Știri
Știri din categoria Externe
Consiliul European transmite disponibilitatea de a lucra cu noul guvern de la Budapesta, după victoria partidului Tisza și preluarea funcției de prim-ministru de către Peter Magyar, un semnal politic care poate influența relația Ungariei cu instituțiile UE în perioada următoare, potrivit Agerpres.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Bruxelles, cu ocazia Zilei Europei, că salută „un nou capitol în istoria Ungariei”, cu câteva ore înainte ca Peter Magyar să preia oficial funcția, după o „victorie clară” a formațiunii sale în alegerile parlamentare, în fața naționalistului Viktor Orban. Informația este transmisă de AFP.
În declarațiile făcute presei, Antonio Costa a indicat că instituțiile europene sunt pregătite să colaboreze cu noua conducere de la Budapesta.
„Le doresc tot binele lui Peter Magyar și Ungariei.”
„Suntem pregătiți să lucrăm cu noul guvern ungar.”
Mesajul președintelui Consiliului European fixează, încă din primele ore ale tranziției politice de la Budapesta, o linie de lucru pragmatică între UE și viitorul executiv ungar. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre prioritățile noului guvern sau despre eventuale dosare concrete care ar urma să fie discutate cu Bruxelles-ul.
Recomandate
Țările din Grupul de la Visegrad vor să revină la o coordonare politică mai strânsă înaintea deciziilor UE , prin reluarea consultărilor regulate înaintea summiturilor europene, într-o încercare de a-și recâștiga influența pierdută în ultimii ani, potrivit Agerpres . Reuniți lângă Budapesta, la palatul Grassalkovich, premierul ungar Peter Magyar și omologii săi Donald Tusk (Polonia), Andrej Babiš (Cehia) și Robert Fico (Slovacia) au transmis că miza este ca Europa Centrală să „conteze” din nou în procesul decizional european, inclusiv la Bruxelles. În material se arată că Peter Magyar a vorbit despre ambiția de a reda „o voce puternică” alianței informale V4. De ce contează: V4 încearcă să redevină un actor în negocierile UE În ultimii ani, influența grupului a scăzut pe fondul tensiunilor dintre Ungaria condusă atunci de premierul naționalist Viktor Orbán și Polonia, ceea ce a slăbit capacitatea V4 de a acționa coerent în dosarele europene. În acest context, anunțul privind reluarea consultărilor regulate înaintea summiturilor UE indică o încercare de reactivare a mecanismului de coordonare politică. Mesajele liderilor: „co-creatori” ai deciziilor, nu „obiect” al lor Robert Fico, a cărui țară urmează să preia președinția grupului de la 1 iulie, a spus că nu vrea ca statele din V4 să fie „pur și simplu obiectul deciziilor luate de alții”, în special de Consiliul European și de celelalte instituții europene. „Dorim să fim co-creatorii acestor decizii, dorim să fim foarte activi.” La rândul său, Donald Tusk a apreciat că V4 poate deveni „o mare putere” dacă membrii își regăsesc loialitatea reciprocă și a adăugat că grupul ar putea oferi „o rază de speranță” țărilor care doresc să adere la Uniunea Europeană. Ce urmează Din informațiile disponibile, pasul concret anunțat este reluarea consultărilor înaintea summiturilor UE, iar preluarea președinției V4 de către Slovacia de la 1 iulie va fi primul test pentru această relansare. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau teme specifice de negociere. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, motivată explicit de relația personală cu Recep Tayyip Erdogan, riscă să accentueze tensiunile interne din Alianță și să complice coordonarea politică între membri, potrivit Economica . Președintele american a spus, într-o apariție publică la Washington alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte , că nu ar fi mers la summit „pentru majoritatea oamenilor”, dar a acceptat după un apel al liderului turc. Trump a prezentat decizia ca un gest „din respect pentru președintele Erdogan”, relatează Agerpres . În aceeași intervenție, Trump l-a elogiat pe Erdogan, pe care l-a numit „un mare lider” și „o persoană foarte puternică”, și a susținut că, în timpul recentei escaladări cu Iran, a respectat cererea acestuia de a sta deoparte de conflict. Totodată, Trump a afirmat: „Erdogan a făcut tot ce i-am cerut”. Context: mesajele către aliați, între laude și reproșuri Declarațiile favorabile la adresa Turciei au venit pe fondul criticilor lui Trump la adresa unor membri NATO – Spania, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit – pe care i-a acuzat că au criticat Statele Unite și că ar fi refuzat să ofere sprijin logistic în timpul războiului cu Iran, potrivit aceleiași relatări. În acest cadru, participarea la summit, justificată printr-o relație bilaterală, capătă o încărcătură politică suplimentară: semnalul transmis către ceilalți aliați este că accesul și influența pot depinde de raporturi personale, nu doar de poziții comune în interiorul NATO. [...]
SUA cresc presiunea asupra Irakului să limiteze milițiile pro-Iran , pe fondul atacurilor cu rachete și drone lansate de pe teritoriul irakian, potrivit The Jerusalem Post , care relatează despre mesajul transmis de secretarul de stat american Marco Rubio în timpul vizitei sale în Emiratele Arabe Unite. Rubio a ajuns în Emiratele Arabe Unite pe 23 iunie și a legat explicit perspectiva „încheierii ostilităților” din regiune de oprirea acțiunilor grupărilor susținute de Iran din Irak. El a spus că nu poate exista un final al conflictelor „atât timp cât proxy-urile iraniene lansează rachete și drone din Irak și participă la terorism”, adăugând că subiectul va fi abordat „la momentul potrivit” în cadrul negocierilor. Mesajul are și o dimensiune operațională: Washingtonul vrea ca autoritățile de la Bagdad să „țină în frâu” milițiile, în condițiile în care SUA își justifică măsurile prin nevoia de a descuraja atacurile asupra personalului și facilităților americane din regiune. Instrumentele folosite de Washington: sancțiuni, desemnări și recompense Publicația notează că SUA au intensificat presiunea asupra milițiilor pro-Iran din Irak printr-o combinație de măsuri: sancțiuni economice; desemnări ca organizații teroriste (acolo unde este cazul, în cadrul politicilor americane); recompense pentru informații despre lideri ai milițiilor. Campania vizează grupuri influente din cadrul Popular Mobilization Forces (PMF) – o structură care include zeci de miliții, multe dintre ele conectate la Iran și formate în principal din combatanți șiiți. PMF a primit un impuls suplimentar după ce a devenit grup paramilitar oficial al Irakului în 2018, iar unele dintre aceste formațiuni au fost consolidate și în 2014, în contextul războiului împotriva ISIS, mai arată sursa. Sancțiuni și recompense de până la 10 milioane de dolari În aprilie 2026, Trezoreria SUA a sancționat comandanți asociați cu Kataib Hezbollah, Asaib Ahl al-Haq, Kataib Sayyid al-Shuhada și Harakat Hezbollah al-Nujaba, după luni de atacuri ale milițiilor în Irak. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că SUA nu vor permite milițiilor susținute de Iran să amenințe vieți sau interese americane. Separat, programul „Rewards for Justice” al Departamentului de Stat a anunțat recompense de până la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru informații despre mai mulți lideri, inclusiv: Ahmad al-Hamidawi (Kataib Hezbollah); Abu Ala al-Walai (Kataib Sayyid al-Shuhada); Haydar al-Saidi (Harakat Ansar Allah al-Awfiya); Akram al-Kabi (Harakat al-Nujaba). De ce contează: riscul de escaladare regională rămâne legat de Irak Potrivit articolului, aceste grupări au amenințat regiunea autonomă Kurdistan, au atacat americani și ar fi fost implicate în răpirea unui jurnalist american și a unui cercetător de la Princeton. În același timp, sunt menționate atacuri asupra Arabiei Saudite și Kuweitului, precum și asupra Israelului, Iordaniei și Siriei. Un exemplu invocat este atacul din ianuarie 2024 atribuit Kataib Hezbollah, în Iordania, în urma căruia au murit trei militari americani. În acest context, avertismentul lui Rubio din Emiratele Arabe Unite indică faptul că SUA tratează frontul irakian ca o condiție practică pentru reducerea tensiunilor în regiune, nu doar ca un dosar separat de securitate. [...]
Uniunea Europeană a adoptat o directivă care obligă statele membre să simplifice votul local pentru cetățenii care locuiesc în altă țară din UE , o schimbare cu impact direct de reglementare asupra administrațiilor naționale și locale, care vor trebui să adapteze procedurile și informarea alegătorilor până în 2028, potrivit Mediafax . Directiva face parte din strategia UE de „consolidare a democrației” și vizează dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile locale pentru cetățenii europeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Ce se schimbă: informare mai standardizată și înregistrare mai simplă Textul adoptat, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2021, impune statelor membre să ofere din timp informații despre organizarea alegerilor, inclusiv: data scrutinului; procedurile de vot; drepturile alegătorilor și ale candidaților. Un element nou este cerința ca aceste informații să fie disponibile și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, aleasă astfel încât să fie „larg cunoscută” în statul de reședință sau să fie una dintre cele mai studiate limbi străine din UE. În plus, noua legislație simplifică procedurile de înregistrare atât pentru alegători, cât și pentru candidați. Totodată, cetățenii „mobili” ai Uniunii ar urma să aibă acces la aceleași modalități de vot ca cetățenii statului în care locuiesc. Câți cetățeni sunt vizați și calendarul de aplicare Comisarul european Michael McGrath a indicat că aproximativ 14 milioane de cetățeni ai Uniunii locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen , a argumentat că noile reguli reduc „obstacolele birocratice inutile” pentru participarea la alegerile locale. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 26 iunie 2028. După acest termen, Comisia Europeană va evalua aplicarea noilor reguli și va publica un raport privind implementarea o dată la șase ani. [...]
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Donald Trump condiționează negocierile cu Iranul de menținerea navigației fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , un mesaj care ridică miza pentru transportul maritim într-un coridor esențial pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media . Președintele american a scris pe Truth Social că Iranul ar fi informat SUA că nu percepe „taxe, costuri de asigurare” sau alte tarife pentru navele care tranzitează strâmtoarea, avertizând că, dacă acest lucru se dovedește fals, „negocierile s-ar încheia imediat”. Ce prevede înțelegerea și unde apare riscul de costuri noi Conform unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Teheranul se angajează să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe, timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei (și invers), transmite Agerpres. După această perioadă, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a susținut că Iranul va putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe acest coridor, adăugând că situația „nu va reveni la cea precedentă războiului”. Din perspectiva companiilor de transport și a clienților lor, o astfel de schimbare ar însemna costuri suplimentare pe o rută critică, cu potențial de a se reflecta în tarife și prime de risc. Fondurile iraniene înghețate și condițiile impuse de Washington În același mesaj, Trump a afirmat că SUA nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri iraniene înghețate în străinătate ca urmare a sancțiunilor americane. El a mai spus că o parte din fondurile aflate „sub controlul” SUA ar urma să fie alocate agricultorilor și crescătorilor de animale americani pentru achiziția de porumb, grâu, soia și alte produse, pe care Iranul să le primească prin cumpărare „exclusiv din Statele Unite”. Trump declarase anterior că fonduri iraniene înghețate, care ar urma să fie eliberate de Trezoreria SUA, vor intra într-un cont escrow (cont cu destinație controlată) administrat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru achiziții de materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Disputa privind inspecțiile AIEA, încă un punct de blocaj Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a avertizat că refuzul ar duce la eșecul negocierilor pentru un acord de pace final. Iranul a reafirmat însă miercuri că nu intenționează să accepte inspecții AIEA, contrazicând declarațiile lui Trump și ale directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Textul sursei indică și o reacție a viceministrului iranian de externe, Kazem Garibabadi, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include poziția completă. Ce urmează Din informațiile prezentate, două condiții rămân centrale pentru continuarea discuțiilor: menținerea tranzitului fără taxe în Strâmtoarea Ormuz (cel puțin în fereastra de 60 de zile din memorandum) și clarificarea regimului de inspecții AIEA. Orice escaladare pe una dintre aceste teme poate afecta atât negocierile politice, cât și costurile operaționale ale transportului maritim pe ruta dintre Golful Persic și Marea Arabiei. [...]
