Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile asupra logisticii rusești prin folosirea unei drone cu rază medie de acțiune, menită să lovească autostrada R280 – principala rută terestră de aprovizionare dintre Rusia și Crimeea, potrivit Digi24. Miza operațională este tăierea fluxurilor de combustibil și transport pe un coridor pe care Moscova îl considera relativ sigur, la zeci de kilometri în spatele frontului.
Drona, numită Morrigan, a fost prezentată de Brigada 412 Nemesis, parte a Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei. Unitatea a publicat filmări cu pregătirile înaintea lansării atacurilor și a descris aparatul drept „arma” sa „secretă”, precizând că este produs local și proiectat pentru a opera „în spatele liniilor inamice”.
Potrivit Business Insider, din imagini Morrigan pare să aibă aproximativ 1,5 metri lungime și este lansată de pe o platformă cu șină sau cu catapultă, ceea ce îi permite decolarea fără pistă. Digi24 notează că Morrigan face parte dintr-o clasă de drone folosită tot mai des de Ucraina pentru a lovi forțe și unități logistice rusești aflate la 20–300 de kilometri în spatele liniei frontului, fiind în general mai ușoare decât dronele cu rază lungă utilizate împotriva porturilor, rafinăriilor și bazelor militare din Rusia.
Ținta principală indicată în material este autostrada R280 „Novorossia”, descrisă ca având 600 de kilometri și legând Rostov-pe-Don de Crimeea, traversând regiunile ocupate de Rusia în sudul Ucrainei. Drumul merge în paralel cu coasta Mării Azov și trece prin orașe precum Mariupol și Melitopol, aflându-se, în mod obișnuit, la 80–120 de kilometri de linia frontului.
Misiunea acestor drone cu rază medie este, potrivit analiștilor și oficialilor ucraineni citați de Digi24, să încetinească înaintarea trupelor rusești și să le forțeze să se retragă din zone considerate anterior sigure pentru aprovizionare.
Brigada Nemesis susține că Morrigan a fost folosită de mai multe ori în Crimeea, unde ar fi distrus ținte importante ale apărării antiaeriene și ale sprijinului rusesc. În prezent, accentul ar fi pe lovirea unităților logistice care operează între Mariupol și Crimeea.
Unitatea a publicat, de asemenea, filmări cu drone care lovesc convoaie de aprovizionare cu combustibil pe R280 și afirmă că a distrus „zeci” de camioane și benzinării folosite de ruși. În paralel, oficiali proruși din teritoriile ocupate au declarat, potrivit materialului, că încearcă să găsească noi rute de transport pe fondul intensificării atacurilor ucrainene.
Recomandate
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE contra Rusiei este blocată de Grecia , care cere relaxarea planurilor privind restricțiile la livrările și transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, potrivit HotNews . Ambasadorii statelor membre urmează să se întâlnească miercuri, în încercarea de a ajunge la un compromis. Miza imediată este adoptarea unui nou pachet de sancțiuni care vizează, în special, sectorul bancar rusesc, într-un moment descris de diplomați drept unul de vulnerabilitate pentru sistemul financiar de la Moscova. De ce contează: sancțiuni mai dure pe finanțe, dar cu o „frână” pe energie Pachetul urmărește să crească presiunea asupra Rusiei prin limitarea canalelor financiare rămase funcționale după sancțiunile din 2022. Deși marile bănci rusești au fost deconectate atunci de la SWIFT (sistem global securizat de mesaje pentru plăți), companiile ruse au continuat să susțină fluxuri comerciale și financiare prin bănci mai mici sau regionale și prin rețele de criptomonede, potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia Europeană încearcă să închidă „lacunele” care mai permit afaceri rusești și să reducă veniturile considerate vitale din energie. Tocmai aici apare blocajul: Grecia solicită atenuarea planurilor privind restricțiile legate de GNL rusesc. Poziția Greciei și rolul său în transportul de GNL Atena a argumentat săptămâna trecută că o viitoare interdicție privind transportul de GNL rusesc ar muta cota de piață în afara Europei și nu ar reduce veniturile Rusiei. Grecia este descrisă ca un actor dominant pe piața europeană a transportatorilor de GNL și unul dintre cei mai mari la nivel mondial, concurând cu Japonia, China și Statele Unite. Această poziție explică de ce discuția despre restricții pe transportul de GNL are implicații economice directe pentru interesele maritime grecești și, implicit, pentru consensul politic în UE. Ce include pachetul: extinderea listelor, cu accent pe bănci Conform detaliilor prezentate, noul pachet ar include aproximativ 215 persoane fizice și juridice, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica numărul total al băncilor sancționate la peste 100 — mai mult de jumătate din cele 213 instituții de credit rusești conectate la rețeaua internațională. Un raport al unui serviciu de informații al unui stat european, consultat de Reuters, a avertizat în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă” și că un nou pachet care vizează băncile ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă. Ce urmează Întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE este gândită ca o etapă de negociere pentru a depăși obiecțiile Greciei și a permite adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis, pachetul riscă să rămână blocat, semnalând — în pofida așteptărilor unor diplomați că plecarea lui Viktor Orbán din Ungaria ar reduce fricțiunile — că unitatea UE pe sancțiuni poate fi vulnerabilă atunci când măsurile ating interese economice sensibile, în special în energie și transport. [...]
Propaganda pro-Kremlin ridică miza mobilizării interne , cerând implicarea „sectorului civil” și a „marilor companii” în efortul de război și avertizând public împotriva oricărei încercări de răsturnare a puterii, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor ucrainene asupra Crimeei și infrastructurii ruse, potrivit HotNews . În emisiuni recente de la Rossia-1, principalul post public de la Moscova, comentatorii pro-Kremlin au îndemnat populația să „își apere țara” și au susținut că Ucraina urmărește să submineze încrederea în guvernul rus, motiv pentru care rușii „nu ar trebui să ia în calcul” răsturnarea acestuia, conform unei analize realizate de Russian Media Monitor , organizație non-profit din SUA care monitorizează presa din Rusia. Presiune pe logistică și energie: Crimeea, în prim-plan Moderatorul Vladimir Soloviov a încercat să minimalizeze situația din Crimeea și a „podului terestru” către peninsula ocupată, insistând că „nu există nicio panică”, deși „situația este dificilă”. El a vorbit despre poduri distruse și atacuri asupra autocamioanelor, dar a susținut că Rusia a găsit rute ocolitoare și că aprovizionarea Crimeei continuă, chiar dacă persistă probleme precum criza de benzină. Materialul notează că atacurile ucrainene cu drone au lovit în ultimele luni Crimeea, rutele de aprovizionare și infrastructura energetică a Rusiei, iar peninsula ocupată ar resimți puternic efectele, inclusiv prin dificultăți de alimentare cu energie electrică. „Un nou tip de război” și apel la industrie Soloviov a avertizat că rușii ar trebui să se pregătească pentru atacuri care i-ar putea lăsa fără încălzire iarna aceasta și a descris conflictul drept „un nou tip de război”, susținând că doctrine militare considerate standard nu mai funcționează. „Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără sectorul civil. Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără marile companii.” El a cerut creșterea „masivă” a producției de armament, cu accent pe echipamente moderne, și a spus că Rusia are nevoie urgentă de interceptori de drone „în cantități mari”. Totodată, a avertizat că Ucraina ar urma să lanseze rachete balistice către Rusia. Mesaj de descurajare a contestării puterii: „mult sânge vărsat” În aceeași emisiune, Alexei Kondratiev, membru al Consiliului Federației, a îndemnat civilii să participe la organizarea unităților locale de apărare antiaeriană și a susținut că „nu contează” dacă o persoană este „rănită, bolnavă sau infirmă”. Soloviov a adăugat că, în opinia sa, nu ar conta nici vârsta sau sexul. Kondratiev a legat explicit presiunea externă de riscul instabilității interne și a cerut populației să nu ia în calcul răsturnarea guvernului. „Orice revoluție din țara noastră s-a încheiat întotdeauna cu moartea unei națiuni și cu mult sânge vărsat. Nu ar trebui să cedăm în fața acestui lucru.” Context: justificarea atacurilor, din perspectiva Kievului HotNews mai arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile cu drone asupra Rusiei urmăresc un răspuns „proporțional” la loviturile ruse asupra Ucrainei, dar și aducerea războiului pe teritoriul Rusiei pentru a pune presiune pe Moscova să accepte negocieri de pace. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf , pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”. Presiune pentru „escaladare” și scenariul Kharg Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear. Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. Atacuri în regiune și fisuri între aliați Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene. Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului. Ormuz, aproape blocată: semnal de alarmă pentru comerț și bugete Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate. În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice. În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice. Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material. [...]
Libanul încearcă să obțină sprijin politic de la Washington, după luni de confruntări cu implicații regionale , pe fondul luptelor dintre Israel și Hezbollah, într-un context în care președintele american Donald Trump a promis ajutor, fără să ofere detalii, relatează Focus . Președintele Libanului, Joseph Aoun , s-a întâlnit marți cu Trump la Casa Albă, în cadrul unei vizite de stat de patru zile. Aoun l-a numit pe Trump „un președinte grozav”, iar liderul american a răspuns în glumă că omologul libanez „poate avea acum totul” de la el. Promisiune de ajutor, fără angajamente concrete În timpul vizitei, Trump a spus că vrea să ajute Libanul, însă nu a prezentat măsuri sau termene. În lipsa unor detalii, rămâne neclar dacă sprijinul ar urma să fie politic, financiar sau de securitate și ce condiții ar putea fi atașate. Miza Beirutului: calm pe termen lung și control în sud Potrivit agenției Associated Press, citată de publicație, Libanul speră într-o „calmare pe termen lung” a situației, după luni de lupte între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran. Un obiectiv menționat este recâștigarea „controlului deplin” asupra zonelor ocupate din sudul Libanului, despre care articolul afirmă că sunt în prezent controlate de combatanți Hezbollah. Ce pași concreți ar urma să fie făcuți pentru acest obiectiv nu sunt precizați. [...]
Libanul își leagă agenda diplomatică de Washington de un obiectiv de securitate pe termen lung, cerând sprijinul SUA pentru retragerea Israelului din sudul țării , potrivit Al Jazeera . Președintele libanez Joseph Aoun i-a transmis președintelui american Donald Trump că „obiectivul final” al Beirutului este să pună capăt ostilităților cu Israelul „pentru totdeauna”, în contextul unui acord-cadru susținut de SUA. Miza imediată a demersului este obținerea sprijinului american pentru o retragere israeliană din sudul Libanului. Aoun se află la Washington pentru discuții în această direcție, pe fondul cadrului negociat cu implicare americană, care ar urma să reducă riscul de escaladare și să creeze condiții pentru o încetare durabilă a confruntărilor. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 21 iulie 2026; sursa nu oferă detalii suplimentare despre conținutul acordului-cadru sau despre un calendar al unei eventuale retrageri. [...]
