi sisteme de apărare antiaeriană Iranului în următoarele săptămâni. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington a respins acuzația, afirmând că Beijingul „nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict”.
Pentru context suplimentar despre măsurile SUA în zonă, HotNews a relatat anterior despre blocada asupra porturilor iraniene: HotNews.
Recomandate

Ironiile lui Dmitri Medvedev pe tema blocadei din Strâmtoarea Ormuz ridică miza politică a unei decizii americane cu potențial de a amplifica instabilitatea regională , într-un moment în care Washingtonul vorbește și despre un posibil acord cu Iranul , potrivit Stirile Pro TV . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a comentat luni, pe X, blocada impusă de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, făcând trimitere la paradoxurile din literatura lui George Orwell și sugerând o inversare a sensurilor („blocare = deblocare”, „războiul este pace”). Mesajul vine pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, în care Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic. „În timp ce multe țări doresc deblocarea Strâmtorii Hormuz, Casa Albă a decis să o blocheze. Blocare = deblocare? Personajele negative ale lui Orwell revin cu forțe noi. Ce urmează? Desigur, războiul este pace...” Ce transmite Moscova prin acest mesaj Intervenția lui Medvedev, cunoscut pentru poziții categorice, folosește registrul ironic pentru a ataca decizia Casei Albe și pentru a pune sub semnul întrebării logica publică a măsurii. În termeni politici, mesajul funcționează ca o critică directă la adresa administrației americane și ca un semnal de propagandă externă într-un dosar sensibil. Poziția lui Trump: presiune și negociere în același timp În același context, Donald Trump a menționat posibilitatea ajungerii la un acord cu Iranul, dar a avertizat Teheranul asupra consecințelor dacă nu se ajunge la o soluție până la expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, mai notează publicația. [...]

Blocada SUA asupra porturilor iraniene a împins petrolul peste 100 de dolari , amplificând riscul unei crize energetice cu efecte directe în Europa, în condițiile în care UE estimează deja pierderi de 25 de miliarde de euro de la începutul conflictului, potrivit Stirile Pro TV . Teheranul a reacționat public, calificând măsura drept o „răzbunare voluntară” împotriva economiei mondiale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baqaei, a transmis o declarație scurtă după instituirea blocadei, informație relatată de Sky News. Mesajul a fost formulat ca întrebare retorică, cu trimitere la caracterul „ilegal” al unui „război voluntar” și la impactul asupra economiei globale. Amenințări reciproce și escaladare în teren Pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a „elimina” orice navă iraniană din apropierea porturilor aflate sub blocadă, un oficial iranian a ridicat miza. Alaeddin Boroujerdi, membru al Comitetului pentru politică externă și securitate națională al Iranului, a descris blocada ca „propagandă fără temei militar”, potrivit postului iranian Press TV. Boroujerdi a avertizat că orice navă a Marinei SUA care ar încerca să blocheze porturile Iranului ar fi „trimisă pe fundul mării”. În același mesaj, el a susținut că SUA „nu au capacitatea reală” să aplice amenințarea și că ceilalți membri NATO nu ar sprijini o asemenea mișcare. Ce s-a întâmplat și de ce contează economic Conform articolului, blocada SUA asupra porturilor iraniene a început luni, la ora 17.00 (ora României), iar Teheranul amenință cu represalii toate porturile din regiune. Efectul imediat menționat este creșterea abruptă a prețului petrolului, care a trecut de 100 de dolari, pe fondul temerilor privind perturbarea fluxurilor energetice. Armata americană a anunțat că va începe blocada tuturor porturilor și zonelor de coastă iraniene, „temperând” însă amenințarea anterioară a lui Trump de a bloca complet Strâmtoarea Ormuz , potrivit AP News , citată de aceeași sursă. Trump: „rapid și brutal” Într-o postare pe Truth Social, Trump a amenințat că va distruge orice „navă de atac rapidă” iraniană care ar încălca blocada navelor ce intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. „Dacă una dintre aceste nave se apropie chiar şi puţin de BLOCADA noastră, va fi imediat DISTRUSĂ, conform aceluiaşi sistem pe care îl folosim împotriva traficanţilor de droguri pe mare” „Este rapid şi brutal” Tot Trump anunțase duminică intenția de a bloca Strâmtoarea Ormuz și susținea că și alte țări ar urma să fie implicate în această blocadă, potrivit articolului. [...]

Netanyahu ridică miza confruntării cu Iranul , susținând că Israelul, cu sprijinul SUA, i-a aplicat „cea mai grea lovitură din istoria sa”, într-un mesaj cu încărcătură strategică transmis în plină Zi a Comemorării Holocaustului, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni seară, în timpul ceremoniei oficiale de la Yad Vashem , la Ierusalim, unde premierul israelian a legat explicit acțiunile Israelului de ceea ce a numit pericolul programului nuclear iranian. „Am dat regimului terorist iranian cea mai grea lovitură din istoria sa”, a spus Netanyahu. Mesajul: programul nuclear, tratat ca amenințare existențială Netanyahu a avertizat asupra riscurilor asociate programului nuclear al Iranului și a făcut o paralelă între instalațiile nucleare iraniene și lagărele naziste, invocând nume precum Natanz, Fordo și Isfahan. „Dacă nu am fi acţionat, nume precum Natanz, Fordo, Isfahan (...) ar fi putut rămâne pentru totdeauna asociate cu infamia, precum Auschwitz, Treblinka, Majdanek şi Sobibor”, a afirmat premierul israelian. Context: comemorare națională, tensiuni regionale și operațiuni în Liban Israelul marchează Ziua Comemorării Holocaustului de luni seară până marți, în memoria celor șase milioane de evrei uciși de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Comemorările au loc anual în aprilie sau mai, conform calendarului ebraic. Potrivit aceleiași surse, declarațiile vin pe fondul unui context regional tensionat, la peste o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, Israelul continuă operațiunile militare împotriva mișcării islamiste Hezbollah , aliată a Teheranului, pe teritoriul Libanului. [...]

Comisia Europeană pregătește relaxarea regulilor de ajutor de stat , pentru ca guvernele să poată interveni mai rapid în economie pe fondul scumpirilor la energie, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare cu efect direct asupra companiilor și consumatorilor: mai multă flexibilitate pentru sprijin public, într-un moment în care UE invocă riscuri de aprovizionare și creșteri accentuate ale prețurilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că propunerea va fi prezentată „în cursul acestei luni”, ca parte a unui pachet de măsuri pentru criza energetică pe care o leagă de războiul din Iran. În același context, ea a indicat că statele membre vor fi consultate chiar în această săptămână cu privire la modificările regulilor de ajutor de stat. Contextul imediat menționat este închiderea Strâmtorii Ormuz , rută prin care trece o cincime din comerțul global cu energie, ceea ce a alimentat scumpiri și riscuri de aprovizionare. Von der Leyen a afirmat că, de la începutul războiului, acesta „a adăugat 22 de miliarde de euro la factura energetică a UE”. Ce alte intervenții pregătește Comisia, pe lângă ajutoarele de stat Pe lângă relaxarea regulilor, Comisia pregătește un „set de instrumente” care urmează să fie publicat pe 22 aprilie. Potrivit declarațiilor citate, acesta ar urma să includă: planuri pentru umplerea depozitelor de gaze; recomandări pentru măsuri temporare de reducere a taxelor din facturile de energie; recomandări pentru reducerea consumului. În zona de reducere a cererii, sunt menționate ca exemple renovarea clădirilor și modernizarea echipamentelor industriale. Calendar legislativ: rețele electrice, taxe și ETS Von der Leyen a cerut accelerarea lucrărilor la pachetul privind rețelele electrice ale UE, un plan de modernizare și extindere a infrastructurii electrice europene, cu țintă „până la începutul verii”. Argumentul Comisiei este că electrificarea economiei ar fi soluția pe termen lung la costurile ridicate ale petrolului și gazelor. Separat, Comisia lucrează la o propunere legislativă privind modificarea taxelor pe electricitate și a tarifelor de rețea, care ar urma să fie prezentată în mai. Tot înainte de vară, Comisia ar urma să adopte și un obiectiv la nivelul UE privind electrificarea, pentru reducerea dependenței de combustibili fosili. În plus, Comisia va publica „în curând” noi repere pentru ETS (sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, de tip „cap-and-trade” – plafon și tranzacționare), care stabilesc câte certificate gratuite de carbon vor primi sectoarele industriale. Von der Leyen a reiterat că revizuirea planificată a ETS rămâne programată și ar urma să fie publicată în iulie. [...]

Rosatom a retras aproape tot personalul de la centrala nucleară Bushehr , lăsând doar echipa minimă de mentenanță , o mișcare cu impact operațional direct asupra funcționării instalației într-un context de securitate deteriorat, potrivit Stirile Pro TV . Grupul rus Rosatom a evacuat luni 108 angajați de la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, construită și exploatată cu ajutorul Moscovei, a declarat directorul general Aleksei Lihacev, citat de AFP și preluat de news.ro. Conform aceleiași declarații, 20 de persoane au rămas la centrală pentru a asigura mentenanța, fiind vorba despre manageri și responsabili de echipamente, după o „rotire finală”. Evacuarea a fost coordonată cu autoritățile iraniene. Rusia își exprimase în repetate rânduri îngrijorarea în legătură cu proiectilele care au lovit teritoriul centralei de la începutul războiului, unele căzând în apropierea reactorului nuclear. Retragerea aproape completă a personalului fusese planificată înainte de încetarea focului, iar aproximativ 600 de angajați au fost retrași în mai multe etape în martie și la începutul lunii aprilie, după debutul războiului, pe 28 martie. [...]

China semnalează continuitate în cooperarea cu Ungaria, un test pentru investițiile chineze din UE , după schimbarea de guvern de la Budapesta, potrivit Economica . Beijingul spune că este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, citat de Agerpres. Oficialul a afirmat că China „acordă o mare importanță dezvoltării relațiilor cu Ungaria” și că Beijingul este dispus să colaboreze cu noul guvern pe baza „respectului reciproc, egalității și beneficiului reciproc”. Schimbarea politică de la Budapesta și miza economică Victoria partidului Tisza, condus de Peter Magyar , pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban , care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Orban. În acest context, miza pentru mediul de afaceri este dacă noua conducere va păstra direcția de cooperare care a adus investiții chineze importante în: automobile electrice; baterii; infrastructură. Relația Ungaria–China, între Bruxelles și Beijing Ungaria a avut, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești. Totodată, țara s-a prezentat ca o punte de legătură între China și piața UE, notează EFE. Deocamdată, declarațiile Beijingului indică o intenție de continuitate și de menținere a canalelor politice și economice, însă articolul nu oferă detalii despre eventuale angajamente concrete ale noului guvern ungar privind proiectele sau investițiile în derulare. [...]