Știri
Știri din categoria Externe
Posibilitatea unor noi lovituri americane asupra Iranului reaprinde riscul de volatilitate pe piețele energetice, după ce președintele SUA și-a schimbat programul și a decis să rămână la Washington, potrivit Economica.
CBS News susține că militarii americani se pregătesc pentru eventuale noi lovituri în cursul weekendului, însă „nicio decizie nu a fost încă luată”, conform aceleiași surse. Separat, Axios relatează că vineri dimineață Donald Trump și-a reunit cei mai apropiați consilieri pentru a discuta despre războiul din Iran.
La jumătatea zilei de vineri, Trump a anunțat că nu va putea participa la nunta fiului său, Don Jr., și că trebuie să rămână la Washington, în loc să meargă la unul dintre terenurile sale de golf, invocând „motive legate de treburile statului”.
Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii din partea AFP, mai notează publicația.
Informațiile apar în condițiile în care eforturile diplomatice continuă. Șeful armatei pakistaneze – Pakistanul fiind descris ca mediator în conflictul dintre Statele Unite și Iran – s-a deplasat vineri la Teheran.
De la armistițiul din 8 aprilie, Trump a transmis semnale contradictorii privind o posibilă reluare a ostilităților cu Teheranul: a amenințat în repetate rânduri că va relua luptele, fără ca amenințările să fie urmate de acțiuni, potrivit textului citat de Economica.
Recomandate
Iranul transmite că negocierile cu SUA sunt departe de un rezultat , în pofida intensificării contactelor diplomatice, ceea ce menține incertitudinea în jurul unor dosare cu impact direct asupra comerțului și transportului maritim din regiune, inclusiv Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, a declarat că „nu putem afirma neapărat că am ajuns la un punct în care acordul este aproape” cu Statele Unite, pe fondul speculațiilor privind un posibil sfârșit al războiului. Declarația a fost făcută în contextul unor demersuri de mediere, inclusiv vizita la Teheran a șefului armatei din Pakistan, Asir Munir, și prezența unei delegații din Qatar, ca parte a procesului de negociere, relatează Agerpres, citând EFE. Bagaei a susținut că diferențele cu Washingtonul sunt „profunde și ample”, motiv pentru care nu ar fi realist un rezultat după doar câteva săptămâni de negocieri. El a indicat că discuțiile includ „încheierea războiului pe toate fronturile”, cu referiri la Liban, Strâmtoarea Ormuz și la blocada navelor și porturilor iraniene de către SUA. Ce cere Teheranul și unde se blochează discuția Potrivit mass-media iraniene citate în material, Iranul ar fi cerut SUA, între altele: încheierea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea sancțiunilor; deblocarea activelor iraniene; compensații pentru daunele de război; recunoașterea suveranității asupra Strâmtorii Ormuz. În paralel, Teheranul „evaluează o nouă propunere americană”, iar în ultimele zile ar fi avut loc mai multe runde de „schimburi de mesaje”, potrivit lui Bagaei. Semnalul SUA: „progres ușor”, dar fără „taxare” în Ormuz Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că s-a înregistrat un „progres ușor” în negocieri, însă a avertizat că nu poate fi instituit un sistem de taxare pe o cale maritimă internațională precum Strâmtoarea Ormuz. Mesajele divergente sugerează că, deși canalele diplomatice sunt active, un acord rapid rămâne improbabil, iar dosarul Ormuz – esențial pentru fluxurile maritime din regiune – continuă să fie un punct sensibil în discuții. [...]
SUA încearcă să repare relația comercială cu India după tarifele lui Trump , iar vizita secretarului de stat Marco Rubio , înaintea reuniunii Quad, este parte din acest efort, potrivit NPR . Rubio a sosit sâmbătă în India pentru o vizită de patru zile, pe fondul tensiunilor apărute după politicile tarifare ale președintelui Donald Trump, care au majorat taxele pentru mai multe exporturi indiene. Rubio urmează să participe săptămâna viitoare, la New Delhi, la întâlnirea miniștrilor de externe din cadrul Quad (alianța strategică indo-pacifică formată din SUA, India, Australia și Japonia). Miza diplomatică este dublă: menținerea cooperării de securitate în Indo-Pacific și stabilizarea unei relații bilaterale afectate de fricțiuni comerciale. Agenda vizitei: întâlniri politice și discuții despre comerț, tehnologie și apărare Conform informațiilor transmise de Associated Press și preluate de NPR, Rubio a ajuns în Kolkata și are programate mai multe deplasări în țară, inclusiv vizite în Agra și Jaipur. În paralel, componenta politică a vizitei include întâlniri la nivel înalt la New Delhi. Ambasadorul SUA în India, Sergio Gor, a scris într-o postare pe rețelele sociale că Rubio urmează să se întâlnească sâmbătă cu premierul Narendra Modi , iar pe agendă sunt „comerț, tehnologie, apărare, Quad” și alte subiecte. Duminică, Rubio este programat să aibă o întâlnire bilaterală cu ministrul indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar. Quad și China: contextul strategic care apasă pe relația economică Reuniunea Quad de marți are loc pe fondul acuzațiilor repetate ale grupului la adresa Chinei, privind militarizarea și revendicările maritime din Marea Chinei de Sud. Beijingul susține că postura sa militară este defensivă și descrie Quad drept o încercare de a-i limita creșterea economică și influența. În acest context, vizita lui Rubio este și un test de coerență: Washingtonul încearcă să avanseze cooperarea strategică în Indo-Pacific, în timp ce gestionează efectele colaterale ale politicilor tarifare care au tensionat relația cu New Delhi. [...]
Administrația Trump schimbă regulile pentru Green Card, obligând mulți solicitanți să iasă din SUA și să aplice la consulate, o mutare care poate bloca angajări și proiecte în companii dependente de forță de muncă străină , potrivit Biziday . Serviciul pentru Cetățenie și Imigrare al SUA (USCIS) a anunțat vineri că persoanele aflate temporar în SUA care au cerut statut de rezidență permanentă vor fi obligate să se întoarcă în țara de origine și să depună cererea la un consulat american, „cu excepția unor circumstanțe extraordinare”. USCIS precizează că ofițerii de imigrare vor analiza „de la caz la caz” dacă este justificat ca un solicitant să aplice din interiorul SUA. Într-un comunicat citat de Biziday, purtătorul de cuvânt al USCIS, Zach Kahler, a argumentat că studenții, lucrătorii temporari sau persoanele cu vize turistice vin în SUA „pentru o perioadă scurtă de timp și într-un scop specific” și că sistemul este conceput astfel încât aceștia să plece la finalul vizitei, fără ca șederea temporară să devină „primul pas” către obținerea cărții verzi. Impactul economic și operațional: risc de întreruperi pentru companii și angajați Financial Times notează că măsura ar putea avea efecte majore asupra companiilor americane care folosesc numeroși angajați străini ce au solicitat, dar nu au obținut încă, Cartea Verde. În aceeași logică, ar putea fi afectați studenții, angajații din tehnologie și soții/soțiile cetățenilor americani. Cofondatorul LinkedIn, Reid Hoffman, a criticat decizia, spunând că este „dăunătoare pentru tehnologie, pentru companii și pentru America în general” și întrebând, într-o postare pe X, dacă cercetătorii, angajații și studenții din domeniul inteligenței artificiale vor fi nevoiți să părăsească țara și să aștepte pentru a-și continua munca. Biziday mai arată că alți investitori au atras atenția asupra unor situații particulare: cetățenii ruși „nu au unde să meargă”, iar indienii ar putea aștepta „decenii” pentru a primi Cartea Verde. Context: înăsprirea politicilor de imigrație în al doilea mandat Trump Măsura vine pe fondul schimbărilor de politică în imigrație promovate de Donald Trump de la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, început anul trecut, cu accent pe imigrația ilegală. În februarie, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a anunțat că va acorda prioritate alocării vizelor H-1B către lucrători străini calificați și mai bine plătiți. [...]
Uniunea Europeană pregătește extinderea regimului de sancțiuni împotriva Iranului, cu efect direct asupra companiilor europene , după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz , un coridor maritim prin care tranzitează în mod obișnuit circa 20% din hidrocarburile mondiale, potrivit HotNews . Decizia de vineri „deschide calea” pentru instituirea de sancțiuni care să vizeze „persoane” și „entități” din Iran implicate în acțiuni ce amenință libertatea de navigație în Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de publicație. Bruxellesul susține, într-un comunicat, că acțiunile Iranului împotriva navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz contravin dreptului internațional. Blocajul este în vigoare de la sfârșitul lunii februarie, iar Iranul îl prezintă ca ripostă la războiul declanșat de Statele Unite și Israel, conform informațiilor din articol. Ce tip de sancțiuni sunt avute în vedere UE are deja mai multe regimuri de sancțiuni împotriva Iranului, iar acum a decis să le extindă astfel încât să poată include persoane și entități implicate în acțiuni care afectează navigația. Printre măsurile posibile menționate: interdicția de a călători în spațiul UE sau de a tranzita zona UE; înghețarea activelor. Impactul pentru mediul de afaceri din UE Dincolo de măsurile individuale, extinderea listelor de sancțiuni are o consecință operațională imediată pentru companii: cetățenilor și firmelor europene le este interzis să facă afaceri cu oricine ajunge pe lista neagră, notează aceeași sursă. În practică, asta poate însemna blocarea unor relații comerciale, plăți sau contracte cu parteneri care ar putea fi desemnați ulterior în cadrul noului cadru de sancțiuni. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea unei „aderări asociate” la UE, avertizând că ar lăsa Ucraina fără drept de vot și ar crea un statut inferior într-un moment în care Bruxellesul ar putea avansa negocierile de aderare. Într-o scrisoare către liderii europeni, consultată de Reuters , Zelenski a numit propunerea „injustă” și a cerut o cale „deplină și semnificativă” către aderarea completă. Scrisoarea a fost adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Miza: un „pas intermediar” care poate schimba arhitectura negocierilor Propunerea a fost avansată în această săptămână de cancelarul german Friedrich Merz , care a sugerat ca Ucraina să poată participa la reuniuni și instituții ale UE fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Merz a argumentat că un astfel de aranjament ar putea ajuta la facilitarea unui acord pentru încheierea războiului declanșat de invazia Rusiei. Zelenski a respins însă ideea unui statut fără voce în interiorul blocului: „Ar fi injust ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” În aceeași scrisoare, liderul ucrainean a susținut că momentul este favorabil pentru progres „substanțial” în discuțiile de aderare, invocând faptul că opoziția premierului ungar Viktor Orban – un adversar ferm al aderării Ucrainei – nu mai blochează procesul după alegerile de luna trecută. Ce ar include „aderarea asociată” și de ce ridică probleme în UE Potrivit materialului, ideea discutată de Merz ar include, între altele: un „angajament politic” de aplicare a clauzei UE de asistență mutuală și apărare pentru Ucraina, ca garanție de securitate; un comisar „asociat” în Comisia Europeană, fără drept de vot; reprezentanți fără drept de vot în Parlamentul European; acces treptat la bugetul UE. Diplomați de la Bruxelles au reacționat prudent, notând că statutul de „membru asociat” nu există în prezent și ar putea necesita modificări ale tratatelor UE. Alții au pus sub semnul întrebării necesitatea unei astfel de formule după ridicarea veto-ului Ungariei, sugerând că ar fi mai eficientă accelerarea negocierilor către aderarea deplină. De ce contează: presiune politică pentru o „cale clară”, dar aderarea rămâne de durată O rută credibilă către UE l-ar putea ajuta pe Zelenski să obțină sprijin intern pentru orice înțelegere de pace, mai ales dacă un acord – „așa cum este larg așteptat”, potrivit analizei citate de Reuters – nu ar readuce Ucrainei controlul asupra întregului teritoriu și nici nu ar include aderarea la NATO. În același timp, mulți oficiali europeni consideră nerealist ca Ucraina să obțină aderarea completă în următorii ani, deoarece procesul presupune ratificare de către toate cele 27 de state membre, ceea ce poate genera blocaje semnificative. Ucraina speră să deschidă negocieri pe șase domenii ale aderării – așa-numitele „clustere” – în următoarele două luni, iar Zelenski susține că, în pofida războiului, țara face progrese la reformele cerute pentru standardele democratice și economice ale UE. [...]
Sprijinul militar pentru Ucraina trebuie să rămână „substanțial, previzibil și sustenabil”, pentru că este parte din securitatea NATO , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , după reuniunea miniștrilor de externe NATO din Helsingborg, Suedia , potrivit Kyiv Post . Rutte a spus că aliații discută nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă, atacurile continue ale Rusiei asupra civililor și pregătirile pentru summitul NATO de la Ankara. Mesajul central: Ucraina „trebuie să aibă ce îi trebuie” atât pentru a se apăra acum, cât și pentru a descuraja o agresiune viitoare. PURL, mecanismul prin care NATO prioritizează livrările urgente Șeful NATO a indicat „Prioritised Ukraine Requirements List” (PURL) – lista de cerințe prioritizate ale Ucrainei – drept un instrument-cheie pentru livrarea rapidă de sprijin militar. Rutte a susținut că acest mecanism furnizează „echipamente cruciale” care contează pe linia frontului și ajută la protejarea orașelor și a civililor, adăugând că aliații contribuie în continuare prin PURL și alte canale. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, s-a alăturat miniștrilor NATO joi seară, în cadrul discuțiilor despre războiul Rusiei și cerințele de apărare ale Kievului. Semnale despre front și presiune pe împărțirea poverii între aliați Întrebat dacă întărirea capacității defensive a Ucrainei i-a slăbit poziția președintelui rus Vladimir Putin, Rutte a afirmat că forțele ucrainene „rezistă” și că linia frontului se stabilizează. El a adăugat că există relatări potrivit cărora Ucraina ar fi „în termeni net” în proces de recâștigare a unor teritorii, „deși nu la o scară masivă”. Rutte a mai spus că a primit „multe comentarii încurajatoare” de la miniștri privind o împărțire mai echilibrată a poverii sprijinului pentru Ucraina, dar a subliniat că urmează testul livrării efective a acestor angajamente. „Și voi face totul ca să livreze.” Summitul NATO de la Ankara: Zelenski, invitat; accent pe cheltuieli și producție Rutte a confirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a fost invitat la summitul NATO de la Ankara și că invitația a fost deja transmisă. Potrivit secretarului general, reuniunea ar urma să se concentreze puternic pe cheltuielile de apărare, producția industrială și capacitatea pe termen lung a NATO de a descuraja Rusia, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina. În acest cadru, Rutte a indicat ca direcții de lucru transformarea angajamentelor în rezultate concrete: creșterea cheltuielilor, majorarea producției de armament și echipamente și asistență susținută pentru Kiev. [...]
