Știri
Știri din categoria Externe
Armata israeliană susține că a interceptat 92% din rachetele balistice iraniene, potrivit G4Media, care citează agenția AFP, în contextul escaladării militare declanșate pe 28 februarie de SUA și Israel.
Conform informațiilor prezentate, Iranul ar fi lansat peste 400 de rachete balistice asupra Israelului de la începutul conflictului, iar armata israeliană afirmă că doar patru au produs „impacturi directe”. Declarația a fost făcută de locotenent-colonelul Nadav Shoshani, purtător de cuvânt al armatei israeliene.
„Am obținut rate de interceptare excelente, cu o rată de succes 92%”, și numai patru impacturi directe, a spus acest purtător de cuvânt, locotenent-colonelul Nadav Shoshani.
Articolul notează că nu este cunoscut câte rachete interceptoare au fost folosite și nici care este nivelul actual al stocurilor pentru sistemele antiaeriene israeliene, după atacurile iraniene efectuate atât cu drone, cât și cu rachete balistice.
În teren, două rachete iraniene au lovit sâmbătă seara orașele Dimona și Arad, în sudul Israelului, rănind peste 100 de persoane și provocând pagube importante în zone rezidențiale. La Dimona se află un centru strategic de cercetare nucleară, situat la aproximativ cinci kilometri de locul impactului, transmite Agerpres, citată de G4Media.
Atacul asupra celor două orașe a fost prezentat ca represalii după bombardamentele americano-israeliene care au lovit complexul iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz. În același timp Israelul operează o apărare antiaeriană „stratificată”, bazată pe sistemele „Cupola de Fier” (Iron Dome), „Praștia lui David” (David’s Sling) și „Săgeata” (Arrow).
Pe partea iraniană, articolul menționează că Teheranul avea înainte de război cel mai mare stoc de rachete balistice din Orientul Mijlociu, însă dimensiunea exactă a arsenalului rămâne incertă: estimările variază de la circa 2.500 (armata israeliană) până la aproximativ 6.000 (alți analiști).
Totodată, G4Media consemnează că vineri două rachete balistice iraniene au fost lansate spre baza americano-britanică Diego Garcia, la circa 4.000 de kilometri de Iran, peste limita de 2.000 de kilometri despre care se credea că nu ar fi depășită de razele de acțiune ale acestor rachete.
Recomandate
Escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea pe apărarea antiaeriană și pe lanțul de aprovizionare cu interceptoare , într-un moment în care producția locală de rachete pentru sistemele Patriot rămâne, deocamdată, la nivel de intenție, potrivit G4Media . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că recentele bombardamente rusești cu rachete balistice asupra capitalei Ucrainei au reprezentat cea mai gravă serie de atacuri de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Bild și sunt citate de agenția dpa, preluată de Yahoo News. În evaluarea edilului, intensificarea loviturilor aeriene ar indica o nouă etapă a conflictului și o escaladare a campaniei militare a Moscovei împotriva Ucrainei. Ce s-a întâmplat în ultima săptămână Kliciko susține că, în ultima săptămână, forțele ruse au lansat trei atacuri aeriene de amploare asupra Kievului, folosind o combinație de: drone, rachete de croazieră, rachete balistice. În urma bombardamentelor, „zeci de persoane” au murit, iar „peste 100” au fost rănite, conform declarațiilor citate. De asemenea, mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate sau distruse. De ce contează: apărarea antiaeriană și dependența de Patriot Primarul Kievului leagă intensificarea atacurilor și de evoluțiile de pe front, unde armata ucraineană „ar fi reușit” să pună o presiune tot mai mare pe forțele ruse — formulare care indică o evaluare, nu o confirmare independentă în material. „Atacurile cu rachete balistice sunt mai puternice ca niciodată. Putin se află sub o presiune uriașă și pare că încearcă să lovească Kievul înainte de venirea iernii.” Kliciko a cerut sprijin suplimentar din partea aliaților occidentali, în special pentru apărarea antiaeriană, subliniind că interceptarea rachetelor balistice depinde în mare măsură de sisteme precum Patriot. Planul SUA pentru producție locală: încă sunt necunoscute cheile proiectului La summitul NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a anunțat intenția SUA de a acorda Ucrainei o licență pentru producția locală de rachete destinate sistemelor Patriot. Totuși, Trump a admis că detalii importante privind implementarea rămân neclare. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin nu ar fi fost încă informate oficial, iar finanțarea și calendarul producției sunt încă în discuție. În plus, experți din domeniu avertizează că dezvoltarea unei capacități industriale pentru fabricarea acestor rachete necesită investiții semnificative și poate dura mai mulți ani până la operaționalizare. [...]
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Mesajul de „răzbunare” al noului lider al Iranului crește riscul de escaladare regională , într-un moment în care orice deteriorare a securității în Orientul Mijlociu poate alimenta noi șocuri pe piețele energetice și de transport. Potrivit Mediafax , ayatollahul Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă, pe Telegram, că răzbunarea pentru moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, este „cerința națiunii” și „trebuie cu siguranță să aibă loc”. Mesajul a fost publicat cu ocazia ceremoniilor funerare organizate la câteva luni după decesul fostului lider suprem al Iranului. În declarație, Mojtaba Khamenei a prezentat represaliile drept o obligație națională și religioasă. Potrivit informațiilor citate de Reuters , funeraliile au fost organizate după ce Ali Khamenei „ar fi fost ucis” în urma unor atacuri aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. În același mesaj, noul lider a reiterat intenția Teheranului de a răspunde pentru moartea liderului religios și a altor victime ale conflictelor recente. „Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie de la criminalii și ucigașii dezonorați.” Ce înseamnă pentru stabilitatea regională și pentru economie Declarația vine într-un context regional tensionat, cu relații ostile între Iran, Statele Unite și Israel. În acest cadru, un mesaj public care fixează „răzbunarea” ca prioritate politică și simbolică poate amplifica riscul de escaladare, cu efecte potențiale asupra securității regionale și a stabilității globale. Deocamdată, mesajul nu include detalii despre măsuri concrete sau despre un calendar al unor eventuale acțiuni, limitare care face dificilă evaluarea imediată a impactului operațional. Totuși, formularea folosită indică o linie dură a noii conduceri de la Teheran, urmărită atent de comunitatea internațională, în condițiile în care o escaladare militară în zonă poate afecta inclusiv fluxurile comerciale și prețurile energiei. [...]
Administrația Trump condiționează continuarea negocierilor cu Iranul de o declarație publică privind securitatea transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz , cu un termen-limită până sâmbătă, potrivit Politico . Miza este una operațională și economică: garanții explicite că ruta rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor mai fi atacate. Cerința, descrisă de oficiali americani de rang înalt drept o „demandă”, vizează un angajament public al Teheranului că nu va amenința navele din Strâmtoarea Hormuz, un coridor esențial pentru transportul de energie și mărfuri. Potrivit acelorași oficiali, Washingtonul vrea ca Iranul să promită și că va menține culoarul deschis „fără taxe” și că va opri atacurile asupra navelor comerciale. Termen scurt și presiune diplomatică prin Oman Un al doilea oficial a spus că SUA a impus un termen rapid pentru ca Iranul să afirme că Strâmtoarea Hormuz este deschisă și că administrația se așteaptă ca această poziție să fie exprimată într-o întâlnire cu oficiali din Oman, programată sâmbătă. În lipsa unei astfel de poziții, oficialul a avertizat că „nu va fi o zi grozavă pentru ei”, fără a detalia ce măsuri ar urma. Administrația ar mai dori ca declarația să includă și o componentă „explicită sau cel puțin implicită” de recunoaștere a unei greșeli, potrivit unuia dintre oficiali, care a susținut că iranienii ar fi transmis deja acest lucru în discuții private. „Praful nuclear” și riscul ca un acord pe termen lung să nu se materializeze Unul dintre oficiali a mai afirmat că, într-un eventual acord final, Iranul ar trebui să predea ceea ce a numit „praf nuclear” (formulare neclară în material, fără explicații tehnice suplimentare). Același oficial a condiționat explicit încheierea unui acord de acest element și a invocat opțiuni de presiune „militare, diplomatice” și de „pârghie economică” dacă Teheranul refuză. Totuși, un oficial al administrației a admis că un acord pe termen lung s-ar putea să nu se concretizeze. Un al treilea oficial a descris situația drept un moment de „așteptare”, susținând că Iranul ar fi preferat să amâne închiderea unor subiecte majore până după funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, care au avut loc joi. Context: încetarea focului declarată „încheiată” Donald Trump a declarat în această săptămână, la summitul NATO din Turcia, că încetarea focului cu Iranul — începută la mijlocul lunii iunie — s-a încheiat, după ce Teheranul ar fi lovit nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Vineri, Trump a spus că negocierile vor continua, dar a insistat că încetarea focului rămâne „încheiată”. „Republica Islamică Iran ne-a cerut să continuăm «discuțiile». Am acceptat, dar Statele Unite le-au spus, fără echivoc, că ÎNCETAREA FOCULUI S-A ÎNCHEIAT!”, a scris Trump pe Truth Social. Pentru piețe și companii, semnalul principal este că Washingtonul încearcă să obțină rapid o garanție publică privind libertatea de navigație în Hormuz, însă negocierile rămân fragile, cu un termen scurt și cu posibilitatea explicită ca un acord amplu să nu fie atins. [...]
Schimbul de informații dintre Israel și SUA despre amenințări iraniene la adresa lui Donald Trump riscă să complice deciziile Washingtonului privind reluarea războiului cu Iranul , pe fondul unei neîncrederi crescânde în comunitatea americană de informații față de datele furnizate de Israel, potrivit CNN . Informațiile transmise de serviciile israeliene administrației Trump ar fi reflectat, potrivit unei surse israeliene și unui oficial american, mai degrabă „dorința” unor elemente din conducerea dură de la Teheran de a-l viza pe președintele SUA, nu existența unui plan nou, concret și detaliat de asasinat. Două surse americane familiarizate cu subiectul spun că evaluările recente ale SUA nu indică un complot nou și specific, ci un „zgomot de fond” constant despre diverși actori iranieni care ar vrea să facă acest lucru. Ce spune evaluarea americană și de ce contează Potrivit sursei, comunitatea de informații din SUA monitorizează de mai mult timp amenințările la adresa lui Trump, iar „fundamental” nu s-ar fi schimbat nimic în privința acestui tablou de risc de când și-a început al doilea mandat. În același timp, oficialii americani ar fi evaluat că actorii iranieni fie nu au reușit să dezvolte un plan, fie nu au primit aprobarea decidenților iranieni pentru o operațiune specifică. În plan operațional, CNN notează că Trump a făcut o schimbare surpriză de aeronavă la întoarcerea de la summitul NATO de miercuri, folosind un avion mai vechi, în locul celui nou (modernizat după ce a fost donat de Qatar și a intrat în serviciu luna aceasta). Potrivit a patru oficiali americani, decizia a fost luată parțial din motive de securitate legate de escaladarea conflictului din Iran, deși sursele citate atunci au spus că nu exista o amenințare nouă și specifică la adresa vieții președintelui. Israelul încearcă să influențeze direcția conflictului Schimbul de informații are loc într-un moment în care Israelul ar fi „tot mai marginalizat” în discuțiile administrației Trump despre cum să încheie războiul cu Iranul. Două surse israeliene susțin că Washingtonul nu ar dori implicarea Israelului în lupte, din teama de a pierde controlul asupra conflictului. Un oficial american a respins interpretarea israeliană privind poziția lui Trump, numind-o „știre falsă”, și a invocat relația strânsă SUA–Israel și coordonarea dintre parteneri, în contextul unor operațiuni militare menționate de partea americană. În paralel, Trump a scris vineri pe Truth Social că SUA le-au transmis liderilor iranieni „fără echivoc” că „încetarea focului s-a terminat”, adăugând însă că a fost de acord să continue discuțiile pentru restabilirea unei pauze a luptelor. Miza: credibilitatea informațiilor într-un moment de decizie Potrivit a două surse familiarizate cu subiectul, oficialii americani de informații sunt conștienți că Israelul se simte exclus din procesul decizional și își intensifică eforturile de a influența gândirea administrației Trump privind Iranul, inclusiv prin „alimentarea” cu informații atât a comunității de informații, cât și a unor oficiali considerați mai prietenoși. Aceleași surse indică existența unui grad de scepticism în comunitatea americană de informații față de datele venite din Israel, tocmai din percepția că acestea ar putea fi folosite pentru a orienta decizia politică a Washingtonului — un element care poate cântări în modul în care SUA evaluează riscurile și opțiunile dacă se ajunge din nou la un război pe scară largă. Într-un interviu de vineri pentru New York Post, Trump a minimalizat relevanța informațiilor israeliene (relatate inițial de Wall Street Journal), spunând că Iranul i-a amenințat viața de mult timp și afirmând că „Israel nu a venit cu nimic”. [...]
Amenințările publice la adresa unor lideri occidentali ridică riscul de escaladare și sporesc incertitudinea de securitate în regiune , după ce un cotidian iranian a publicat o listă de „ținte” invocată ca răzbunare pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit Agerpres . Publicația iraniană Hamshahri , descrisă ca un cotidian ultraconservator al municipalității Teheranului, a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea lui Ali Khamenei. Pe listă apar, între alții, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează France Presse, citată de Agerpres. Mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei și „lista” de 13 persoane Actualul ghid suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voința națiunii noastre și ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorința unei morți liniștite în patul lor.” Hamshahri a publicat online, sâmbătă seara, o infografie care reia aceste cuvinte, însă materialul nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia prezintă fotografiile a 13 personalități și face trimitere la „lista” evocată, fără să menționeze explicit nume, conform relatării. Cine apare în infografie și ce semnal transmite către Europa În infografie, portretele președintelui american Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu apar cu ținte marcate pe cap. Pe aceeași listă figurează și secretarul de stat american Marco Rubio, precum și mai mulți lideri europeni, între care: Emmanuel Macron, președintele Franței; Giorgia Meloni, șefa guvernului italian; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, premierul britanic demisionar. Iranul a reproșat statelor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile împotriva teritoriului său și că ar participa indirect, prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor detalii despre statutul oficial al infografiei și despre eventuale măsuri concrete asociate, informația rămâne la nivelul unui semnal public cu potențial de amplificare a tensiunilor diplomatice și de securitate. [...]
