Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul Iranului pregătește un proiect de lege pentru recompense de 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) pe numele lui Donald Trump și Benjamin Netanjahu, o escaladare cu potențial de a complica orice reluare a negocierilor și de a crește riscul de securitate pentru oficiali americani și israelieni, potrivit Bild.
Inițiativa ar urma să fie supusă la vot „în curând”, conform publicației, care citează informații apărute în „Jerusalem Post” despre documentul intitulat „Contramăsuri ale forțelor militare și de securitate ale Republicii Islamice”. Contextul, așa cum este prezentat în articol, este unul de represalii după atacuri din februarie 2026 asupra Teheranului, în care ar fi fost ucis liderul suprem Ali Chamenei, iar în martie ar fi fost eliminat Ali Larijani, secretar general al Consiliului Suprem de Securitate Națională.
Pe lângă Trump și Netanjahu, pe „lista” menționată în articol apare și amiralul Brad Cooper, comandantul United States Central Command (CENTCOM), structura responsabilă de operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu. Pentru Trump și Netanjahu este indicată aceeași sumă: 50 milioane euro fiecare.
O solicitare de punct de vedere transmisă guvernului iranian de rețeaua Axel Springer Global Reporters Network (din care face parte și Bild) nu primise răspuns la momentul publicării, potrivit articolului.
Ebrahim Azizi, președintele comisiei iraniene pentru securitate națională, a declarat la televiziunea de stat iraniană că Trump, Netanjahu și comandantul CENTCOM „trebuie vizați” și supuși „măsurilor de represalii”, conform relatării.
„Suntem de părere că președintele detestabil al Statelor Unite, premierul sionist sinistru și rușinos, precum și comandantul CENTCOM trebuie vizați și supuși măsurilor de represalii”, a spus Ebrahim Azizi, potrivit Bild.
Azizi a susținut și că „este dreptul” Iranului, iar parlamentarul Mahmoud Nabavian a confirmat că urmează un vot, adăugând avertismente privind o reacție „devastatoare” dacă ar exista amenințări la adresa noului lider suprem, Modschtaba Chamenei, potrivit articolului.
Publicația notează că, până la acel moment, nu exista o reacție din Washington la noile amenințări. În același timp, articolul plasează anunțul iranian într-un moment în care Trump ar fi spus că a amânat lovituri militare planificate împotriva Iranului, invocând solicitări din partea statelor din Golf și „negocieri serioase”.
Dinspre Israel, o reprezentantă de rang înalt a Israel Defense Forces (IDF) a declarat, într-o discuție cu rețeaua Axel Springer Global Reporters Network, că armata „pregătește în continuare toate opțiunile” pentru atingerea obiectivelor, în condițiile în care Israelul nu ar miza pe o soluție negociată, conform articolului.
Separat, Bild amintește că tema unor presupuse planuri iraniene de asasinare a lui Trump a fost prezentă în spațiul public american în ultimele luni, inclusiv prin referiri la un caz anunțat de Departamentul de Justiție al SUA la 6 martie (condamnarea lui Asif Merchant, descris ca agent al Gardienilor Revoluției), respectiv declarații ale secretarului american al apărării, Pete Hegseth, făcute cu două zile înainte.
Recomandate
Kremlinul indică o nouă discuție Putin–Trump în jurul summitului NATO, cu potențial de a influența negocierile privind Ucraina , potrivit G4Media , care citează Reuters și Agerpres. Moscova susține că cei doi lideri au convenit, într-o convorbire telefonică din weekend, să reia dialogul „în viitorul apropiat”, sugerând că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în această săptămână, în timpul sau după summitul NATO. Contextul imediat este agenda lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia , unde, potrivit unui oficial american de rang înalt citat în material, președintele SUA plănuiește să se întâlnească miercuri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scopul declarat al întâlnirii este un nou efort de a pune capăt războiului din Ucraina, iar același oficial a spus că Trump „probabil” va discuta cu Vladimir Putin după întrevederea cu Zelenski. Întrebat despre posibilitatea unui nou apel după întâlnirea Trump–Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat că există o înțelegere pentru continuarea discuțiilor. „Da, într-adevăr, președintele Putin și președintele Trump au convenit că discuțiile lor vor continua în viitorul apropiat.” Ce semnal transmite Kremlinul și de ce contează Mesajul Moscovei vine într-un moment în care summitul NATO poate seta așteptări politice și de securitate pentru perioada următoare, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina. O discuție Putin–Trump „în timpul sau după” summit ar putea deveni un canal de negociere sau de testare a pozițiilor, însă materialul nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale condiții discutate. Peskov a mai susținut că Trump ar fi avut o poziție „destul de coerentă” față de conflict și a respins ideea că și-ar schimba pozițiile „în funcție de cum bate vântul”, adăugând că liderul american ar fi „deschis să asculte” informațiile transmise de Putin. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a Kremlinului și nu sunt însoțite de confirmări independente în textul sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este întâlnirea anunțată între Trump și Zelenski, miercuri, în Turcia, în marja summitului NATO. Ulterior, rămâne de văzut dacă va avea loc și convorbirea Trump–Putin indicată de Kremlin și în ce format, respectiv dacă va fi confirmată public de partea americană. [...]
Kremlinul mizează pe continuitatea canalului direct cu Donald Trump , după convorbirea telefonică din weekend dintre liderul american și Vladimir Putin , iar Moscova anunță că cei doi au convenit să reia discuțiile „în viitorul apropiat”, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că Putin și Trump au agreat să continue contactele curând, răspunzând afirmativ când a fost întrebat dacă Trump îl va suna pe Putin după întâlnirea planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Ankara, în marja Summitului NATO. Un oficial american de rang înalt declarase duminică faptul că Trump intenționează să se vadă cu Zelenski miercuri, tot la Ankara, iar apoi ar urma „probabil” o nouă discuție Trump–Putin. Mesajul politic al Moscovei: Trump, „consecvent” și receptiv la versiunea lui Putin În declarațiile sale, Peskov l-a descris pe Trump drept „destul de consecvent” în privința războiului din Ucraina și a respins ideea că liderul american și-ar schimba pozițiile „după cum bate vântul”. „Știți, președintele Trump, președintele SUA, are o poziție destul de consecventă, iar toate aceste invenții cum că și-ar schimba opiniile după cum bate vântul sunt, desigur, neadevărate.” Peskov a mai afirmat că Trump ar fi „deschis să asculte informațiile” transmise de Putin, conturând o linie de comunicare pe care Kremlinul pare să o considere utilă în perioada următoare. Ce spune Kremlinul că i-a transmis Putin lui Trump despre Ucraina și Europa Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut, într-un briefing, că Putin i-a spus lui Trump că Europa și Kievul ar miza pe prelungirea războiului și chiar pe escaladarea lui, inclusiv prin „acte de terorism” împotriva civililor. Declarațiile au fost atribuite agenției TASS, potrivit News.ro . Ușakov a mai afirmat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că Ucraina și administrațiile europene ar porni de la „o percepție falsă” asupra situației de pe linia frontului. Convorbirea dintre cei doi președinți a durat aproape 90 de minute, conform părții ruse. Pentru context privind discuția, HotNews a relatat separat despre dialogul dintre cei doi președinți . [...]
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA , după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax , care citează o investigație The Wall Street Journal. Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere. Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite. Ce înseamnă, concret, „de-americanizarea” în administrațiile europene Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin: eliminarea discretă a unor tehnologii americane din sisteme publice, în favoarea software-ului european cu cod deschis (open-source); recomandări către funcționari să nu mai folosească Microsoft Teams și Office; investiții „cu întârziere” de sute de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor private europene din aerospațial, inteligență artificială și centre de date, pentru a limita dependența de giganții americani. Divergențe între lideri și efecte economice invocate Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”. În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European , Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu. Cum descriu serviciile de informații noul context Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”. MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA. În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită. [...]
Netanyahu încearcă să blocheze o posibilă vânzare de F-35 către Turcia , într-un demers care poate complica discuțiile de securitate din interiorul NATO înaintea summitului de la Ankara, potrivit Agerpres . Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu pentru Fox News, că a îndemnat Statele Unite să nu vândă avioane de luptă F-35 Turciei. În același context, Agerpres notează că președintele american Donald Trump este așteptat în Turcia pentru un summit al NATO . Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile suplimentare despre argumentele invocate de Netanyahu sau despre stadiul eventualelor discuții SUA–Turcia privind F-35 nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Absența lui Mojtaba Khamenei de la funeralii alimentează incertitudinea privind conducerea Iranului , într-un moment în care regimul încearcă să proiecteze continuitate după războiul declanșat la finalul lui februarie, potrivit news.ro , care citează Reuters. Duminică, televiziunea de stat i-a arătat pe trei dintre fiii ayatollahului Ali Khamenei — Mostafa, Meysam și Masoud — rugându-se lângă sicriul acestuia și lângă cele ale altor patru membri ai familiei, în curtea complexului religios „Imam Khomeini Grand Mosalla” din Teheran. În schimb, Mojtaba Khamenei, fiul despre care materialul menționează că i-a urmat în funcția de lider suprem al Iranului, nu a fost prezent. Ce se știe despre absența lui Mojtaba Până acum nu a existat nicio apariție publică și nu au fost difuzate imagini cu Mojtaba, notează Reuters. Potrivit unor persoane apropiate cercului său restrâns, citate de agenție, acesta ar fi fost rănit în atacul aerian din 28 februarie în care au fost uciși tatăl său și alți membri ai familiei, în contextul bombardamentelor lansate de Israel și SUA asupra unor ținte iraniene la începutul războiului. Aceleași surse au declarat pentru Reuters că fața lui Mojtaba Khamenei ar fi fost desfigurată și că ar fi suferit o leziune gravă la unul sau la ambele picioare. Informațiile nu sunt prezentate în material ca fiind confirmate oficial. Funeralii de masă, într-un armistițiu „fragil” În paralel, Republica Islamică organizează o săptămână de procesiuni funerare în masă pentru Ali Khamenei, inclusiv transportarea rămășițelor sale la lăcașuri de cult șiite din Irakul vecin. Sicriul a fost expus inițial în interior pentru vizite ale liderilor iranieni și ale oficialilor străini, apoi sâmbătă în aer liber, sub un capac de sticlă, alături de sicriele fiicei sale, ginerelui, norei și nepoatei sale în vârstă de 14 luni. Duminică, zeci de mii de persoane — inclusiv soldați, studenți la seminar și civili — s-au adunat la Mosalla pentru a-și prezenta omagiile, fluturând steaguri cu promisiuni de răzbunare împotriva Americii și a Israelului, mai arată relatarea. Conflictul, care a cuprins regiunea timp de câteva săptămâni înainte de un armistițiu descris ca „fragil”, a provocat moarte și distrugere și a menținut la putere guvernul teocratic al Iranului, susținut de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice , potrivit Reuters. [...]
Dezmințirea publică a satelor creștine de la graniță contrazice direct narativul invocat de Netanyahu despre o posibilă anexare la Israel, într-un moment în care tensiunile din sudul Libanului rămân ridicate. Potrivit G4Media , lideri locali afirmă că nu a existat nicio solicitare de anexare și că poziția comunităților este una de loialitate față de statul libanez. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică, la Fox News, că „unele sate creștine din Liban” ar fi cerut să fie anexate de Israel, invocând că ar căuta protecție față de Hezbollah . Informația este prezentată de Agerpres, care citează dpa. Reacția a venit de la Hanna Al-Amil, primarul localității Rmeish, una dintre așezările cele mai apropiate de frontieră, care a catalogat afirmația drept „complet falsă” și a spus că nicio localitate din sudul Libanului nu a făcut o astfel de cerere. Comunicat comun al 15 localități: „Ideea este absolut de neconceput” Primarul a mai declarat că 15 localități creștine de frontieră au emis un comunicat comun în care resping ideea anexării. În același context, Al-Amil a descris aceste așezări drept „inima vie a Libanului”, subliniind patriotismul, atașamentul față de pământ și identitatea libaneză. Comunicatul menționează, potrivit relatării, că satele au rămas fidele statului libanez și „legitimității sale” pe parcursul războiului și că s-au coordonat cu autoritățile libaneze, lideri religioși și actori internaționali pentru menținerea coridoarelor umanitare și a legăturilor cu instituțiile statului. De ce contează: miză de legitimitate și risc de escaladare Contradicția dintre declarația liderului israelian și poziția publică a comunităților vizate ridică o problemă de legitimitate a argumentelor folosite în spațiul public pentru a justifica măsuri sau intenții politice în zona de frontieră. În comunicatul citat, localitățile spun că resping „orice încercare” de a le denatura poziția națională sau de a le exploata suferința pentru agende politice fără legătură cu ele. [...]
