Știri
Știri din categoria Externe
Houthis au intrat în conflictul dintre Iran și Israel, atacând Israelul, în timp ce pușcașii marini americani sosesc în regiune, relatează Reuters. Aceste evenimente marchează o escaladare semnificativă a conflictului din Orientul Mijlociu, care a început pe 28 februarie cu atacuri ale SUA și Israelului asupra Iranului.
Houthi, susținuți de Iran, au lansat primele atacuri asupra Israelului, semnalând o extindere a războiului în regiune. Potrivit purtătorului de cuvânt militar al Houthi, Yahya Saree, aceste atacuri vor continua, ceea ce ar putea reprezenta o nouă amenințare pentru transportul maritim global. Închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a perturbat deja aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate.
Statele Unite au trimis mii de pușcași marini în Orientul Mijlociu, primul contingent sosind vineri pe o navă de asalt amfibie. Potrivit Washington Post, Pentagonul se pregătește pentru operațiuni terestre în Iran, care ar putea include trupe de operațiuni speciale și infanterie convențională. Cu toate acestea, nu este clar dacă președintele Donald Trump va aproba desfășurarea trupelor terestre.
Conflictul a dus la moartea a mii de persoane și a afectat economia globală, în special aprovizionarea cu energie. Israelul a atacat infrastructura de producție de arme a Iranului, precum și ținte din Liban, unde a ucis trei jurnaliști libanezi și un soldat. De asemenea, Iranul a continuat atacurile asupra Israelului și a mai multor state din Golf.
"Pezeshkian a declarat că Iranul va 'replica puternic dacă infrastructura sau centrele noastre economice sunt atacate'."
Pakistanul, un posibil mediator între Washington și Teheran, găzduiește discuții cu miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului pentru a reduce tensiunile regionale. Între timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a discutat cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif.
Războiul, tot mai nepopular, afectează Partidul Republican al lui Trump, care se confruntă cu alegerile de la mijlocul mandatului în noiembrie. Demonstranții din Statele Unite au organizat proteste anti-Trump, cerând acțiuni împotriva războiului cu Iranul. Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene dacă nu se deschide Strâmtoarea Hormuz, dar a extins termenul limită pentru Iran cu încă 10 zile.
Aceste evoluții subliniază complexitatea și riscurile crescânde ale conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicații semnificative pentru stabilitatea regională și economia globală.
Recomandate
Poliția israeliană a reținut cel puțin 18 persoane în timpul unor proteste împotriva războiului cu Iranul, desfășurate sâmbătă seara în mai multe orașe, potrivit Al Jazeera . Conform The Jerusalem Post , manifestațiile au avut loc în trei puncte principale: în Tel Aviv, la Piața Habima, în Haifa, în apropiere de centrul Horev, și în Ierusalim, la Piața Paris. Publicația notează că poliția a folosit forța pentru a dispersa demonstrațiile în mai multe orașe, iar cele mai multe rețineri au fost făcute în Tel Aviv. Miza protestelor a depășit opoziția față de războiul cu Iranul: o parte dintre participanți au contestat și propunerea guvernului privind reforma judiciară. The Jerusalem Post mai consemnează că este pentru prima dată când organizații anti-guvernamentale au participat la proteste împotriva războiului, după ce anterior avuseseră loc demonstrații mai mici, organizate de grupuri de extremă stângă. Manifestațiile au fost organizate sub titlul „Pentru viețile tuturor” de coaliția Peace Partnership, inițiată de foști deputați și activiști de stânga. În Haifa, în timpul protestului, unii participanți au blocat drumul și nu au respectat instrucțiunile poliției, potrivit relatării din The Jerusalem Post. Publicația menționează și informații din presă potrivit cărora polițiștii l-ar fi împins pe deputatul Hadash Ayman Odeh, precizând însă că acest lucru nu a putut fi confirmat. Poliția a transmis că consideră dreptul la protest un element de bază într-o democrație și că permite manifestațiile atât timp cât se desfășoară în limitele legii, dar nu va tolera tulburarea ordinii, încălcarea libertății de circulație sau comportamente care pot pune în pericol siguranța publică. În replică, coaliția Peace Partnership a acuzat o aplicare selectivă a legii și a criticat folosirea ghidurilor Comandamentului Frontului Intern ca pretext pentru limitarea protestului politic, iar mișcarea Standing Together, implicată în organizare, a condamnat la rândul ei intervenția poliției, potrivit The Jerusalem Post. [...]
Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă hipersonică și 442 de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Digi24 . În paralel, autoritățile ruse au raportat moartea unui civil în regiunea Belgorod, după o ripostă ucraineană cu drone. Atacul rusesc a inclus o rachetă hipersonică Kinjal, lansată din spațiul aerian deasupra regiunii Riazan, și drone de atac de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte modele, venite din șapte direcții, inclusiv din Crimeea ocupată. Aproximativ 300 dintre dronele folosite ar fi fost Shahed, conform informațiilor citate în articol. Apărarea antiaeriană ucraineană a intervenit cu aviația, unități de rachete antiaeriene, mijloace de război electronic și sisteme anti-dronă. Potrivit datelor preliminare comunicate de Forțele Aeriene Ucrainene, până la ora 09:00 au fost doborâte sau neutralizate 380 de drone; lovituri ale 16 drone au fost consemnate în șapte locații, iar resturi ale dronelor distruse au căzut în 14 locații. Forța Aeriană a avertizat că atacul era încă în desfășurare, cu drone rămase în spațiul aerian. În alte zone, explozii au fost raportate în regiunea Hmelnițki, după ce Rusia a ridicat în aer aeronave MiG-31K și a lansat rachete Kinjal. În regiunea Mîkolaiv, atacurile cu drone au provocat răniți, inclusiv adolescenți, iar la Odesa, în noaptea de 28 martie, un atac cu peste 60 de drone a dus la decese, răniți și pagube importante, conform relatării preluate de Digi24. În Rusia, guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că un civil a murit după ce o dronă ucraineană a lovit o mașină în comuna Graivoron, iar o a doua dronă ar fi lovit în timp ce localnicii încercau să stingă incendiul. Articolul mai notează că Ucraina lansează zeci de drone în fiecare noapte către Rusia, ca represalii la bombardamentele zilnice asupra teritoriului ucrainean. [...]
Kuweit, EAU, Bahrain și Arabia Saudită au interceptat atacuri cu drone și rachete din Iran , potrivit Știrile ProTV , care citează agenția EFE. Episoadele au fost raportate duminică de guvernele din cele patru state din Golf, pe fondul unei escaladări regionale. Ministerul Apărării din Arabia Saudită a transmis, într-un comunicat scurt, că în ultimele ore a „interceptat și distrus o duzină de drone” lansate împotriva teritoriului său. În același timp, armata kuweitiană a anunțat că a răspuns „amenințărilor din partea rachetelor și dronelor ostile”. „Forțele armate kuweitiene confirmă că orice explozii care ar putea fi auzite sunt rezultatul interceptării unor ținte ostile de către sistemele de apărare aeriană”, a declarat armata kuweitiană într-un comunicat. Această rundă de atacuri a venit după ce, sâmbătă, sistemele de apărare aeriană ale Kuweitului doborâseră un val de atacuri care a implicat 15 drone. În Emiratele Arabe Unite, Ministerul Apărării a anunțat că apărarea aeriană a acționat împotriva „rachetelor și dronelor provenite din Iran”, fără alte detalii. În Bahrain, autoritățile au activat sirenele pentru a îndemna populația să se deplaseze către cel mai apropiat loc sigur, în așteptarea unor noi atacuri aeriene, după ce utilizarea dronelor fusese interzisă sâmbătă „până la o nouă notificare”, potrivit Ministerului de Interne. Tot sâmbătă, un atac lansat de Iran a lovit instalații ale Bahrain Aluminum (Alba), provocând răni minore la două persoane, relatează agenția de știri de stat Bahrain, citată în articol. Compania a precizat că evaluează pagubele, iar mesajul public a pus accent pe protecția personalului: „Siguranța angajaților Alba rămâne prioritatea noastră principală”. În ansamblu, atacurile sunt plasate de sursă în contextul tensiunilor crescute din regiune, legate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la lovituri asupra unor ținte militare și strategice în mai multe țări aliate ale SUA din Orientul Mijlociu. [...]
Nicolas Maduro și Cilia Flores au cerut „pace și unitate națională” într-un mesaj publicat sâmbătă, la două zile după audierea lor într-un tribunal din New York, potrivit AGERPRES , care citează EFE. Este prima declarație publică atribuită direct celor doi după capturarea lor la Caracas, pe 3 ianuarie, în timpul unei operațiuni militare americane. Mesajul a fost postat pe conturile de Telegram și X ale fostului președinte venezuelean. „Astăzi, mai mult ca niciodată, cerem consolidarea continuă a păcii în țară, unitatea națională, reconcilierea, iertarea și unirea tuturor. Nimeni să nu se abată de la calea dialogului, coexistenței și respectului”, au declarat Maduro și Flores. În aceeași declarație, cei doi afirmă că sunt „bine, puternici, senini și în rugăciune permanentă” și mulțumesc pentru mesajele și scrisorile primite în detenție, precum și pentru sprijinul „poporului venezuelean”. Până acum, comunicarea publică fusese preluată de fiul lui Maduro, deputatul Nicolas Maduro Guerra, care transmisese mesaje de rugăciune și spunea că tatăl său este „foarte bine” și „într-o dispoziție bună”. Mesajul vine după ce, joi, un judecător federal din New York a decis împotriva clasării dosarului de trafic de droguri în care Maduro și Flores sunt reținuți. AGERPRES notează că Maduro se confruntă cu patru acuzații, inclusiv conspirație la comiterea de narcoterorism și import de cocaină, iar Flores este acuzată de infracțiuni legate de conspirație la trafic de droguri și deținere de arme. În paralel, în ziua audierii a ajuns la Washington o delegație trimisă de președinta interimară Delcy Rodriguez, cu obiectivul de a consolida legăturile cu administrația președintelui american Donald Trump și de a restabili o prezență diplomatică venezueleană în capitala SUA. Delegația, condusă de însărcinatul cu afaceri Felix Plasencia și de viceministrul Oliver Blanco, a început vizita cu o întâlnire cu subsecretarul de stat Christopher Landau, potrivit postărilor lor pe rețelele sociale. Un grup de oficiali a anunțat, de asemenea, reluarea controlului asupra misiunilor diplomatice din SUA, însă Departamentul de Stat nu a confirmat transferul. Redeschiderea ambasadei și a consulatelor ar facilita accesul la servicii consulare pentru aproape un milion de migranți venezueleni din Statele Unite, inclusiv pentru obținerea sau reînnoirea pașapoartelor. [...]
O campanie de donații pentru un fost polițist ungar a depășit 500.000 de euro , potrivit HotNews.ro , care citează publicația 24.hu. Beneficiarul este Bence Szabó, concediat și anchetat după ce a făcut publice acuzații privind încercări ale autorităților de a spiona opoziția. Campania a fost inițiată chiar de Szabó, acuzat de abuz în serviciu. El susține că Oficiul pentru Apărarea Constituției din Ungaria ar fi încercat să compromită sistemul informatic al partidului de opoziție Tisza, folosind drept acoperire o anchetă falsă derulată de Biroul Național de Investigații al Poliției de Intervenție Rapidă (KR NNI). În urma dezvăluirilor, fostului polițist i-a fost percheziționat domiciliul, și-a pierdut locul de muncă, iar ancheta este în continuare în desfășurare. „Într-un sistem ideal, nu aș fi în situația asta. Dar dacă am ajuns aici, înseamnă că acest sistem nu este ideal”, a declarat Szabó. Conform comunicatului campaniei de strângere de fonduri, Szabó nu mai are venituri, în timp ce obligațiile financiare anterioare au devenit imediat scadente, iar costurile cu avocații cresc. Într-un interviu acordat vineri publicației Partizanul, el a spus că acuzațiile formulate împotriva sa l-au afectat atât fizic, cât și psihic, după ce a făcut publice detalii despre acțiunile Oficiului pentru Apărarea Constituției împotriva Partidului Tisza. Cazul se suprapune peste acuzațiile mai largi ale opoziției ungare privind presiuni și atacuri informatice: anul trecut, Tisza a susținut că este ținta unor atacuri cibernetice „susținute în mod clar de serviciile ruse”. HotNews.ro mai notează că Szabó nu este singurul critic al guvernului Orban aflat sub anchetă, menționând și punerea sub acuzare pentru spionaj a unui jurnalist care a relatat despre legături între ministrul de Externe de la Budapesta și Moscova. [...]
Iranul susține că a atacat două mari fabrici de aluminiu din Bahrain și EAU , amplificând riscurile de perturbare economică într-un conflict care intră într-o nouă fază, potrivit HotNews.ro , care citează AFP. Gardienii Revoluției din Iran au revendicat, prin postul public Irib, atacurile cu rachete și drone care au avariat sâmbătă fabricile Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (Ega). Iranul și Israelul au continuat să se lovească reciproc duminică, iar mai multe state din Golf au raportat din nou atacuri iraniene asupra teritoriilor lor. Separat, rebelii houthi din Yemen au deschis sâmbătă un nou front, lansând două atacuri împotriva Israelului. Alba, una dintre cele mai mari fabrici de aluminiu din lume, anunțase încă din 15 martie închiderea a 19% din capacitățile de producție, pe fondul perturbărilor de aprovizionare asociate blocării de către Iran a strâmtorii Ormuz. Duminică, compania a confirmat că doi angajați au fost răniți ușor în atac și că evaluează amploarea pagubelor. La rândul său, Ega a comunicat sâmbătă că uzina din Al Taweelah (Abu Dhabi), una dintre cele două unități ale grupului din Emiratele Arabe Unite, a suferit „pagube importante” în urma atacului, care a rănit șase persoane. Gardienii Revoluției au motivat loviturile prin faptul că cele două companii, „datorită investițiilor și participărilor companiilor americane”, ar avea un rol în aprovizionarea industriilor militare ale armatei SUA, prezentând acțiunea drept represalii la atacuri „americano-israeliene” asupra infrastructurii industriale din Iran. Tot duminică, Gardienii Revoluției au amenințat că vor lovi universități americane din Orientul Mijlociu, invocând drept motiv atacuri care, potrivit lor, au avariat două universități din Iran. În regiune există mai multe campusuri ale universităților americane, inclusiv Texas A&M în Qatar și Universitatea din New York în Emiratele Arabe Unite. Schimburile de rachete și drone au continuat duminică în întreaga regiune: la Teheran, un jurnalist AFP a auzit două explozii puternice în nordul orașului, iar armata israeliană a raportat noi rachete iraniene îndreptate spre teritoriul său, înainte ca alertele să fie ridicate. Kuwaitul și Emiratele Arabe Unite au semnalat, de asemenea, atacuri cu drone și rachete în zori, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat, cu o reuniune anunțată la Islamabad, duminică și luni, între oficiali turci, pakistanezi, egipteni și saudiți pentru „discuții aprofundate”. [...]
