Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile asupra logisticii rusești prin folosirea unei drone cu rază medie de acțiune, menită să lovească autostrada R280 – principala rută terestră de aprovizionare dintre Rusia și Crimeea, potrivit Digi24. Miza operațională este tăierea fluxurilor de combustibil și transport pe un coridor pe care Moscova îl considera relativ sigur, la zeci de kilometri în spatele frontului.
Drona, numită Morrigan, a fost prezentată de Brigada 412 Nemesis, parte a Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei. Unitatea a publicat filmări cu pregătirile înaintea lansării atacurilor și a descris aparatul drept „arma” sa „secretă”, precizând că este produs local și proiectat pentru a opera „în spatele liniilor inamice”.
Potrivit Business Insider, din imagini Morrigan pare să aibă aproximativ 1,5 metri lungime și este lansată de pe o platformă cu șină sau cu catapultă, ceea ce îi permite decolarea fără pistă. Digi24 notează că Morrigan face parte dintr-o clasă de drone folosită tot mai des de Ucraina pentru a lovi forțe și unități logistice rusești aflate la 20–300 de kilometri în spatele liniei frontului, fiind în general mai ușoare decât dronele cu rază lungă utilizate împotriva porturilor, rafinăriilor și bazelor militare din Rusia.
Ținta principală indicată în material este autostrada R280 „Novorossia”, descrisă ca având 600 de kilometri și legând Rostov-pe-Don de Crimeea, traversând regiunile ocupate de Rusia în sudul Ucrainei. Drumul merge în paralel cu coasta Mării Azov și trece prin orașe precum Mariupol și Melitopol, aflându-se, în mod obișnuit, la 80–120 de kilometri de linia frontului.
Misiunea acestor drone cu rază medie este, potrivit analiștilor și oficialilor ucraineni citați de Digi24, să încetinească înaintarea trupelor rusești și să le forțeze să se retragă din zone considerate anterior sigure pentru aprovizionare.
Brigada Nemesis susține că Morrigan a fost folosită de mai multe ori în Crimeea, unde ar fi distrus ținte importante ale apărării antiaeriene și ale sprijinului rusesc. În prezent, accentul ar fi pe lovirea unităților logistice care operează între Mariupol și Crimeea.
Unitatea a publicat, de asemenea, filmări cu drone care lovesc convoaie de aprovizionare cu combustibil pe R280 și afirmă că a distrus „zeci” de camioane și benzinării folosite de ruși. În paralel, oficiali proruși din teritoriile ocupate au declarat, potrivit materialului, că încearcă să găsească noi rute de transport pe fondul intensificării atacurilor ucrainene.
Recomandate
O posibilă vizită a lui Roman Abramovici la Kiev reaprinde discuția despre canalele neoficiale de negociere dintre Ucraina și Rusia, într-un moment în care contactele directe rămân opace, potrivit Adevărul . Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 5 iunie că un om de afaceri rus (pe care nu l-a numit) ar fi mers la Kiev pe 21 mai pentru discuții cu autoritățile ucrainene. Informația a fost relatată de publicația independentă rusă Meduza , iar deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko susține că persoana vizată ar fi miliardarul Roman Abramovici, asociat în trecut cu roluri informale de mediere în primele etape ale războiului. Goncearenko afirmă că întâlnirea ar fi avut loc chiar în ziua indicată de Putin și că Abramovici ar fi urmat să transmită un mesaj din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Kremlin. Parlamentarul nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, iar administrația de la Kiev nu a confirmat și nici nu a infirmat până acum informațiile despre o astfel de vizită. Ce a spus Putin despre episodul din 21 mai În versiunea prezentată de Putin, la o zi după vizita omului de afaceri, Ucraina ar fi lansat un atac asupra unui cămin din regiunea Luhansk, teritoriu aflat sub controlul forțelor ruse, pe care Moscova îl califică drept „terorist”. Liderul de la Kremlin a spus că l-ar fi întrebat ulterior pe omul de afaceri ce semnificație are atacul și dacă există o explicație din partea Kievului. Potrivit relatării lui Putin, oligarhul i-ar fi răspuns că nu are explicații, deși ar fi continuat să primească apeluri telefonice din Ucraina. Putin a mai afirmat că, după acel moment, nu ar mai fi existat contact între el și omul de afaceri. De ce contează: Abramovici rămâne un posibil „canal” informal Numele lui Roman Abramovici a fost legat în repetate rânduri de eforturi de mediere între Moscova și Kiev încă din primele săptămâni ale invaziei ruse. În martie 2022, mai multe publicații occidentale au relatat că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea miliardarului în negocieri de pace. În aceeași perioadă, The Wall Street Journal a scris că Zelenski i-ar fi cerut președintelui american de atunci, Joe Biden, să nu impună sancțiuni împotriva lui Abramovici, considerând că acesta ar putea avea utilitate în dialogul dintre părți. Ulterior, au apărut informații potrivit cărora omul de afaceri ar fi transmis Kremlinului un mesaj scris de mână din partea lui Zelenski, privind condițiile unui posibil acord de pace. Context: suspiciuni de otrăvire, cereale și schimburi de prizonieri Abramovici a fost asociat și cu un episod controversat din timpul negocierilor: investigațiile Bellingcat au indicat că mai mulți participanți ar fi avut simptome compatibile cu o posibilă expunere la substanțe toxice, printre ei fiind menționat și miliardarul rus. Informațiile nu au fost confirmate oficial. În vara lui 2022, Abramovici a fost văzut la Istanbul la ceremonia de semnare a acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră . Presa internațională a relatat ulterior că ar fi avut un rol și în negocierile pentru schimburi de prizonieri, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Sancționat de Ucraina, dar cu o excepție În octombrie 2022, Ucraina l-a inclus pe Abramovici pe lista persoanelor sancționate, însă documentele oficiale au prevăzut o amânare a aplicării efective a sancțiunilor până la finalizarea procedurilor legate de schimburi de prizonieri și repatrierea trupurilor militarilor căzuți. În acest context, informațiile despre o posibilă vizită la Kiev rămân neconfirmate oficial, dar readuc în prim-plan ipoteza că Abramovici ar putea continua să fie unul dintre puținii interlocutori acceptați, cel puțin informal, de ambele tabere. [...]
Refuzul lui Vladimir Putin de a intra în negocieri directe cu Volodimir Zelenski riscă să prelungească presiunea economică asupra Rusiei, prin sancțiuni mai dure și măsuri precum folosirea activelor înghețate , potrivit unei declarații publice a ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , citată de Mediafax . Sybiha a scris sâmbătă, pe X, că Putin „și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat” după ce a refuzat ceea ce oficialul numește „ramura de măslin” întinsă de Zelenski: o scrisoare în care președintele Ucrainei a cerut stabilirea unei întâlniri pentru începerea negocierilor de pace. „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat.” Miza economică: recesiune, inflație și locuri de muncă, în logica Kievului În aceeași postare, șeful diplomației ucrainene susține că situația Rusiei „nu face decât să se înrăutățească”, iar costurile interne ale războiului vor crește. El enumeră, între consecințe, pierderi mai mari pe front, „eșecuri” mai umilitoare și o deteriorare economică prin: adâncirea recesiunii; pierderea de locuri de muncă; creșterea impozitelor; inflație care „îi va afecta pe cei mai vulnerabili”. Sybiha afirmă totodată că, din perspectiva Ucrainei, nu mai există domenii în Rusia care să poată fi exceptate de la sancțiuni pe termen lung și că intensitatea acestora ar urma să crească. Ce măsuri de presiune invocă Ucraina Ministrul ucrainean mai spune că „presiunea internațională” nu se va diminua, ci se va întări, inclusiv prin instrumente precum utilizarea activelor înghețate, interdicții de călătorie și „răspunderea inevitabilă pentru crime”. În final, el susține că Rusia va fi „totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică”, însă în condiții „mult mai nefavorabile”. Contextul refuzului și ce urmează Potrivit relatării, Zelenski a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă în care a descris efectele războiului și a cerut o întâlnire cu Putin pentru negocieri. Vladimir Putin a respins vineri oferta, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, spunând că nu acceptă o întâlnire până când ceea ce el numește „condiții” ale Rusiei nu sunt îndeplinite. Sybiha avertizează că refuzul de a accepta pacea ar trebui să ducă la intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei și, în paralel, la întărirea sprijinului pentru Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete privind noi sancțiuni, ci redă poziția exprimată public de ministrul ucrainean de Externe. [...]
Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei încep să transforme războiul într-un cost vizibil acasă , iar Kremlinului îi devine tot mai greu să țină populația departe de consecințele economice și umane ale conflictului, potrivit unei analize citate de Adevărul . Pe măsură ce loviturile ajung inclusiv în apropierea Sankt Petersburgului, războiul nu mai poate fi prezentat ca un eveniment îndepărtat, fără impact direct asupra marilor orașe. Analiza The Telegraph, preluată de publicația românească, notează că Ucraina a dezvoltat accelerat drone și rachete care aduc Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de locuitori din centrele urbane, amenințarea începe să afecteze viața de zi cu zi, iar teama de o mobilizare care să atingă și clasa de mijloc urbană se extinde. Presiune economică: deficit de forță de muncă și lovituri în infrastructură Un semnal al tensiunii interne este deficitul de forță de muncă. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Rusia ar atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși sau plecați din țară pentru a evita recrutarea. În text sunt menționate și acuzații că o parte dintre acești cetățeni străini ar fi ajuns mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial. În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale încep să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. În acest context, sunt amintite informații publicate anterior de Reuters , potrivit cărora Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor soluții pentru relansarea creșterii economice, în timp ce reprezentanți ai mediului de afaceri ar fi transmis că cea mai eficientă măsură ar fi încheierea războiului. Costuri politice: securizarea capitalei și erodarea „invulnerabilității” The Telegraph mai arată că nevoia de măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei, inclusiv la evenimente simbolice precum paradele militare, indică fisuri în imaginea de forță proiectată de Kremlin. Într-un sistem în care simbolurile au greutate politică, orice semn că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei devine o vulnerabilitate. În același registru, publicația amintește rolul comunicării strategice a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și dimensiunea psihologică a mesajelor legate de parada din 9 mai de la Moscova. „Lecția Siriei” și limita intimidării Autorii comparației invocate în analiză pun strategia Rusiei alături de tactici folosite de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost utilizate pentru a forța capitularea adversarilor. Concluzia este că presiunile extreme nu duc automat la cedare și pot, în unele cazuri, să întărească rezistența, crescând costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță. În ansamblu, deși cifrele exacte ale pierderilor rămân disputate, analiza indică un consens privind nivelul foarte ridicat al pierderilor de ambele părți și subliniază că, pentru Moscova, combinația dintre presiunea militară și cea economică face tot mai dificilă menținerea sprijinului intern pe termen lung. Rămâne neclar dacă aceste presiuni vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele de erodare treptată a stabilității interne ar deveni tot mai greu de ascuns. [...]
Ucraina a lovit cu drone infrastructură energetică și navală în Rusia , într-o operațiune pe mai multe regiuni care a vizat inclusiv rafinării și depozite de combustibil – un tip de atac cu potențial de a perturba lanțurile logistice și capacitățile de alimentare ale armatei ruse. Potrivit Kyiv Post , atacurile au avut loc sâmbătă, 6 iunie, și au ajuns până la coasta Baltică. Ținte navale în zona Sankt Petersburg: 88 de drone, potrivit autorităților locale Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană a angajat un „roi” de 88 de drone, iar primarul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat că municipiul a fost supus unui atac de amploare. În zona orașului-insulă Kronstadt, loviturile au declanșat un incendiu în apropierea Kronstadt Marine Plant , o facilitate responsabilă de mentenanța, reparația și echiparea navelor de suprafață și a submarinelor rusești. Un alt val de drone a vizat localitatea Lebyazhye, unde, conform raportărilor operaționale citate, ar fi fost lovit Arsenalul 15 al Marinei ruse, inclusiv un depozit de muniții. Lovituri asupra sectorului energetic: depozit în flăcări și rafinărie „breșată” Operațiunea a inclus atacuri asupra infrastructurii de combustibil. Depozitul de petrol Poltavskaya din regiunea Krasnodar a fost lovit de mai multe drone, iar incendiul rezultat s-a extins pe aproximativ 5.000 de metri pătrați, conform serviciilor locale de urgență. Publicația notează că nu au fost raportate victime în rândul personalului. Totodată, rafinăria Antipinsky din Tyumen – descrisă ca una dintre cele mai mari rafinării private din Rusia – a fost „breșată”, după ce dronele au lovit una dintre unitățile principale de procesare, provocând un incendiu structural. Capacitatea anuală de procesare menționată este de peste 9 milioane de tone de țiței, pentru producția de benzină și motorină. Porturi și noduri industriale: explozii în Tula și atac asupra Mariupolului ocupat Atacurile s-au extins și către alte zone industriale și portuare. În regiunea Tula, canale locale de pe rețele sociale au raportat explozii și incendii în orașul Uzlovaya. În paralel, o lovitură a vizat portul din Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație), unde dronele ar fi ocolit apărarea locală și ar fi detonat încărcături în interiorul portului. Kyiv Post susține că Rusia folosește portul pentru a scoate din Donbas echipamente militare grele, cereale și resurse minerale. Publicația plasează atacul în continuitatea unei operațiuni anterioare, din 3 iunie, care ar fi avariat corveta rusă Boykiy în același sector naval din Kronstadt, indicând o campanie de lovire a logisticii militare „mult în spatele” liniei frontului. [...]
Doborârea a două drone iraniene deasupra Strâmtorii Ormuz ridică din nou riscul operațional pentru traficul maritim internațional în unul dintre cele mai sensibile puncte de tranzit energetic din lume, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Forțele americane din Orientul Mijlociu au interceptat și distrus sâmbătă două „drone de atac unidirecționale” iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, pe care le-au considerat un risc de securitate. În mesajul publicat pe X, CENTCOM a susținut că dronele „amenințau traficul maritim internațional” și că forțele americane rămân „poziționate și pregătite” să continue apărarea împotriva „agresiunii iraniene”. „Mai devreme astăzi, forțele americane din Orientul Mijlociu au doborât două drone de atac unidirecționale iraniene care amenințau traficul maritim internațional în Strâmtoarea Ormuz. Forțele americane rămân poziționate și pregătite să continue apărarea împotriva agresiunii iraniene.” Context: o succesiune de incidente și un armistițiu fragil Episodul este prezentat ca parte a unei serii mai lungi de tensiuni între Washington și Teheran. Mediafax notează că instabilitatea regională „s-a agravat semnificativ” după ce SUA și Israelul „au lansat războiul împotriva Iranului” la finalul lunii februarie. Totodată, publicația menționează că vineri armata americană a anunțat interceptarea și doborârea a patru drone iraniene lansate spre Strâmtoarea Ormuz, iar, „ca ripostă”, Iranul „ar fi lansat” șapte rachete balistice spre Kuweit și Bahrain (formulare care indică faptul că informația nu este prezentată ca fiind confirmată integral în material). Cele două state se află sub armistițiu din luna aprilie , însă, potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice pentru un acord de încetare a conflictului stagnează. [...]
Echipa Iranului la CM ar urma să aibă acces în SUA doar „dus-întors” în ziua meciului , o restricție care complică logistic participarea la turneu și pune presiune pe organizare, potrivit Focus . Conform declarațiilor ambasadorului Iranului în Mexic, Abolfazl Pasandideh , jucătorii ar urma să intre în Statele Unite doar în zilele în care au meciuri la Campionatul Mondial, iar apoi să părăsească SUA în aceeași zi și să se întoarcă la baza din Mexic. Informația a fost relatată de presa din Tijuana, unde diplomatul a vorbit cu jurnaliști. Pe lângă limitarea de timp, ambasadorul a spus că 15 oficiali ai federației iraniene de fotbal nu primiseră încă vize pentru SUA . Potrivit aceleiași surse, Iranul speră ca vizele să fie acordate înainte de primul meci, iar pe listă s-ar afla și președintele federației, Mehdi Tadsch. De ce contează: impact operațional și risc de blocaje Măsura descrisă de ambasador ar însemna că echipa nu poate rămâne în SUA între partide, ceea ce mută aproape integral pregătirea și recuperarea în Mexic și transformă deplasările în operațiuni „în regim de urgență” în zilele de joc. În paralel, întârzierile la vize pentru oficiali pot afecta coordonarea delegației (organizare, relația cu organizatorii, suport administrativ). Contextul invocat este escaladarea tensiunilor: Iranul se află, potrivit articolului, într-un conflict militar cu SUA de la finalul lunii februarie, iar intrarea echipei în Statele Unite a generat deja discuții. Baza în Mexic și programul meciurilor din SUA La finalul lunii mai, federația iraniană a anunțat mutarea cantonamentului din statul american Arizona în Tijuana, la sud de San Diego. Sosirea naționalei în Tijuana era așteptată duminică dimineața devreme (ora locală), potrivit materialului. Meciurile Iranului din faza grupelor sunt programate astfel: 16 iunie, Los Angeles: Iran – Noua Zeelandă 21 iunie, Los Angeles: Iran – Belgia 27 iunie, Seattle: Iran – Egipt Articolul citează agenția dpa ca sursă a informațiilor. [...]
