Știri
Știri din categoria Externe
Reducerea abruptă a finanțării pentru ajutor alimentar obligă ONU să taie programe, într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu împinge milioane de oameni spre foamete și amplifică presiunea prin scumpirea petrolului, potrivit Mediafax.
Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU estimează că 363 de milioane de oameni sunt în pericol de foamete acută la nivel global, dintre care 45 de milioane ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu și a creșterii prețului petrolului, conform informațiilor citate de The Guardian.
Pe fondul creșterii nevoilor, finanțarea pentru intervențiile PAM a scăzut puternic. În 2025, reducerea a fost de o treime, iar SUA – cel mai mare donator – și-a diminuat contribuția „cu mai puțin de jumătate”, potrivit articolului.
Carl Skau, director executiv interimar al PAM, spune că diferența dintre nevoi și fonduri a forțat organizația să reducă anumite programe de sprijin pentru a redirecționa resursele către zonele cu foamete acută.
„Luăm de la cei flămânzi pentru a da celor care mor de foame. Aceasta este realitatea.”
Într-un alt exemplu, Skau afirmă că PAM a fost nevoit să concedieze personal și să reducă masiv capacitatea de intervenție în Afganistan.
„A trebuit să concediem 5.000 de persoane în Afganistan. Asta a însemnat că am trecut de la a sprijini 10 milioane de oameni la doar 2 milioane.”
În 2025 au fost declarate două cazuri de foamete: în Fâșia Gaza și în Sudan. Articolul notează că situația din Gaza s-a îmbunătățit după armistițiul din octombrie, însă Sudanul rămâne, potrivit sursei, scena „celei mai grave crize umanitare” la nivel global, cu focare persistente în Darfur și Kordofanul de Sud.
Materialul mai arată că peste 300 de milioane de oameni se confruntau deja cu foamete acută înainte ca SUA și Israelul să înceapă un război cu Iranul în februarie, context în care Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, urmată de o contra-blocadă americană asupra transportului maritim iranian.
Mesajul central al PAM este că șocurile geopolitice și energetice se suprapun peste o scădere a finanțării, iar rezultatul este o triere dură a intervențiilor: unele programe sunt reduse pentru a susține zonele în care foametea a devenit acută. În lipsa unei reveniri a fondurilor, capacitatea operațională a agenției rămâne sub presiune, cu efect direct asupra numărului de persoane care pot primi sprijin.
Recomandate
State precum Qatar pot transforma banii și influența mediatică în pârghii geopolitice , iar asta complică felul în care sunt evaluate riscurile în diplomație și în spațiul informațional, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Textul argumentează că, deși marile puteri domină „realitatea politică”, arhitectura instituțională internațională oferă statelor mici avantaje greu de ignorat. În Adunarea Generală a ONU , fiecare stat are un vot, indiferent de populație sau putere militară, ceea ce poate amplifica rolul unor țări cu resurse limitate atunci când voturile sunt strânse sau când se formează blocuri de vot. De la „hard power” la influență prin capital, tehnologie și media Autorul susține că globalizarea a schimbat instrumentele de influență: puterea nu mai este măsurată doar în tancuri și avioane, ci și în capital, tehnologie, media și rețele sociale, adică în capacitatea de a modela percepții și agende. În acest registru, „soft power” (influență prin cultură, comunicare și reputație) devine un activ strategic comparabil ca importanță cu forța militară. Ca exemple de state mici cu impact economic și tehnologic, analiza menționează Singapore, prezentat drept centru financiar internațional, și Israel, descris ca pol de inovație în domenii precum securitatea cibernetică, medicina și agricultura. Qatar, exemplul central: bogăție energetică și influență politică peste dimensiunea statului Punctul principal al articolului este cazul Qatarului, descris ca stat mic ca teritoriu și populație, dar cu resurse financiare foarte mari din gaze și petrol. În timp, Qatar ar fi construit o poziție internațională peste greutatea sa demografică, inclusiv prin găzduirea de conferințe, relații cu lideri globali și roluri de mediator în conflicte regionale. În paralel, analiza notează criticile legate de sprijinul politic, mediatic și financiar acordat de-a lungul anilor unor grupuri afiliate Frăției Musulmane. În acest context, textul afirmă că lideri ai Hamas au operat ani la rând din Doha și că „miliarde de dolari” au fost transferate către Fâșia Gaza sub eticheta de ajutor civil și umanitar, fonduri care, potrivit autorului, ar fi permis deturnarea resurselor către infrastructură militară (tuneluri, achiziții de arme și pregătiri care au precedat atacul din 7 octombrie). Influență și în mediul academic și în spațiul informațional Analiza mai susține că influența Qatarului nu s-ar limita la Orientul Mijlociu. Sunt invocate „diverse rapoarte” din SUA, potrivit cărora sume mari ar fi ajuns în timp la universități, institute de cercetare și centre academice; o parte ar fi fost filantropie legitimă, iar o parte ar fi urmărit influențarea discursului academic, a numirilor de cercetători și a unor narațiuni anti-Israel și antisemite. Totodată, articolul indică investiții consistente în media internațională și campanii de comunicare, ca exemplu al modului în care influența poate fi exercitată prin „modelarea conștiinței”, nu doar prin forță militară. Ce arată „contraexemplul” statelor din Pacific Pentru a ilustra că statele mici pot folosi pârghiile diplomatice și în sens constructiv, autorul oferă exemplul unor state insulare din Pacific (Nauru, Kiribati, Insulele Marshall, Fiji), care își coordonează pozițiile în forumuri internaționale, inclusiv la ONU. În această logică, un singur vot per stat devine relevant când mai multe țări acționează împreună. Analiza afirmă că aceste state s-au remarcat prin sprijin constant pentru Israel și opoziție față de rezoluții considerate „unilaterale”, menționând și faptul că Nauru s-a numărat printre primele țări care au recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului. Miza: riscul ca „diplomația tăcută” să fie folosită și constructiv, și distructiv Concluzia articolului este că puterea în secolul XXI include capacitatea de a influența idei, instituții, media și percepții la scară largă. În această cheie, statele mici pot deveni actori importanți ai agendei globale, „în bine sau în rău”, iar relațiile personale și canalele informale pot cântări uneori mai mult decât discursurile oficiale din instituțiile multilaterale. [...]
Iran condiționează reluarea negocierilor nucleare cu SUA de implementarea unui acord provizoriu , care ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz și oprirea conflictelor pe mai multe fronturi, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi transmise de televiziunea de stat. Araghchi a spus că discuțiile nucleare cu Washingtonul ar urma să aibă loc abia într-o etapă ulterioară și nu vor avansa dacă înțelegerea interimară propusă nu este pusă în aplicare. El a precizat că un memorandum de înțelegere nu a fost încă semnat și „încă se poate schimba”. Pe fondul acestor condiționări, oficiali americani și iranieni au exprimat optimism privind negocierile, afirmând că ambele părți au agreat un text și că un acord ar putea fi semnat chiar de duminică, conform Reuters. Miza operațională: Strâmtoarea Hormuz, redeschidere și control În declarațiile sale, Araghchi a legat explicit acordul provizoriu de redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Totodată, el a susținut că administrarea strâmtorii „nu va reveni la era de dinainte de război” și că suveranitatea asupra acesteia aparține Iranului și Omanului, adăugând că Iranul va asigura trecerea în siguranță a navelor. „Sabia noastră va atârna mereu deasupra Strâmtorii Hormuz.” Ce ar conține, potrivit Reuters, termenii de lucru ai acordului Reuters relatează, citând mai multe surse, că termenii schițați ar include un schimb între măsuri economice și pași operaționali, cu o componentă separată pentru dosarul nuclear: SUA ar urma să deblocheze imediat miliarde de dolari din active iraniene și să ridice sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, în schimbul redeschiderii strâmtorii. Discuțiile despre programul nuclear ar urma să se desfășoare într-un cadru de negociere de 60 de zile, după care acesta ar fi „complet demontat”, iar stocul de uraniu puternic îmbogățit ar fi „distrus și îndepărtat”. Un oficial american a descris înțelegerea ca fiind una „bazată pe performanță”, susținând că nu vor fi eliberați bani până când Iranul „nu performează”. Araghchi a spus că abordarea preferată a Iranului pentru uraniul îmbogățit ar fi „amestecarea materialului”, adică diluarea lui. Ce urmează: posibilă semnare la Geneva Reuters mai notează că acordul ar putea fi semnat chiar duminică, de vicepreședintele SUA J.D. Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Baqer Qalibaf, iar Geneva este văzută drept cel mai probabil loc. Israel nu este parte a acestor negocieri, potrivit aceleiași relatări. [...]
Ministerul de Externe al Ungariei anunță o înăsprire a regulilor pentru cetățenie și pașapoarte diplomatice , după ce a decis să revizuiască acordările din ultimii ani, pe fondul suspiciunilor că unele au fost făcute fără eligibilitate și, în anumite cazuri, cu posibil câștig financiar, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de Laszlo Gyorgy Velkey , secretar de stat parlamentar în minister, într-o postare pe Facebook, informația fiind transmisă de agenția MTI și preluată de Agerpres . Oficialul spune că va fi lansată o anchetă internă privind persoanele străine care au primit cetățenia ungară în ultimii ani. Ce verifică MAE ungar și de ce contează Velkey afirmă că „multor persoane li s-a acordat cetățenia ungară fără o justificare sau eligibilitate valabilă” și că ministerul revizuiește bazele de date legate de cetățenie și pașapoarte diplomatice, pe măsură ce apar „zilnic noi detalii” despre cei implicați. Potrivit lui, „sute de persoane” fără o legătură semnificativă cu Ungaria ar fi primit cetățenia, iar unele cazuri ar ridica suspiciuni de câștig financiar. Oficialul susține că nu ar fi vorba de erori izolate, ci de o „metodă sistemică”. Pașapoartele diplomatice, legate de „misiuni”, nu de beneficii În același mesaj, Velkey afirmă că „unele persoane și-au returnat discret pașapoartele diplomatice înainte de alegeri”, dar că acest lucru nu le-ar înlătura răspunderea. Pentru perioada următoare, ministerul promite reguli mai stricte la eliberarea documentelor, cu accent pe justificare operațională și evaluări juridice și de securitate națională. Concret, pașaportul diplomatic ar urma să fie emis doar dacă este legat de o „misiune”, nu ca beneficiu personal sau instrument pentru dezvoltarea unor afaceri. [...]
Decizia UE de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina mută extinderea într-o fază formală, cu implicații directe de securitate și stabilitate regională , iar România își reafirmă rolul de susținător în proces, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a salutat acordul celor 27 de state membre de a începe negocierile cu cele două țări. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, șeful statului a numit momentul „o zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene”. Ce s-a decis la nivelul UE Potrivit președintelui, statele membre au agreat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina „prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. În limbajul procesului de aderare, „cluster” înseamnă un pachet de capitole tematice de negociere, grupate pe domenii. Mesajul României: sprijin și „expertiză” pe parcursul negocierilor Nicușor Dan a arătat că România a sprijinit cele două state „încă de la începutul parcursului lor european” și că va continua să le fie alături „cu expertiză și sprijin multisectorial”. Președintele a legat extinderea UE de consolidarea „spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”, argumentând că o Uniune mai mare este „mai puternică și mai competitivă”. „Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană.” [...]
Deschiderea primului „cluster” de negocieri UE cu Ucraina și Moldova mută procesul de aderare într-o fază tehnică, cu obligații concrete , iar Kievul cere ca Uniunea să-și respecte angajamentele asumate, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris decizia de la Bruxelles ca pe un „sprijin politic și moral semnificativ”, într-un mesaj publicat pe X. În mesaj, Zelenski le-a mulțumit cetățenilor „care luptă pentru Ucraina” și celor care „lucrează pentru statul nostru”, precum și partenerilor și liderilor din UE. El a legat explicit efortul de apărare al Ucrainei de securitatea europeană, susținând că țara „apără întreaga Europă”. „Așa cum am spus, Ucraina face tot ce este necesar, iar este important ca și UE să-și respecte angajamentele. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul nostru și pentru poporul nostru.” Ce urmează procedural: startul negocierilor la Luxemburg Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova . Potrivit informațiilor din articol, negocierile vor începe luni, 15 iunie, la Luxemburg, unde UE va organiza conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Mesajul către UE și semnalul către Chișinău Zelenski a transmis că „s-au depus toate eforturile necesare” pentru deschiderea următoarelor clustere și a mulțumit Europei pentru sprijinul acordat, despre care spune că „ne ajută să salvăm vieți”. În același mesaj, liderul de la Kiev a felicitat Republica Moldova pentru pasul făcut „împreună” în procesul de aderare. [...]
SUA și Iran spun că un acord de încetare a războiului este „mai aproape ca niciodată”, dar lipsa semnăturii menține riscul de escaladare potrivit Al Jazeera , care relatează declarațiile celor două părți din 13 iunie 2026. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a afirmat că un memorandum de înțelegere cu Statele Unite pentru încheierea războiului „nu a fost niciodată mai aproape”, dar a cerut oprirea speculațiilor din presă „până la finalizarea” documentului. Formularea indică faptul că negocierile sunt avansate, însă acordul nu este încă închis procedural. Semnal politic din SUA, dar fără confirmarea unui text final În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a redistribuit pe platforma sa Truth Social mesajul ministrului iranian. Gestul sugerează o deschidere publică față de mesajul Teheranului, după ce Trump criticase anterior Iranul pentru presupuse scurgeri către presa de stat privind detalii ale memorandumului, pe care le-a catalogat drept „știri false”. De ce contează: „aproape” nu înseamnă implementabil Pentru mediul economic și pentru piețe, diferența dintre un acord „aproape” și unul semnat rămâne esențială: până la finalizarea și asumarea oficială a unui text, riscul operațional și geopolitic rămâne ridicat, iar predictibilitatea scăzută. În informațiile publicate de Al Jazeera nu apar detalii despre calendarul semnării sau despre clauzele memorandumului. [...]
