Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul Iranului pregătește un proiect de lege pentru recompense de 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) pe numele lui Donald Trump și Benjamin Netanjahu, o escaladare cu potențial de a complica orice reluare a negocierilor și de a crește riscul de securitate pentru oficiali americani și israelieni, potrivit Bild.
Inițiativa ar urma să fie supusă la vot „în curând”, conform publicației, care citează informații apărute în „Jerusalem Post” despre documentul intitulat „Contramăsuri ale forțelor militare și de securitate ale Republicii Islamice”. Contextul, așa cum este prezentat în articol, este unul de represalii după atacuri din februarie 2026 asupra Teheranului, în care ar fi fost ucis liderul suprem Ali Chamenei, iar în martie ar fi fost eliminat Ali Larijani, secretar general al Consiliului Suprem de Securitate Națională.
Pe lângă Trump și Netanjahu, pe „lista” menționată în articol apare și amiralul Brad Cooper, comandantul United States Central Command (CENTCOM), structura responsabilă de operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu. Pentru Trump și Netanjahu este indicată aceeași sumă: 50 milioane euro fiecare.
O solicitare de punct de vedere transmisă guvernului iranian de rețeaua Axel Springer Global Reporters Network (din care face parte și Bild) nu primise răspuns la momentul publicării, potrivit articolului.
Ebrahim Azizi, președintele comisiei iraniene pentru securitate națională, a declarat la televiziunea de stat iraniană că Trump, Netanjahu și comandantul CENTCOM „trebuie vizați” și supuși „măsurilor de represalii”, conform relatării.
„Suntem de părere că președintele detestabil al Statelor Unite, premierul sionist sinistru și rușinos, precum și comandantul CENTCOM trebuie vizați și supuși măsurilor de represalii”, a spus Ebrahim Azizi, potrivit Bild.
Azizi a susținut și că „este dreptul” Iranului, iar parlamentarul Mahmoud Nabavian a confirmat că urmează un vot, adăugând avertismente privind o reacție „devastatoare” dacă ar exista amenințări la adresa noului lider suprem, Modschtaba Chamenei, potrivit articolului.
Publicația notează că, până la acel moment, nu exista o reacție din Washington la noile amenințări. În același timp, articolul plasează anunțul iranian într-un moment în care Trump ar fi spus că a amânat lovituri militare planificate împotriva Iranului, invocând solicitări din partea statelor din Golf și „negocieri serioase”.
Dinspre Israel, o reprezentantă de rang înalt a Israel Defense Forces (IDF) a declarat, într-o discuție cu rețeaua Axel Springer Global Reporters Network, că armata „pregătește în continuare toate opțiunile” pentru atingerea obiectivelor, în condițiile în care Israelul nu ar miza pe o soluție negociată, conform articolului.
Separat, Bild amintește că tema unor presupuse planuri iraniene de asasinare a lui Trump a fost prezentă în spațiul public american în ultimele luni, inclusiv prin referiri la un caz anunțat de Departamentul de Justiție al SUA la 6 martie (condamnarea lui Asif Merchant, descris ca agent al Gardienilor Revoluției), respectiv declarații ale secretarului american al apărării, Pete Hegseth, făcute cu două zile înainte.
Recomandate
Taiwanul își accelerează bugetul de apărare, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , după ce președintele Lai Ching-te a transmis că „forțele străine” nu pot decide viitorul insulei, în contextul în care Washingtonul ar putea folosi vânzările de arme ca monedă de schimb în negocierile cu China, potrivit news.ro . Într-un discurs susținut la doi ani de la preluarea mandatului, Lai a avertizat că viitorul Taiwanului nu poate fi „ținut ostatic de frică, diviziune sau interese pe termen scurt”. Mesajul vine pe fondul dependenței structurale a Taipeiului de sprijinul de securitate al SUA pentru descurajarea unui potențial atac chinez. Semnal politic după declarațiile lui Trump despre „moneda de schimb” Declarațiile președintelui taiwanez au fost făcute la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca instrument de negociere cu China. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News și la bordul Air Force One, după o vizită de stat la Beijing, unde Xi Jinping i-ar fi cerut liderului american să nu sprijine Taiwanul. Taipei acuză Beijingul că este „cauza principală” a instabilității regionale și susține că vânzările de arme americane reprezintă un angajament legal pentru apărarea democrației insulei. 25 de miliarde de dolari pentru apărare și achiziții din SUA Lai a spus că guvernul său crește cheltuielile de apărare pentru a „preveni un război”, nu pentru a-l declanșa, adăugând că „amenințările sunt mai mari ca niciodată”. În paralel, Taiwanul continuă investițiile în modernizarea armatei și în dezvoltarea propriului sector de apărare, dar rămâne dependent de armament american de înaltă tehnologie. Parlamentul taiwanez a aprobat recent un proiect de lege privind cheltuielile de apărare în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), bani destinați achizițiilor de arme din SUA. Potrivit legiuitorilor, fondurile ar urma să acopere: aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei) dintr-un pachet de arme de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 51,1 miliarde lei) anunțat de Washington în decembrie; o a doua fază a vânzărilor de arme, încă neaprobată de SUA, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei). Ce urmează: decizia SUA și riscul unei schimbări diplomatice Trump a declarat că China și Taiwanul trebuie „să se calmeze” și că va decide asupra vânzărilor de arme „în următoarea perioadă destul de scurtă de timp”. Lai a spus că, dacă va avea ocazia să discute cu Trump — care a ridicat posibilitatea unei convorbiri telefonice — va sublinia că Taiwanul „susține statu quo-ul” și că China este cea care „subminează” pacea și stabilitatea. O eventuală conversație directă Lai–Trump ar avea însă încărcătură diplomatică majoră: SUA și-au mutat recunoașterea de la Taipei la Beijing în 1979 , iar un astfel de contact ar putea tensiona relația cu China. [...]
Administrația Trump vrea să reducă angajamentul militar al SUA în NATO, ceea ce mută presiunea de finanțare și planificare a apărării pe guvernele europene , potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este că, într-un scenariu de criză majoră, Europa ar urma să se bazeze mai mult pe propriile forțe convenționale, în timp ce SUA ar rămâne, cel puțin declarativ, pilonul de descurajare nucleară. Planul vizează așa-numitul „ Model de Forțe NATO ”, cadrul prin care statele membre identifică forțele ce pot fi activate în cazul unui conflict sau al unei crize majore (de exemplu, un atac asupra unui stat aliat). Potrivit Reuters, citată de publicație, Pentagonul ar urma să își reducă semnificativ contribuția la acest „fond” de capabilități militare, însă detaliile – inclusiv ritmul transferului de responsabilități către europeni – nu sunt încă limpezi. Ce se schimbă operațional: mai puține forțe americane „la dispoziție” pentru Europa Sursele citate spun că Pentagonul intenționează să își anunțe poziția la o reuniune a șefilor pentru politica de apărare, programată vineri la Bruxelles. Statele Unite ar urma să fie reprezentate, probabil, de Alex Velez-Green, consilier al șefului de politică al Pentagonului, Elbridge Colby . Ajustarea Modelului de Forțe NATO este descrisă ca o prioritate pentru echipa lui Colby înaintea următorului summit NATO, programat în Turcia, în iulie. Implicația bugetară: presiune suplimentară pe cheltuielile de apărare din Europa În plan politic, Donald Trump a transmis în mod repetat că se așteaptă ca statele europene să preia „responsabilitatea principală” pentru securitatea continentului, iar mesajul din această săptămână este prezentat ca un pas concret în aplicarea acestei direcții. În același timp, în ultimele săptămâni, administrația Trump a anunțat și reducerea cu aproximativ 5.000 a numărului de soldați americani din Europa, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi a armatei SUA în Polonia – o decizie criticată de congresmeni americani, potrivit materialului. Ce rămâne neschimbat, cel puțin la nivel declarativ: descurajarea nucleară Elbridge Colby a spus public că SUA vor continua să pună la dispoziție armele nucleare pentru protejarea membrilor NATO, chiar dacă aliații europeni ar urma să preia conducerea în privința forțelor convenționale. Un diplomat de rang înalt din NATO, citat în articol, afirmă totuși că există încă încrederea că SUA vor veni în ajutorul Europei „dacă aceasta s-ar afla în dificultate”. Context: tensiuni transatlantice și îngrijorări privind o retragere mai amplă Materialul notează că NATO se află sub o presiune „fără precedent”, pe fondul temerilor din unele capitale europene că Washingtonul s-ar putea retrage complet. În acest cadru, o reducere a forțelor pe care SUA le-ar pune la dispoziție în timp de război ar amplifica îngrijorările. Deocamdată, NATO a redirecționat solicitările de comentarii către partea americană, iar Pentagonul nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii, potrivit articolului. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul G7 din 15–17 iunie, în Franța, riscă să amplifice tensiunile comerciale și geopolitice dintre SUA și partenerii săi din grup, într-un moment în care agenda este deja încărcată de dispute legate de Iran și de presiuni pe relațiile transatlantice, potrivit Agerpres . Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru AFP că președintele american va participa la reuniunea liderilor G7, programată între 15 și 17 iunie, în stațiunea Evian, la poalele Alpilor. G7 reunește Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite, iar întâlnirea din iunie are loc într-un context pe care sursa îl descrie ca fiind „tensionat” între Trump și o parte dintre liderii așteptați în Franța, pe fondul unor „ofensive comerciale și diplomatice” lansate de președintele american. Două surse majore de fricțiune: comerțul și războiul din Iran Pe lângă divergențele comerciale, războiul din Iran este indicat ca un factor suplimentar de tensiune în interiorul G7. Potrivit informațiilor transmise, Trump le reproșează celorlalți lideri că nu au susținut ofensiva militară americană sau că nu s-au implicat pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Summitul de la Evian va fi, astfel, un test pentru coordonarea politică între principalele economii avansate, într-un moment în care diferențele de poziționare riscă să se traducă în blocaje pe decizii cu impact economic și de securitate. [...]
Donald Trump a introdus un termen de „două, trei zile” pentru negocieri cu Iranul , înaintea unei posibile reluări a loviturilor SUA , ceea ce menține riscul unei escaladări rapide în Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra piețelor de energie și a costurilor de transport. Potrivit Digi24 , Trump a spus că era „la o oră distanță” de a ordona un atac asupra Iranului, dar a ales să amâne decizia pentru a lăsa loc negocierilor. În declarații făcute pe șantierul sălii de bal de la Casa Albă, președintele SUA a afirmat că „totul era pregătit” pentru a da ordinul și că navele militare erau încărcate cu rachete și alte arme, „gata de acțiune”. În același timp, Trump a precizat că „nu a decis încă” să ordone noi lovituri împotriva Iranului. Fereastra scurtă de decizie și riscul de escaladare Trump a indicat că Teheranul mai are „două, trei zile” pentru ca negocierile să înregistreze progrese, menționând ca repere posibile „vineri, sâmbătă, duminică” sau chiar „până la începutul săptămânii viitoare”. În lipsa unui acord, a spus că armata americană ar putea fi nevoită să lanseze „o altă lovitură puternică” asupra Iranului. În același context, Trump a susținut că Iranul „imploră să încheie un acord” și a legat urgența de obiectivul de a împiedica Iranul să obțină „o nouă armă nucleară”. „Păi, adică, spun două sau trei zile, poate vineri, sâmbătă, duminică, ceva, poate la începutul săptămânii viitoare, o perioadă limitată de timp, pentru că nu putem să-i lăsăm să aibă o nouă armă nucleară.” Presiune diplomatică din Golf și mesaj către China Trump a reiterat că partenerii din Golf i-ar fi cerut să nu atace Iranul, pentru a prioritiza calea diplomatică. Separat, el a afirmat că președintele chinez Xi Jinping i-ar fi făcut o „promisiune frumoasă” – să „nu trimită nicio armă” în Iran – și a spus că îl crede „pe cuvânt”. Digi24 notează că luna trecută Beijingul a respins drept „informații nefondate” acuzațiile potrivit cărora China ar fi intenționat să trimită arme în Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive: Trump a lăsat deschisă atât opțiunea reluării loviturilor, cât și continuarea negocierilor, fără a anunța un calendar ferm sau condiții concrete pentru un acord. [...]
Rusia ia în calcul extinderea războiului prin nordul Ucrainei și pregătește mobilizarea a până la 100.000 de oameni , potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Kievul își consolidează dispozitivul în nord și își ajustează planurile de apărare pentru mai multe direcții posibile de ofensivă. Zelenski a spus, într-o postare pe Telegram, că a convocat o ședință la nivel de comandament pentru a analiza datele serviciilor ucrainene de informații privind planificarea Rusiei pentru operațiuni ofensive, cu accent pe direcția Cernihiv–Kiev. În paralel, Ucraina pregătește răspunsuri pentru fiecare dintre „cele cinci” scenarii pe care Moscova le-ar avea în vedere pentru a extinde războiul prin nord. „Pregătim răspunsuri pentru fiecare opțiune posibilă a acțiunilor inamicului, dacă rușii chiar îndrăznesc să-și extindă agresiunea. Forțele noastre din [sector] vor fi întărite.” Ce înseamnă „plus 100.000” și ce limite vede Kievul Președintele ucrainean a afirmat că, în cadrul aceleiași reuniuni, a fost discutată și pregătirea de către Rusia a unor noi măsuri de mobilizare care ar viza „plus 100.000 de persoane”. Totuși, Zelenski a susținut că Ucraina evaluează că Rusia nu ar avea, în acest moment, capacitatea de a face o mobilizare „ascunsă” la această scară, sugerând că Moscova ar putea recurge la „decizii politice într-un alt format”. În acest context, el a invocat acțiuni similare celor recente legate de regiunea transnistreană din Republica Moldova, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. Răspunsul Ucrainei: întăriri în nord și lovituri cu drone pe distanță lungă Pe lângă întărirea forțelor în sectorul vizat, Zelenski a spus că Ucraina se pregătește să extindă amploarea loviturilor pe distanță lungă asupra teritoriului rus, pe care le-a descris drept „sancțiuni pe distanță lungă”, argumentând că acestea au redus deja capacitatea Rusiei de a purta războiul. În evaluarea prezentată de liderul de la Kiev, obiectivul este ca niciunul dintre cele cinci scenarii de extindere a războiului prin nordul Ucrainei să nu poată fi pus în practică. [...]
Escaladarea retorică pe Kaliningrad ridică riscul de incidente în Baltică , într-un moment în care regiunea se confruntă deja cu episoade repetate de securitate aeriană, potrivit HotNews . Kremlinul a reacționat dur la declarațiile ministrului lituanian de externe despre capacitatea NATO de a „penetra” exclava rusă, calificându-le drept „aproape de nebunie”. Ministrul lituanian al afacerilor externe, Kęstutis Budrys , a spus că NATO trebuie să arate Moscovei că este capabilă „să penetreze” Kaliningrad, o exclavă rusă între Lituania și Polonia, pe coasta baltică. El a susținut că alianța „are capacitatea” ca, „dacă este necesar”, să distrugă apărarea antiaeriană și bazele de rachete rusești din zonă, într-un interviu publicat luni de ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung. Reacția Kremlinului: „Declarația se apropie de nebunie” Întrebat miercuri despre afirmațiile ministrului lituanian, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la televiziunea rusă de stat că remarcile arată cât de „nesăbuiți” sunt politicienii din țările baltice și că nu ar trebui luați în serios. „Declarația se apropie de nebunie.” Peskov a mai afirmat că statele baltice „sunt cu adevărat maniacal de anti-ruse” și că acest sentiment „le orbește” și „le împiedică să facă ceea ce este în interesul acestor țări”, potrivit Reuters, citată de HotNews. Context: Kaliningrad, zonă puternic militarizată, și o serie de incidente recente Kaliningrad are o populație de aproximativ 1 milion de locuitori și este descrisă ca fiind puternic militarizată, inclusiv ca bază principală a Flotei ruse de la Marea Baltică. În trecut, Moscova a acuzat Occidentul că vrea să izoleze Kaliningrad. În decembrie, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde oricăror tentative de blocadă și a invocat riscul unui „conflict pe scară largă” într-un astfel de scenariu. Pe fondul acestui schimb de replici, regiunea a fost marcată de noi alerte de securitate: miercuri, legiuitorii Lituaniei au intrat într-un adăpost subteran, iar traficul aerian de la aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar, după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării. Separat, în Estonia, un avion militar românesc F-16 din misiunea NATO de poliție aeriană a doborât marți o dronă aparent de origine ucraineană, potrivit HotNews . [...]
