Știri
Știri din categoria Externe
Iranul transmite că negocierile cu SUA sunt departe de un rezultat, în pofida intensificării contactelor diplomatice, ceea ce menține incertitudinea în jurul unor dosare cu impact direct asupra comerțului și transportului maritim din regiune, inclusiv Strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, a declarat că „nu putem afirma neapărat că am ajuns la un punct în care acordul este aproape” cu Statele Unite, pe fondul speculațiilor privind un posibil sfârșit al războiului. Declarația a fost făcută în contextul unor demersuri de mediere, inclusiv vizita la Teheran a șefului armatei din Pakistan, Asir Munir, și prezența unei delegații din Qatar, ca parte a procesului de negociere, relatează Agerpres, citând EFE.
Bagaei a susținut că diferențele cu Washingtonul sunt „profunde și ample”, motiv pentru care nu ar fi realist un rezultat după doar câteva săptămâni de negocieri. El a indicat că discuțiile includ „încheierea războiului pe toate fronturile”, cu referiri la Liban, Strâmtoarea Ormuz și la blocada navelor și porturilor iraniene de către SUA.
Potrivit mass-media iraniene citate în material, Iranul ar fi cerut SUA, între altele:
În paralel, Teheranul „evaluează o nouă propunere americană”, iar în ultimele zile ar fi avut loc mai multe runde de „schimburi de mesaje”, potrivit lui Bagaei.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că s-a înregistrat un „progres ușor” în negocieri, însă a avertizat că nu poate fi instituit un sistem de taxare pe o cale maritimă internațională precum Strâmtoarea Ormuz.
Mesajele divergente sugerează că, deși canalele diplomatice sunt active, un acord rapid rămâne improbabil, iar dosarul Ormuz – esențial pentru fluxurile maritime din regiune – continuă să fie un punct sensibil în discuții.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește extinderea regimului de sancțiuni împotriva Iranului, cu efect direct asupra companiilor europene , după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz , un coridor maritim prin care tranzitează în mod obișnuit circa 20% din hidrocarburile mondiale, potrivit HotNews . Decizia de vineri „deschide calea” pentru instituirea de sancțiuni care să vizeze „persoane” și „entități” din Iran implicate în acțiuni ce amenință libertatea de navigație în Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de publicație. Bruxellesul susține, într-un comunicat, că acțiunile Iranului împotriva navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz contravin dreptului internațional. Blocajul este în vigoare de la sfârșitul lunii februarie, iar Iranul îl prezintă ca ripostă la războiul declanșat de Statele Unite și Israel, conform informațiilor din articol. Ce tip de sancțiuni sunt avute în vedere UE are deja mai multe regimuri de sancțiuni împotriva Iranului, iar acum a decis să le extindă astfel încât să poată include persoane și entități implicate în acțiuni care afectează navigația. Printre măsurile posibile menționate: interdicția de a călători în spațiul UE sau de a tranzita zona UE; înghețarea activelor. Impactul pentru mediul de afaceri din UE Dincolo de măsurile individuale, extinderea listelor de sancțiuni are o consecință operațională imediată pentru companii: cetățenilor și firmelor europene le este interzis să facă afaceri cu oricine ajunge pe lista neagră, notează aceeași sursă. În practică, asta poate însemna blocarea unor relații comerciale, plăți sau contracte cu parteneri care ar putea fi desemnați ulterior în cadrul noului cadru de sancțiuni. [...]
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
Ungaria a restabilit interdicția la importurile agricole din Ucraina , după ce măsura expirase dintr-o eroare procedurală, într-o decizie cu impact direct asupra fluxurilor comerciale regionale și a pieței agricole, potrivit Meduza . Premierul Péter Magyar a anunțat că Ungaria interzice din nou importul de produse agricole din Ucraina. În același timp, guvernul retrage declarația privind ieșirea țării din jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI), instanța internațională pentru crime grave. Interdicția la import: expirare „din greșeală” și revenire rapidă Interdicția fusese introdusă în aprilie 2023 de guvernul lui Viktor Orbán, ca parte a unui pachet de măsuri de urgență. Măsura a încetat să mai fie valabilă la 14 mai 2026 din cauza unei erori procedurale legate de schimbarea guvernului, explică Euractiv . Ministrul ungar al agriculturii, Szabolcs Bona, declara pe 21 mai că autoritățile nu vor permite ca importurile ucrainene să „amenințe existența” fermierilor locali. CPI: Budapesta renunță la procesul de ieșire În aprilie 2025, autoritățile ungare anunțaseră inițierea procesului de ieșire de sub jurisdicția CPI, iar parlamentul aprobase decizia. Potrivit informațiilor citate de Meduza, anunțul privind planul de retragere a fost făcut în ziua în care premierul Israelului, Benjamin Netanyahu , a vizitat Ungaria; deși exista un mandat internațional de arestare, acesta nu a fost reținut. Ungaria a semnat Statutul de la Roma (tratatul de înființare a CPI) în 1999 și l-a ratificat doi ani mai târziu. [...]
Serbia intră din nou în ciclul alegerilor anticipate, pe fondul crizei politice și al protestelor , după ce președintele Aleksandar Vucic a spus că va convoca un scrutin parlamentar în toamnă, potrivit Digi24 . Votul ar urma să aibă loc „între sfârșitul lunii septembrie și mijlocul lunii noiembrie”. Anunțul vine într-un context de tensiuni interne, după mai mult de nouă luni de proteste antiguvernamentale care, recent, s-au transformat în ciocniri directe între manifestanți și susținători ai președintelui. Un nou scrutin într-o serie frecventă de alegeri Conform Bloomberg, alegerile pentru parlamentul Serbiei, cu 250 de locuri (Adunarea Populară), ar putea fi a cincea rundă de alegeri din ultimul deceniu și a patra organizată anticipat. În același timp, Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea lui Vucic, a dominat alegerile din 2012 încoace. Protestele studenților, catalizatorul presiunii politice Studenții din Belgrad pregătesc pentru sâmbătă un miting anti-guvernamental pe care organizatorii îl descriu drept cel mai mare din acest an împotriva lui Aleksandar Vucic. În paralel, sunt anunțate măsuri de siguranță pentru a preveni incidente, după episoadele de violență din lunile trecute. Mișcarea de protest a apărut după tragedia de la Novi Sad , din 1 noiembrie 2024, când 16 oameni au murit în urma prăbușirii plafonului din fața gării. Studenții au acuzat corupția drept cauză a tragediei, iar protestele au dus, potrivit informațiilor citate, la demisia premierului Serbiei. Ce urmează Deocamdată, intervalul avansat de președinte pentru organizarea alegerilor rămâne unul larg (sfârșit de septembrie–mijloc de noiembrie), fără o dată exactă anunțată. În plan intern, miza imediată este dacă scrutinul anticipat va reduce presiunea străzii sau va amplifica polarizarea, în condițiile în care protestele continuă și sunt așteptate noi mobilizări în capitală. [...]
NATO își deschide summitul de la Ankara către parteneri non-membri , iar invitația transmisă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski indică faptul că Alianța pregătește o formulă de participare mai largă, în pofida reticențelor exprimate anterior de SUA față de prezența liderilor din afara NATO, potrivit Politico . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la Helsingborg (Suedia), în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Alianței, că l-a invitat deja pe Zelenski și că acesta „va fi acolo”. Totuși, participarea nu este încă formal confirmată: un oficial european familiarizat cu invitația a spus că prezența liderului ucrainean „nu este clară încă” și că „totul este încă în curs de decizie”, pe fondul unei așteptări generale privind formatul final. Summitul NATO este programat la Ankara în perioada 7–8 iulie și, pe lângă reuniunea liderilor, ar urma să includă și un forum de industrie, la care ar participa și capitale din afara NATO. În același timp, Alianța analizează și invitarea unor state din Golf — Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite — la solicitarea Turciei, țara gazdă. Contextul este unul sensibil în interiorul Alianței: Politico notează că invitația vine după ce SUA au rezistat anterior extinderii invitațiilor către parteneri non-NATO, inclusiv Ucraina, dar și Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Pentru Ankara, un format mai larg ar consolida profilul summitului și ar crește miza diplomatică a reuniunii, în timp ce pentru NATO rămâne de văzut cum va fi calibrată participarea partenerilor în raport cu discuțiile interne ale liderilor. [...]
Rusia cere convocarea Consiliului de Securitate al ONU după ce Moscova acuză Ucraina de un atac cu drone asupra unei școli profesionale din Starobilsk, în regiunea Luhansk aflată sub control rus, soldat cu cel puțin șase morți și zeci de răniți, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de reglementare și legitimitate internațională : Rusia încearcă să ducă incidentul în forul ONU, într-un moment în care conflictul rămâne blocat diplomatic. Atacul ar fi vizat atât școala, cât și căminul acesteia, iar în clădire s-ar fi aflat elevi și cadre didactice, conform liderului administrației separatiste din Luhansk, Leonid Pasecinik. Acesta a susținut că majoritatea celor prezenți erau tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Intervenția echipelor de salvare a continuat pe parcursul zilei, iar Ministerul rus pentru Situații de Urgență a anunțat că salvatorii au căutat supraviețuitori printre dărâmături, în condițiile în care clădirea a fost grav avariată, notează presa internațională, citând Reuters . Dosar la ONU și anchetă penală în Rusia Ministerul rus de Externe a transmis solicitarea oficială pentru o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , acuzând Ucraina și susținătorii săi că ar contribui la escaladarea conflictului și la blocarea eforturilor diplomatice. În paralel, autoritățile judiciare ruse au deschis o anchetă penală. Potrivit relatării, anchetatorii au indicat inițial că ar fi fost lansate patru drone, în timp ce președintele rus a avansat ulterior o cifră mai mare, de 16 drone implicate în atac. Putin: „Nu a fost un accident”, armata pregătește opțiuni de răspuns Vladimir Putin a confirmat public bilanțul de șase morți, fără a preciza identitatea victimelor, într-o întâlnire cu oficiali militari. El a calificat atacul drept o acțiune deliberată împotriva unei ținte civile și a spus că a dispus armatei să pregătească variante de răspuns. „Această lovitură nu a fost un accident.” Într-un document citat, Moscova a susținut că „regimul de la Kiev și sponsorii săi” ar purta responsabilitatea pentru escaladarea ostilităților și „sabotarea eforturilor politice și diplomatice”. Context: teritoriu ocupat, acuzații fără reacție publică a Kievului Rusia susține că regiunea Luhansk , alături de alte teritorii ucrainene ocupate, a fost anexată în urma unor referendumuri organizate în 2022, ale căror rezultate nu sunt recunoscute la nivel internațional. Ucraina nu a comentat incidentul și acuzațiile. În aceeași zi, Kievul anunțase că a desfășurat un atac cu drone asupra rafinăriei Slavneft din regiunea Iaroslavl din Rusia, precizând că instalația fusese vizată și anterior. [...]
