Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile succesive asupra conducerii Hamas și reluarea confruntărilor din Liban readuc Israelul într-un conflict pe două fronturi, fără o strategie finală evidentă, potrivit unei analize din The Jerusalem Post, care notează că succesele tactice nu se traduc automat în rezultate strategice.
Armata israeliană (IDF) a lovit marți în Gaza un lider Hamas identificat drept Mohammed Odeh, descris de biroul premierului Benjamin Netanyahu drept noul șef al aripii militare și „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie. Conform aceleiași declarații, Odeh ar fi fost numit în urmă cu aproximativ o săptămână pentru a-l înlocui pe Ezzedine al-Haddad, eliminat într-o lovitură israeliană cu două săptămâni înainte.
„La ordinul prim-ministrului Benjamin Netanyahu și al ministrului apărării Israel Katz, IDF a lovit Mohammed Odeh în Gaza, noul lider al aripii militare a organizației teroriste Hamas și unul dintre arhitecții masacrului din 7 octombrie”, a transmis biroul premierului israelian, citat de publicație.
Analiza sugerează că eliminarea rapidă a unor lideri Hamas ar putea indica probleme de securitate internă în jurul conducerii organizației, în contrast cu dificultatea de a-i viza în trecut pe lideri precum Yahya Sinwar, Marwan Issa și Mohammed Dief. Autorul compară situația cu 2004, când Israel i-a ucis pe Ahmed Yassin și Abdul Aziz Rantisi într-o lună de asasinate țintite, o practică atunci mai controversată, dar care astăzi este tratată ca „normalitate”.
Totuși, rămâne neclar dacă aceste lovituri vor declanșa o nouă rundă de confruntări sau vor slăbi decisiv Hamas. Deși organizația ar fi pierdut „majoritatea” comandanților de brigadă și batalion în circa 961 de zile de război și o parte importantă din conducere, ea „nu s-a prăbușit” și continuă să controleze aproximativ jumătate din Gaza, unde trăiesc circa 2 milioane de civili, menționează analiza.
În paralel, Netanyahu a promis că va „zdrobi” Hezbollah, însă analiza notează că gruparea continuă să amenințe Israelul în pofida pierderilor suferite. Un risc operațional recent este utilizarea dronelor mici cu muniții, descrise ca drone FPV (drone controlate în timp real, cu cameră video), conectate prin fibră optică pentru a evita unele măsuri de bruiaj și apărare. Trupele ar fi recurs inclusiv la plase pentru a le opri, o tactică folosită și în războiul din Ucraina, potrivit materialului.
Autorul mai arată că, după aproximativ 960 de zile de confruntare cu Hezbollah, Israelul se află din nou într-o „zonă de securitate” în sudul Libanului și a distrus sate șiite, într-o tactică despre care spune că ar fi fost „împrumutată” din Gaza, dar fără ca o strategie de ieșire sau de neutralizare durabilă a amenințării să fie conturată.
Concluzia analizei este că Israelul intră din nou într-un conflict multifront, în care câștigurile punctuale nu rezolvă problema de fond. În nord, școlile ar fi fost din nou închise, iar amenințarea dronelor este descrisă ca una care „nu se va opri” imediat. În acest context, întrebarea centrală rămâne ce urmează în Liban și Gaza și dacă strategia se va schimba, pe fondul presiunii publice pentru un rezultat care să depășească nivelul operațiunilor tactice.
Recomandate
Israelul spune că a încercat să elimine noul lider militar al Hamas din Gaza, într-o mișcare care ar putea influența ritmul și intensitatea operațiunilor din enclavă , potrivit Agerpres . Ținta anunțată de autoritățile israeliene este Mohammed Odeh , descris drept noul șef al aripii armate a Hamas în Fâșia Gaza, însă nu este clar dacă acesta a fost ucis. Armata israeliană a transmis că a efectuat marți un atac în Gaza care l-a vizat pe Odeh, într-un comunicat comun al premierului Benjamin Netanyahu și al ministrului Apărării, Israel Katz. În același mesaj, Odeh este prezentat ca „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie. Potrivit comunicatului, Odeh ar fi fost numit în funcție „acum aproximativ o săptămână”, după ce predecesorul său, Ezzedine al-Haddad, a fost „eliminat într-un atac” pe 15 mai. Ce se știe despre atacul de marți O sursă din domeniul securității din Gaza a declarat pentru AFP că a avut loc un bombardament intens în vestul orașului Gaza, dar că nu are „nicio informație despre țintă”. Aceeași sursă a spus că amploarea atacului a alimentat speculații că ținta ar fi fost Mohammed Odeh. Apărarea Civilă din Gaza, organizație de prim ajutor care operează sub autoritatea Hamas, a raportat că o femeie a fost ucisă și cel puțin zece persoane au fost rănite în cartierul al-Rimal din orașul Gaza. Contextul: miza loviturilor asupra conducerii Hamas Brigăzile Ezzedine Al-Qassam, aripa armată a Hamas, au efectuat atacul din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, soldat cu 1.221 de morți, conform autorităților israeliene. Tot atunci au fost răpiți 251 de ostatici, duși în Gaza. Campania militară israeliană de represalii a provocat 72.803 de morți în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății controlat de Hamas, cifre considerate fiabile de ONU. Israelul a revendicat anterior moartea mai multor lideri Hamas de rang înalt, inclusiv Yahya Sinwar , liderul Hamas din Gaza, ucis pe 16 octombrie 2024 și descris drept „creierul” atacurilor din 7 octombrie. În mesajul lor, Netanyahu și Katz au afirmat: „Vom continua să-i urmărim pe toți cei care au luat parte la masacrul din 7 Octombrie. Mai devreme sau mai târziu, Israelul îi va prinde pe toți.” [...]
Fondul creat pentru reconstrucția Gazei, sub umbrela Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, nu a primit încă bani în mecanismul oficial al Băncii Mondiale , ceea ce ridică probleme de guvernanță și transparență pentru un proiect care ar urma să gestioneze miliarde de dolari, potrivit G4Media , care citează Financial Times. La patru luni de la înființare, fondul financiar al consiliului, creat de Banca Mondială, nu a primit „niciun ban de la donatori”, au declarat pentru Financial Times patru persoane familiarizate cu situația. În paralel, organizația ar fi primit donații direct într-un cont deschis la JPMorgan , potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului pentru Pace și unei alte persoane familiarizate cu aranjamentele. Miza: bani promiși, dar control financiar neclar În arhitectura descrisă de Financial Times, diferența majoră este de supraveghere: pentru fondul administrat de Banca Mondială există obligații de raportare către contribuabili și către membrii consiliului, în timp ce pentru contul de la JPMorgan „nu există cerințe independente de transparență”, conform materialului. Un oficial al Consiliului pentru Pace a spus pentru FT că au fost create „mai multe opțiuni pentru primirea finanțării”, inclusiv mecanismul Băncii Mondiale, însă „în acest moment, contributorii au ales să folosească alte opțiuni”. Același oficial a adăugat că organizația își va raporta situația financiară propriului consiliu executiv „la un moment considerat potrivit”. Ce sume sunt în joc și ce s-a întâmplat până acum Donald Trump le-ar fi cerut liderilor mondiali taxe de „membru pe viață” de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Statele membre ar fi promis 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei) pentru un „pachet de ajutor” destinat Gazei, iar Trump ar fi promis alte 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) din fonduri americane, potrivit articolului. În practică, Financial Times notează câteva contribuții punctuale și blocaje operaționale: contribuțiile Marocului, de aproximativ 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei), ar fi fost folosite pentru finanțarea biroului lui Nickolay Mladenov, „înaltul reprezentant” pentru Gaza, și pentru plata salariilor comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea enclavei; Emiratele Arabe Unite ar fi oferit recent 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) pentru instruirea unei noi forțe de poliție în Gaza, însă programul nu a început, iar fondurile sunt blocate, potrivit a două surse citate de FT. Rolul Departamentului de Stat și condițiile Congresului Departamentul de Stat al SUA ar intenționa să redirecționeze aproximativ 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei) din fonduri de ajutor către proiecte legate de agenda consiliului, însă banii „nu ar urma să ajungă direct” la Consiliul pentru Pace și „nu au fost încă cheltuiți”, conform materialului. În plus, Departamentul de Stat ar vrea să ofere aproximativ 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) direct consiliului pentru finanțarea operațiunilor, dar nici acești bani nu au fost distribuiți. Oficialii ar fi dat asigurări Congresului că organizația nu va putea folosi fondurile până când nu vor fi puse în aplicare controale financiare. De ce întârzie proiectele Consiliul a început proceduri pentru atribuirea unor contracte de securitate și reconstrucție în Gaza, dar „niciun contract nu a fost acordat” până acum, potrivit purtătorului de cuvânt. Acesta a invocat drept motiv principal faptul că organizația nu operează încă în Gaza, deoarece Hamas nu s-a dezarmat. Financial Times mai arată că nu s-a înregistrat progres nici în privința dezarmării, nici a retragerii forțelor israeliene, nici a reconstrucției, iar două persoane familiarizate cu planificarea pentru Gaza postbelică au spus că „niciun dolar american” nu a fost folosit pentru reconstrucția enclavei. [...]
Reducerea abruptă a finanțării pentru ajutor alimentar obligă ONU să taie programe , într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu împinge milioane de oameni spre foamete și amplifică presiunea prin scumpirea petrolului, potrivit Mediafax . Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU estimează că 363 de milioane de oameni sunt în pericol de foamete acută la nivel global, dintre care 45 de milioane ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu și a creșterii prețului petrolului, conform informațiilor citate de The Guardian. Efect operațional: programe reduse și personal concediat Pe fondul creșterii nevoilor, finanțarea pentru intervențiile PAM a scăzut puternic. În 2025, reducerea a fost de o treime, iar SUA – cel mai mare donator – și-a diminuat contribuția „cu mai puțin de jumătate”, potrivit articolului. Carl Skau , director executiv interimar al PAM, spune că diferența dintre nevoi și fonduri a forțat organizația să reducă anumite programe de sprijin pentru a redirecționa resursele către zonele cu foamete acută. „Luăm de la cei flămânzi pentru a da celor care mor de foame. Aceasta este realitatea.” Într-un alt exemplu, Skau afirmă că PAM a fost nevoit să concedieze personal și să reducă masiv capacitatea de intervenție în Afganistan. „A trebuit să concediem 5.000 de persoane în Afganistan. Asta a însemnat că am trecut de la a sprijini 10 milioane de oameni la doar 2 milioane.” Unde s-a ajuns la „foamete” declarată și ce rol joacă conflictul În 2025 au fost declarate două cazuri de foamete: în Fâșia Gaza și în Sudan. Articolul notează că situația din Gaza s-a îmbunătățit după armistițiul din octombrie, însă Sudanul rămâne, potrivit sursei, scena „celei mai grave crize umanitare” la nivel global, cu focare persistente în Darfur și Kordofanul de Sud. Materialul mai arată că peste 300 de milioane de oameni se confruntau deja cu foamete acută înainte ca SUA și Israelul să înceapă un război cu Iranul în februarie, context în care Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz , urmată de o contra-blocadă americană asupra transportului maritim iranian. De ce contează: risc de deteriorare rapidă a securității alimentare Mesajul central al PAM este că șocurile geopolitice și energetice se suprapun peste o scădere a finanțării, iar rezultatul este o triere dură a intervențiilor: unele programe sunt reduse pentru a susține zonele în care foametea a devenit acută. În lipsa unei reveniri a fondurilor, capacitatea operațională a agenției rămâne sub presiune, cu efect direct asupra numărului de persoane care pot primi sprijin. [...]
China își repoziționează diplomația pe conflictul din Iran, cerând un armistițiu negociat și sugerând că o soluție rapidă este nerealistă , potrivit HotNews . Mesajul, transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi la ONU, indică o linie de politică externă care pune accent pe „compromis” și pe menținerea canalelor de negociere, într-un moment în care armistițiul este contestat de una dintre părți. Wang Yi a declarat, marți, că speră ca părțile implicate „să rămână angajate” în eforturile pentru un armistițiu și „să continue pe drumul întâlnirii la mijloc”, astfel încât „pacea să se poată restabili în Orientul Mijlociu cât mai curând posibil”. Declarațiile au fost făcute la sediul Națiunilor Unite din New York, după ce oficialul chinez a prezidat o ședință a Consiliului de Securitate. Armistițiul, sub presiune după acuzații și lovituri În aceeași zi, Teheranul a susținut că Washingtonul a încălcat armistițiul, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord care să pună capăt conflictului va mai „dura câteva zile”, notează Reuters, citată de HotNews. Mesajul-cheie al Beijingului: negocieri, dar fără iluzii de termen scurt Wang Yi a folosit o formulare menită să tempereze așteptările privind o rezolvare imediată a crizei: „Așa cum am mai spus, nu este de ajuns o zi cu frig pentru a se forma un strat de gheață de un metru, iar problemele de lungă durată nu pot fi rezolvate peste noapte.” În același timp, ministrul chinez a argumentat că orice progres, chiar incremental, contează, deoarece poate reduce numărul victimelor civile: „Cu toate acestea, fiecare pas înainte în negocieri aduce mai multă speranță pentru pace, și dacă conflictul se încheie mai devreme chiar și cu o zi, atunci cu atât mai puține victime civile vor fi.” [...]
Avertismentul public al Kievului către Minsk ridică riscul de escaladare la granița nordică a Ucrainei , după ce comandantul Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot, Robert Brovdi , a transmis că au fost identificate „500 de ținte” în Belarus care ar urma să fie lovite dacă regimul lui Aleksandr Lukașenko intră în război, potrivit Libertatea . Mesajul a fost publicat pe Facebook de Brovdi, cunoscut sub numele de cod „Maghiarul”, și este formulat ca o descurajare directă la adresa liderului de la Minsk, aliat al Kremlinului. În postare, comandantul ucrainean afirmă că „primele 500 de ținte sunt deja pe radar” și îl îndeamnă pe Lukașenko să stea „departe de raza vizuală a Ucrainei”. De ce contează: semnal de descurajare și extinderea listei de ținte Avertismentul indică faptul că Ucraina își pregătește, cel puțin la nivel declarativ, un răspuns rapid și predefinit în cazul unei implicări belaruse într-o nouă ofensivă. În același timp, mesajul sugerează că infrastructura sau obiectivele de pe teritoriul Belarusului ar putea intra explicit în calculul operațional al Kievului, dacă Minsk ar trece de la sprijin logistic la participare militară. Contextul imediat: exercițiu nuclear comun și tensiuni crescute Potrivit aceleiași surse, Belarus și Rusia au desfășurat săptămâna trecută primul exercițiu nuclear comun, iar Lukașenko a amenințat cu o intervenție militară împotriva Ucrainei în cazul unui presupus atac asupra teritoriului belarus. În acest context, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a catalogat desfășurarea de arme nucleare tactice rusești în Belarus și exercițiile comune drept „o provocare fără precedent” la adresa arhitecturii globale de securitate și a cerut partenerilor internaționali să răspundă ferm. Măsuri pe teren: securitate întărită la graniță Autoritățile ucrainene au dispus întărirea măsurilor de securitate în cinci regiuni de la granița cu Belarus, cu accent pe axa Cernihiv–Kiev, notează Libertatea. Belarus a avut deja un rol cheie în debutul invaziei ruse la scară largă, după ce Lukașenko i-a permis lui Vladimir Putin să folosească teritoriul belarus pentru lansarea atacului din februarie 2022. [...]
SpaceX a obținut tarife de aproape cinci ori mai mari pentru terminalele Starlink folosite de dronele kamikaze LUCAS , după ce Pentagonul a acceptat noile condiții în lipsa unor alternative comparabile, potrivit Mediafax , care citează o investigație Reuters. În primele săptămâni de la declanșarea campaniei de bombardamente asupra Iranului, oficialii SpaceX au susținut că serviciile de conectivitate pentru dronele LUCAS intră în categoria „aviației”, ceea ce ar justifica prețuri mai ridicate decât abonamentele standard pentru utilizare terestră sau mobilă. În consecință, compania a cerut aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei) pentru fiecare terminal Starlink, față de circa 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) plătiți anterior de Departamentul Apărării al SUA. Costul pe dronă a urcat, iar Pentagonul a acceptat condițiile Disputa cu Pentagonul s-a concentrat pe clasificarea dronelor kamikaze LUCAS și pe proporționalitatea tarifului, în condițiile în care arma folosește rețeaua Starlink doar pentru o perioadă scurtă înainte de autodistrugere. Totuși, lipsa unor opțiuni viabile a împins Departamentul Apărării să accepte noile tarife. Decizia a majorat semnificativ costul total pentru fiecare dronă LUCAS, care a ajuns „aproape dublu” față de estimarea inițială de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei) pe unitate, potrivit sursei citate. Reuters mai notează, pe baza propriilor surse, că mai mulți oficiali ai Pentagonului, inclusiv adjunctul secretarului Apărării, Steve Feinberg, au fost nemulțumiți de acordul cu SpaceX. După încetarea temporară a ostilităților din aprilie, Pentagonul ar fi reluat negocierile cu Terrence O’Shaughnessy, șeful diviziei de apărare a SpaceX. De ce contează: dependența de Starlink limitează puterea de negociere În context, SpaceX este prezentată ca actor dominant în comunicațiile prin satelit pe orbită terestră joasă, cu aproximativ 10.000 de sateliți activi, adică peste 60% din totalul obiectelor aflate pe orbită, conform materialului. Pentagonul a anunțat că analizează identificarea unor furnizori concurenți, însă, potrivit Reuters, niciun competitor nu poate oferi în prezent o infrastructură comparabilă. Sunt menționate OneWeb și Project Kuiper, care rămân în urma SpaceX la capacitate și acoperire globală. [...]
