Știri
Știri din categoria Externe
UE cere aliaților să înăsprească presiunea asupra Rusiei după atacul asupra gării din Dnipro, un mesaj care mută discuția de la condamnări la pași concreți de responsabilizare internațională, potrivit news. Atacul a provocat cel puțin 14 morți pe peronul gării din orașul ucrainean.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a calificat lovitura drept „o nouă agresiune brutală împotriva civililor ucraineni” și a susținut că aceasta arată că „Moscova nu este interesată de pace”. Ea a cerut ca Rusia „să fie trasă la răspundere” și a anunțat că va ridica subiectul în discuțiile de la summitul UE–Canada de la Montreal și la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 de la Atlanta.
Kallas a spus că va face apel la parteneri să consolideze sprijinul pentru Ucraina și să promoveze mecanismele de tragere la răspundere. În acest context, ea a menționat:
Summitul UE–Canada de la Montreal se desfășoară până vineri, iar reuniunea G20 este programată vineri și sâmbătă la Atlanta, precizează aceeași sursă.
Pe lângă atacul din Dnipro, lovituri rusești au ucis joi civili și în Cernihov, Kremenciuk și în regiunea Zaporojie, potrivit informațiilor citate.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a condamnat la rândul său „încă o serie de atacuri rusești crude și devastatoare” și a afirmat că UE va continua să intensifice presiunea asupra Rusiei și să sprijine Ucraina „până la obținerea unei păci juste și durabile”, cerând partenerilor internaționali să procedeze similar.
Recomandate
Plecarea anticipată a lui Christine Lagarde de la BCE deschide o tranziție accelerată la vârful politicii monetare din zona euro , cu procedura de nominalizare a succesorului lansată încă de acum, potrivit News . Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că Lagarde își va încheia mandatul la 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de termenul normal, de la finalul lui octombrie 2027. Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor BCE și pe președintele Consiliului European, António Costa, cu privire la decizia de a pleca din funcție în februarie, conform comunicatului citat. În reacția sa, Costa a precizat că procedura de nominalizare a succesorului va fi lansată „încă de azi (joi)”, pentru a asigura „o tranziție blândă” către viitoarea conducere. Ce urmează: numirea succesorului, la Consiliul European Succesorul lui Christine Lagarde urmează să fie numit de Consiliul European, în baza procedurii prevăzute de tratatele Uniunii Europene, potrivit informațiilor din comunicatul menționat în articol. În plan politic, plecarea din februarie creează posibilitatea ca președintele Franței, Emmanuel Macron, să participe la desemnarea viitorului președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale franceze din primăvară, în contextul în care, potrivit sondajelor citate, favorită este Marine Le Pen. Context: mandatul Lagarde și crizele traversate Christine Lagarde, fost ministru francez al Finanțelor, a preluat conducerea BCE în noiembrie 2019, după ce a condus Fondul Monetar Internațional (FMI). În această perioadă, a gestionat o succesiune de crize majore, de la pandemia de COVID-19 până la creșterea prețurilor la energie pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Potrivit comunicatului BCE, membrii Consiliului Guvernatorilor i-au mulțumit lui Lagarde și au ovaționat-o în picioare după anunțarea deciziei. António Costa a transmis, într-un mesaj public, că îi mulțumește pentru „devotamentul” din perioada în care a condus instituția. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre alegerile din Brazilia riscă să amplifice tensiunile politice și incertitudinea de pe piețe , într-un moment în care moneda locală s-a depreciat puternic după scrutin, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a refuzat să spună dacă este de acord cu rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, dar a descris competiția drept o „rușine” și „o mare jenă pentru poporul Braziliei”. Trump a susținut că „nu a luat partea” nimănui și că i s-a cerut acest lucru de „președintele, președintele actual”, însă a invocat reacția piețelor ca argument: „uitați-vă la piață… piața lor s-a prăbușit”. Piața și moneda, în prim-planul reacției În contextul rezultatului electoral, realul brazilian a scăzut cu 12% față de dolar în tranzacțiile spot, după ce Luiz Inacio Lula da Silva l-a învins pe candidatul de dreapta Flavio Bolsonaro cu peste patru milioane de voturi, conform informațiilor prezentate de publicație. Fuga familiei Bolsonaro și miza rezidenței în SUA Declarațiile lui Trump vin la o zi după ce Flavio Bolsonaro și familia sa au părăsit Brazilia și au ajuns la Miami, Florida. Al Jazeera notează că plecarea ar fi fost facilitată de Trump și administrația sa, iar The New York Times a relatat că oficiali americani au indicat că guvernul SUA ar urma, probabil, să ofere familiei Bolsonaro rezidență permanentă. În Brazilia, Curtea Supremă i-a cerut lui Flavio Bolsonaro să predea pașapoartele obișnuit și diplomatic la scurt timp după alegeri, pentru a preveni plecarea din țară înaintea unei investigații pentru delapidare și spălare de bani. Potrivit relatării, acesta ar fi ieșit din Brazilia pe timp de noapte, pe cale terestră către Argentina, apoi cu un avion privat către Ecuador și ulterior către Miami. După sosire, Flavio Bolsonaro a transmis că este „adevăratul președinte ales al Braziliei” și a descris acuzațiile drept o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, fără să prezinte dovezi. Ce urmează: extrădarea rămâne incertă Deși Brazilia și SUA au un tratat de extrădare de mai multe decenii, nu este clar dacă Washington ar accepta o eventuală solicitare și nici dacă autoritățile braziliene îl vor inculpa pe Flavio Bolsonaro și vor cere formal extrădarea. În plus, Curtea Supremă a Braziliei a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fost emis un mandat de percheziție pentru locuința sa. Între timp, propriul Partid Liberal al lui Bolsonaro a anunțat că acceptă rezultatul alegerilor, un detaliu care contrastează cu mesajele de contestare lansate de fostul senator din SUA. [...]
Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]
Marea Britanie alocă încă 10 miliarde lire pentru Ucraina, combinând împrumuturi și garanții pentru a susține economia și apărarea pe timp de iarnă , potrivit Kyiv Post . Pachetul, evaluat la 10 miliarde lire (13,3 miliarde dolari, aprox. 61 miliarde lei), este prezentat drept cel mai mare sprijin financiar unic acordat de Regatul Unit Ucrainei. Măsura a fost publicată pe site-ul Trezoreriei britanice miercuri, 28 octombrie, iar președintele Volodîmîr Zelenski a fost informat în aceeași dimineață de liderii britanici, înainte ca includerea pachetului să fie anunțată în buget în cursul zilei. Cum este structurat pachetul și ce problemă vizează Conform informațiilor citate, pachetul combină instrumente financiare și fonduri cu destinație militară, cu accent pe perioada de iarnă și pe protecția infrastructurii critice: un sistem de împrumuturi și garanții de finanțare a exporturilor (export finance guarantees), menite să susțină stabilitatea economică și funcționarea serviciilor publice esențiale; 500 milioane lire (665 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) în finanțare militară urgentă pentru apărare antiaeriană în sezonul rece. Publicația notează că pachetul este justificat de atacurile rusești asupra infrastructurii naționale critice și de nevoia de a menține economia și serviciile publice funcționale pe parcursul iernii. Legătura cu angajamentele anterioare ale Londrei Noua alocare vine peste angajamentul existent de 3 miliarde lire pe an (4 miliarde dolari, aprox. 18,4 miliarde lei) în ajutor militar, promis de fostul premier Keir Starmer și descris ca fiind asigurat „până în 2030/31” și „atât timp cât va fi necesar”. În declarațiile citate de Kyiv Post , premierul Andy Burnham a încadrat decizia în logica sprijinului pe termen lung: „Când am spus că vom intensifica sprijinul pentru Ucraina, am vorbit serios. Acesta este cel mai mare pachet de finanțare pentru Ucraina din partea Regatului Unit și nu ar trebui să lase pe nimeni cu vreo îndoială privind sprijinul nostru neclintit, atât timp cât va fi nevoie.” Ministrul de finanțe John Healey a spus, la rândul său, că pachetul va ajuta Ucraina să își apere populația și statul. Dimensiunea totală a sprijinului britanic, potrivit Trezoreriei Trezoreria britanică a indicat că, odată cu acest anunț, angajamentele totale ale Regatului Unit pentru Ucraina ajung la 35 miliarde lire (46 miliarde dolari, aprox. 212 miliarde lei), defalcate astfel: 16 miliarde lire (21 miliarde dolari, aprox. 97 miliarde lei) – sprijin militar; până la 12,6 miliarde lire (16,75 miliarde dolari, aprox. 77 miliarde lei) – sprijin non-militar; 6,5 miliarde lire (8,6 miliarde dolari, aprox. 40 miliarde lei) – sprijin prin finanțare a exporturilor. Pentru Ucraina, miza imediată este capacitatea de a finanța servicii publice și de a întări apărarea antiaeriană într-o perioadă în care atacurile asupra infrastructurii energetice tind să se intensifice iarna; pentru Europa, Londra își leagă explicit decizia de „securitatea colectivă”, conform formulării citate în material. [...]
Negocierile de pace riscă să fie blocate de lipsa unei poziții europene comune , deși Europa suportă cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, potrivit G4Media . În timp ce Kievul și Moscova se pregătesc să trimită delegații la Abu Dhabi pe 10 noiembrie, pentru discuții tripartite cu oficiali americani, rămâne neclar cine și cu ce mandat ar putea reprezenta statele europene când negocierile vor ajunge la decizii concrete. Discuțiile de la Abu Dhabi sunt prezentate ca un pas pentru explorarea unui armistițiu și, ulterior, a unui acord de pace, sub presiunea președintelui american Donald Trump. În paralel, Ucraina intră într-o nouă iarnă în care sunt așteptate lupte și atacuri asupra infrastructurii energetice, ceea ce crește miza unor măsuri rapide de reducere a tensiunilor. Europa vrea la masă, dar nu are încă un „voce unică” Liderii europeni insistă că trebuie să participe la negocierile finale, argumentând că statele europene furnizează în prezent cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, în condițiile în care administrația Trump a renunțat la acordarea directă a ajutorului american în 2025. Totuși, guvernele europene nu au ajuns la un consens privind persoana sau instituția care ar trebui să le reprezinte. Situația este complicată și de faptul că nu toate țările implicate în discuții fac parte din Uniunea Europeană (de exemplu, Regatul Unit și Norvegia). Miza este una practică: în absența unei conduceri clare, există riscul ca interesele europene să nu fie reprezentate suficient atunci când negocierile vor trece de la discuții generale la decizii cu efecte directe asupra securității și finanțării Ucrainei. Inițiative paralele și tensiuni între capitale În lipsa unei poziții comune la nivelul Bruxellesului, unii lideri europeni au început demersuri diplomatice proprii. Președintele Finlandei, Alexander Stubb , și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, cerându-i să pună capăt războiului, demers care a provocat nemulțumiri în mai multe capitale europene (inclusiv Copenhaga, Roma, Stockholm și Vilnius), potrivit relatărilor citate. POLITICO notează, citând un diplomat european nemulțumit: „Sunt prea mulți bărbați de vârstă mijlocie care vor să rămână în cărțile de istorie ca cei care au pus capăt acestui război.” Potrivit relatărilor din Rusia menționate în analiză, convorbirea nu a produs rezultate concrete, iar Moscova a avertizat că războiul ar putea continua să escaladeze. De ce contează: garanțiile de securitate și costurile reconstrucției Chiar dacă Zelenski și oficialii americani acceptă că guvernele europene vor trebui probabil implicate în discuțiile privind garanțiile de securitate, rolul Europei este legat și de implementare: eventualele forțe de menținere a păcii desfășurate în Ucraina ar urma să fie formate în principal din militari europeni. În plus, Zelenski indică un rol central al Europei în reconstrucția și relansarea economiei ucrainene, invocând explicit ideea unui „Plan Marshall” în care participarea europeană ar fi indispensabilă. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută la întâlnirea planificată la Abu Dhabi, pe 10 noiembrie, și la modul în care va fi configurată participarea occidentală. Separat, liderii europeni urmează să discute finanțarea efortului de război al Ucrainei la summitul de la Bruxelles programat pe 26 noiembrie, într-un context în care oficiali europeni rămân sceptici că Rusia ar fi pregătită, în mod real, pentru un compromis rapid. [...]
Retragerea cetățeniei devine instrument de securitate în R. Moldova după ce președinta Maia Sandu a semnat decrete pentru trei persoane, două dintre ele acuzate că promovează ideologia „lumii ruse”, potrivit Mediafax . Decizia vizează pe Iurie Cara și Andrei Safonov, descriși de autorități drept membri ai „pretinsului legislativ al regimului separatist de la Tiraspol”. Conform Președinției Republicii Moldova, cei doi ar fi participat la adoptarea unor acte considerate anticonstituționale, care ar încălca drepturile cetățenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreană. În plus, Chișinăul îi acuză că susțin menținerea prezenței militare ruse pe teritoriul țării. Al treilea caz îl privește pe Serghei Verdeș. Retragerea cetățeniei a fost decisă după ce s-a constatat că aceasta ar fi fost obținută cu încălcarea procedurii legale, în pofida avizului negativ al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Baza legală și pașii procedurali Procedura a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, pe baza constatărilor SIS și a prevederilor Legii cetățeniei Republicii Moldova. Decretele au fost semnate joi de Maia Sandu. Președinția arată că legislația permite retragerea cetățeniei în două situații invocate în acest context: când sunt comise fapte deosebit de grave care prejudiciază interesele statului; când cetățenia a fost dobândită prin eludarea normelor legale. Context: Transnistria și prezența militară rusă În același material este amintită o declarație a Maiei Sandu din martie, potrivit căreia reintegrarea Transnistriei este imposibilă fără retragerea trupelor ruse din regiune. În acest cadru, retragerea cetățeniei pentru persoane asociate regimului de la Tiraspol și acuzate de promovarea „lumii ruse” indică o întărire a abordării Chișinăului pe linia securității și a contracarării influenței ruse. [...]
