Știri
Știri din categoria Externe

Atacurile ucrainene asupra rutelor și rafinăriilor rusești au început să producă blocaje logistice vizibile în Crimeea, unde alimentarea cu carburanți este restricționată, iar transportul public riscă să fie redus, potrivit Digi24, care citează o relatare BBC.
Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, se confruntă cu penurii serioase de combustibil și cu dificultăți logistice, pe fondul atacurilor ucrainene asupra unor autostrăzi și poduri cheie care leagă Rostov (sudul Rusiei) de Crimeea prin Mariupol, oraș portuar ocupat. Un analist citat de BBC descrie drumul drept „coloana vertebrală” a ocupației rusești în sud.
În Crimeea, consecințele sunt deja concrete la nivelul distribuției și consumului:
Un locuitor din Simferopol a descris situația pentru Bereg, un site independent, într-o notă de frustrare față de restricții și lipsa de predictibilitate:
„Acum merg pe jos la serviciu. Desigur, este mai puțin convenabil decât să conduci, dar nu este o problemă uriașă. Tot ce mai trebuie acum este să-mi cumpăr un cal.”
Pe fondul penuriei, sunt menționate și creșteri „exorbitante” ale prețurilor la benzină și motorină, fără a fi indicate niveluri sau variații exacte.
Potrivit BBC, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra camioanelor, inclusiv cisterne, iar în paralel continuă loviturile asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că aproape 40% din „capacitatea primară de rafinare a petrolului” a Rusiei a fost dezactivată în luna mai din cauza acestor atacuri.
În plus, rutele alternative sunt limitate: transportul maritim este descris ca prea periculos după scoaterea din funcțiune a unor feriboturi, iar atacurile au restricționat traficul pe podul Kerci, legătura directă cu Rusia continentală. În două nopți (6–7 iunie și 8–9 iunie), atacurile ar fi deteriorat un pod cheie din Cionhar, iar traficul a fost suspendat.
Șeful regional numit de Kremlin, Serghei Aksionov, a recunoscut pe 5 iunie că nu poate fi acoperită integral cererea de combustibil și a spus că sute de autobuze nu vor circula din cauza crizei. Ulterior, Ministerul Energiei din Rusia a admis pentru prima dată probleme de aprovizionare în „regiunile sudice”, invocând „dificultăți temporare” cauzate de „atacuri aeriene inamice”.
În paralel, unele surse rusești susțin că loviturile asupra rutelor logistice afectează și capacitatea armatei ruse pe front, însă aceste afirmații rămân la nivel de relatări și postări, nu de evaluări independente prezentate în material.
Recomandate

Atacurile cu drone împing Crimeea și infrastructura rusă spre restricții și riscuri logistice , după ce un muzeu istoric din Sevastopol a fost lovit, iar autoritățile au anunțat inclusiv reducerea circulației trenurilor pe timp de noapte, potrivit HotNews . Drone ucrainene au lovit un muzeu istoric din Sevastopol, în Crimeea, au transmis autoritățile locale instalate de Rusia, informație preluată de Reuters. Muzeul comemorează Războiul din Crimeea (1853–1856), în care Imperiul Rus a fost învins de o coaliție din care făcea parte și Imperiul Otoman. Guvernatorul din Sevastopol numit de Rusia, Mihail Razvozhayev , a scris pe Telegram că acoperișul muzeului a luat foc, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. „Inamicul va plăti pentru acest sacrilegiu!” Restricții pe calea ferată și penurie de combustibil în Crimeea Tot în Crimeea, guvernatorul peninsulei numit de Rusia, Serghei Aksionov , a anunțat reducerea mersului trenurilor pe timp de noapte, după ce un atac cu drone din această săptămână a rănit un mecanic de locomotivă și l-a ucis pe asistentul acestuia. În paralel, peninsula anexată de Rusia în 2014 se confruntă cu o penurie de combustibil, pe fondul atacurilor recente cu drone lansate din Ucraina, potrivit informațiilor din articol. Amploarea atacurilor: sute de drone și incendii la instalații Autoritățile ruse au raportat că, peste noapte, au fost doborâte în total 326 de drone ucrainene, dintre care „peste o duzină” s-ar fi îndreptat spre Moscova, conform postărilor Ministerului Apărării și ale primarului capitalei ruse. În regiuni din Rusia au fost semnalate și incidente asociate atacurilor, potrivit guvernatorilor locali: în Novokuibyshevsk (regiunea Samara), un centru petrolier cu mai multe rafinării operate de Rosneft, ar fi fost respinse atacuri cu drone; în regiunea Rostov, resturi de dronă au provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil la o instalație civilă; în regiunea Vladimir, două instalații industriale au luat foc. Într-o decizie descrisă drept rară, mai multe regiuni îndepărtate producătoare de petrol (Khanty-Mansiysk, Perm, Tyumen) și regiuni industriale din Munții Ural (Chelyabinsk și Sverdlovsk), aflate la mii de kilometri de Ucraina, au emis alerte de raid aerian, potrivit postărilor autorităților locale pe rețelele sociale. [...]

Zelenski pune din nou pe masă aderarea la NATO, într-un moment în care Kievul cere garanții suplimentare de securitate , la summitul nordic-baltic de la Tallinn, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia și al eforturilor Ucrainei de a se integra mai profund în structurile occidentale. Într-o conferință de presă susținută alături de președintele Estoniei, Alar Karis, Volodimir Zelenski a spus că Europa are nevoie de o Ucraină capabilă să se apere și a insistat că locul țării sale este în Alianța Nord-Atlantică . În material este menționat că informațiile sunt relatate de TVPWorld. Sprijin politic regional, dar fără decizie de aderare Alar Karis și-a exprimat susținerea pentru viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, iar liderii statelor nordice și baltice au reafirmat, într-o declarație comună, sprijinul pentru obiectivele euro-atlantice ale Kievului. Summitul are loc într-un context în care statele nordice și baltice sunt prezentate drept unii dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei, pledând pentru menținerea ajutorului acordat Kievului și pentru intensificarea presiunilor asupra Moscovei. Ce cere Zelenski partenerilor occidentali Pe lângă tema NATO, Zelenski le-a cerut partenerilor occidentali: să mențină eforturile diplomatice; să continue asistența militară și financiară; să avanseze procesul de deschidere a tuturor capitolelor de negociere necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În ansamblu, mesajul de la Tallinn indică faptul că Ucraina încearcă să transforme sprijinul politic regional într-o perspectivă mai concretă de integrare euro-atlantică, în paralel cu continuarea sprijinului financiar și militar din partea aliaților. [...]

Marea Britanie și Ucraina pregătesc o alternativă europeană la Patriot, pe fondul penuriei de interceptori americani , într-o mișcare care poate schimba rapid lanțul de aprovizionare pentru apărarea antiaeriană a Kievului și poate deschide comenzi pentru industria europeană de senzori și ghidaj, potrivit Mediafax . Inițiativa a fost anunțată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski după discuții recente cu premierul britanic Keir Starmer . Zelenski a spus că țările E3 – Franța, Germania și Marea Britanie – vor sprijini Ucraina cu „capacități antibalistice” și că obiectivul este dezvoltarea unui sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. „Țările E3 [Franța, Germania și Marea Britanie] ne vor ajuta cu capacități antibalistice. (…) sper că vom reuși să dezvoltăm un sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. Lucrăm la asta. Avem nevoie de el, iar Marea Britanie are nevoie de el.” De ce contează: stocuri critice și dependență de interceptori PAC-3 Demersul vine într-un moment în care Kievul are dificultăți tot mai mari în interceptarea rachetelor balistice rusești, iar stocurile pentru apărarea aeriană sunt la un nivel „critic”, conform articolului. În același context, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să intensifice livrările de interceptori PAC-3 (rachete interceptoare pentru Patriot), descriși ca fiind în cantități limitate. Mediafax notează că Ucraina întâmpină probleme în asigurarea aprovizionării cu rachete de fabricație americană, pe fondul reorientării atenției președintelui american către războiul SUA împotriva Iranului. Cum ar arăta „Patriotul european”: producție în Ucraina, componente-cheie din Europa Potrivit surselor ucrainene citate de The Telegraph (menționat de Mediafax), planul Kievului este ca industria de apărare ucraineană să producă rachetele interceptoare pentru sistemul european, în timp ce firme europene ar urma să furnizeze componentele critice: sisteme radar; sisteme de urmărire; sisteme de ghidare. O sursă citată de The Telegraph susține că Ucraina ar avea rolul de a produce interceptori antibalistici și că aceștia sunt deja testați, însă ar fi nevoie de „sisteme de ghidare” de la aliați pentru a integra capabilitățile într-un „Patriot european”, descris ca „mult mai ieftin” și cu potențial de creștere a producției. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, un buget sau un model industrial concret (companii implicate, capacități de producție, locații). Este însă explicită direcția: reducerea dependenței de SUA printr-o soluție europeană, cu Ucraina ca bază de producție pentru interceptori și Europa ca furnizor de tehnologie de detecție și ghidaj. [...]

Emisarii lui Trump au transmis că SUA vor intensifica eforturile diplomatice pentru încheierea războiului , după o întâlnire scurtă la Chișinău cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit Kyiv Post . Discuția, desfășurată în timpul unei escale pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, vine pe fondul semnalelor tot mai ferme de la Moscova că nu mizează pe negocieri. Zelenski a spus, într-o informare publicată pe canalul său oficial de Telegram, că s-a întâlnit cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind conversația drept „foarte pozitivă” și afirmând că cei doi sunt pregătiți să lucreze „cât mai activ posibil” în următoarele săptămâni pentru a „impulsiona diplomația” orientată spre oprirea războiului declanșat de Rusia. „Conversația a fost foarte pozitivă. Le sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ posibil deja în săptămânile următoare.” Miza imediată: fereastra G7 și agenda diplomatică din iunie Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat „perspectivele în contextul summitului G7 și al altor evenimente din iunie”. Președintele ucrainean a adăugat că i-a informat pe emisarii americani despre evaluarea Kievului privind „ce pregătește Moscova”. În același mesaj, Zelenski a punctat că, deși atenția internațională a fost atrasă recent de tensiunile din jurul Iranului, „obiectivul comun al păcii în Europa rămâne pe agendă”. Context: Moscova respinge ideea negocierilor Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia transmite public că nu vede diplomația ca soluție. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că războiul va fi decis pe câmpul de luptă, nu prin negocieri, notează publicația. În plus, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ironizat apelul lui Zelenski pentru discuții directe, calificându-l drept „nepoliticos” și susținând că o întâlnire ar fi „fără rost”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele săptămâni sunt descrise de Zelenski ca o perioadă în care partea americană ar urma să crească activitatea diplomatică, cu summitul G7 și alte reuniuni din iunie ca repere. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar concret al unor negocieri sau despre eventuale propuneri puse pe masă. [...]

Atacurile cu drone ucrainene au început să blocheze aprovizionarea în Crimeea , iar efectul imediat este o penurie de benzină și alimente, cu măsuri de raționalizare și scumpiri locale, potrivit Antena 3 . Miza operațională este că loviturile vizează logistica ce susține atât armata rusă, cât și consumul civil din peninsula anexată. Campania este descrisă ca una „intensivă” și se concentrează pe Crimeea și alte regiuni aflate sub ocupația Moscovei, cu impact direct asupra lanțului de aprovizionare al armatei ruse. BBC, citată de Antena 3, notează că atacurile au declanșat deja o criză de benzină în aceste zone. Infrastructură lovită și „coloana vertebrală” a logisticii În material se arată că ucrainenii au lovit autostrada R-280 și un pod considerate vitale, care leagă orașul rus Rostov de Crimeea, via Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație rusă). Un analist de politică externă, Clément Molin, a spus pentru BBC că acest drum este „practic, coloana vertebrală a forțelor de ocupație ruse din sud”. Tot potrivit sursei, de la începutul lunii mai ar fi avut loc 300 de atacuri cu drone asupra convoaielor, camioanelor și cisternelor rusești care aprovizionează regiunea. Efecte în piață: scumpiri, raționalizare și estimări de durată Antena 3 relatează că prețurile la benzină au crescut în Crimeea cu 4,8% de la începutul anului, iar la 1 iunie litrul ar fi ajuns la 67,83 ruble (circa 0,81 euro, adică aprox. 4,1 lei). În paralel, cel mai mare lanț de benzinării din Crimeea anexată a suspendat distribuirea voucherelor pentru benzină, pe fondul avertismentelor autorităților locale că penuria va continua „cel puțin încă o lună”. Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksyonov , a declarat că remedierea penuriei va necesita „cel puțin 30 de zile”. Măsurile de urgență menționate în articol includ: raționalizare introdusă inițial pe 22 mai, pentru a limita cumpărăturile de panică; restricții suplimentare ulterior; prioritate la alimentare pentru vehiculele serviciilor publice și sociale. Lipsuri alimentare, pe fondul aceleiași presiuni logistice Pe lângă combustibil, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsuri alimentare, ca urmare a atacurilor asupra logisticii și liniilor de aprovizionare ruse, potrivit Kyiv Independent, citat de Antena 3. Ministerul rus al Energiei a admis că atacurile cu drone asupra rafinăriilor de petrol reprezintă cauza principală a penuriei de benzină din Crimeea și din unele zone din sudul Federației Ruse, conform The Moscow Times, menționat în articol. [...]

Volodimir Zelenski spune că scrisoarea deschisă către Vladimir Putin a avut efectul urmărit, mizând pe ea ca instrument de poziționare diplomatică în fața aliaților , potrivit Meduza . Președintele Ucrainei a afirmat, după summitul NB8 (Nordic Baltic 8), că și-a atins obiectivul, fără să detalieze însă „rezultatul” obținut. Zelenski a spus la o conferință de presă că nu poate, deocamdată, să explice în ce constă concret efectul la care se referă. El a adăugat că, prin scrisoare, a urmărit să le arate partenerilor Ucrainei „cine este pregătit pentru pace și cine nu”. Mesajul către SUA: mutarea atenției de pe Orientul Mijlociu pe Ucraina În același context, Zelenski a vorbit și despre o altă scrisoare, adresată lui Donald Trump. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul a fost diferit: să încerce să reorienteze, măcar parțial, atenția Statelor Unite de la Orientul Mijlociu către situația din Ucraina. Totodată, președintele ucrainean a spus că țara are nevoie de „capacități serioase de apărare antirachetă” (apărare împotriva rachetelor). Context: propunerea de dialog direct și reacția lui Putin Pe 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, în care a propus încheierea războiului „prin dialog direct” și o întâlnire personală. Putin a răspuns a doua zi, în timpul discursului din plenul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , susținând că scrisoarea conține „elemente de grosolănie”. Liderul rus a mai afirmat că nu a refuzat niciodată întâlniri și că Zelenski poate veni la Moscova. În finalul răspunsului, Putin s-a adresat militarilor ruși cu formula: „Lucrați, fraților”. [...]