Știri
Știri din categoria Externe
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, a fixat un termen-limită pentru demisia președintelui Tamás Sulyok, într-o mișcare care deschide un posibil conflict instituțional la vârful statului și poate complica relația Budapestei cu partenerii europeni, potrivit Digi24.
Magyar a folosit primul său discurs după depunerea jurământului pentru a cere retragerea lui Sulyok, acordându-i acestuia și altor înalți oficiali termenul de 31 mai pentru a demisiona. Discursul a avut loc în sesiunea inaugurală a noului parlament.
Data de 9 mai, Ziua Europei, a fost folosită de noul premier pentru a-și prezenta guvernul ca o ruptură față de perioada fostului prim-ministru Viktor Orbán și față de anii de confruntare ai Ungariei cu instituțiile europene.
Potrivit site-ului maghiar Index.hu, citat în material, Magyar a transmis explicit:
„Demisionează astăzi, dar nu mai târziu de 31 mai.”
În discurs, Magyar l-a acuzat pe Tamás Sulyok că nu a apărat statul de drept și grupurile vulnerabile în ultimii ani ai guvernării Orbán. El a susținut că președintele ar trebui să „dea un exemplu” prin demisie și a cerut investigarea unor nereguli din trecut, inclusiv în gestionarea bunurilor publice și în privința abuzurilor electorale.
Sulyok a fost ales președinte de parlament în 2024, cu sprijinul majorității Fidesz aflate la guvernare, notează articolul.
Materialul nu precizează reacția lui Tamás Sulyok sau un calendar procedural pentru o eventuală demisie. Cert este că ultimatumul până la 31 mai ridică presiunea asupra instituției prezidențiale și testează rapid capacitatea noului guvern de a-și impune agenda într-un sistem politic dominat în ultimii ani de Fidesz.
Recomandate
Numirea lui Zsolt Hegedus la Sănătate aduce în prim-plan o figură-cheie din echipa noului premier, într-un moment de schimbare politică majoră la Budapesta , după 16 ani de guvernare Viktor Orban , potrivit Digi24 . Zsolt Hegedus, descris drept „politicianul dansator” al Ungariei, a atras din nou atenția publicului sâmbătă, când a executat un „dans al bucuriei” pe treptele Parlamentului, imediat după învestirea lui Peter Magyar ca prim-ministru. Momentul a avut loc în fața unei mulțimi de zeci de mii de susținători, în contextul unor concerte în aer liber organizate cu ocazia ceremoniei. Dincolo de episodul viral, Hegedus este prezentat ca una dintre figurile-cheie din echipa noului premier. El este chirurg traumatolog și ortoped și urmează să preia portofoliul Sănătății în noul guvern de la Budapesta, conform informațiilor preluate de Digi24 de la News.ro. De ce contează: semnal despre stilul noii echipe de la Budapesta Apariția publică a viitorului ministru, într-un cadru de mobilizare de masă, este tratată ca un indicator al modului în care noua conducere își construiește imaginea și coeziunea internă, într-o perioadă în care Ungaria intră într-o nouă etapă politică, după schimbarea premierului. Hegedus devenise cunoscut încă din noaptea alegerilor din 12 aprilie, când a dansat pe muzică în stil AC/DC, în momentul în care conducerea partidului a ieșit în mijlocul susținătorilor, iar imaginile s-au viralizat pe rețelele sociale. Context: învestirea lui Peter Magyar Peter Magyar a fost învestit oficial prim-ministru, eveniment care, potrivit Digi24, a marcat finalul celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban. Pentru detalii despre învestire, Digi24 trimite la un material separat: „Peter Magyar a devenit în mod oficial noul premier al Ungariei…” . [...]
Consiliul European transmite disponibilitatea de a lucra cu noul guvern de la Budapesta , după victoria partidului Tisza și preluarea funcției de prim-ministru de către Peter Magyar , un semnal politic care poate influența relația Ungariei cu instituțiile UE în perioada următoare, potrivit Agerpres . Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Bruxelles, cu ocazia Zilei Europei, că salută „un nou capitol în istoria Ungariei”, cu câteva ore înainte ca Peter Magyar să preia oficial funcția, după o „victorie clară” a formațiunii sale în alegerile parlamentare, în fața naționalistului Viktor Orban . Informația este transmisă de AFP. Mesajul Bruxelles-ului: continuitate instituțională și cooperare În declarațiile făcute presei, Antonio Costa a indicat că instituțiile europene sunt pregătite să colaboreze cu noua conducere de la Budapesta. „Le doresc tot binele lui Peter Magyar și Ungariei.” „Suntem pregătiți să lucrăm cu noul guvern ungar.” De ce contează Mesajul președintelui Consiliului European fixează, încă din primele ore ale tranziției politice de la Budapesta, o linie de lucru pragmatică între UE și viitorul executiv ungar. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre prioritățile noului guvern sau despre eventuale dosare concrete care ar urma să fie discutate cu Bruxelles-ul. [...]
Planul lui Péter Magyar de a-și începe mandatul cu o vizită la Varșovia indică o posibilă recalibrare diplomatică între Ungaria și Polonia , pe fondul tensiunilor acumulate în ultimii ani în relația bilaterală, potrivit Mediafax . Premierul ungar este așteptat să efectueze în luna mai prima sa vizită oficială externă în calitate de prim-ministru, iar destinația ar urma să fie Polonia, relatează publicația ungară 24.hu, citată de Mediafax. Informația a fost confirmată sâmbătă de vice-ministrul polonez de Externe, Ignacy Niemczycki, într-o declarație pentru postul de radio RMF FM. Anunțul vine după informații apărute anterior în presa internațională despre planurile noului premier de la Budapesta. Miza vizitei: refacerea relațiilor Budapesta–Varșovia Péter Magyar a spus în repetate rânduri în campania electorală că prima sa deplasare externă ca premier va fi la Varșovia, obiectivul declarat fiind relansarea relațiilor dintre Ungaria și Polonia. El a reiterat această intenție inclusiv în discursul de victorie de după alegeri, când a vorbit despre importanța refacerii cooperării dintre cele două state. Contextul deteriorării relațiilor Agenția poloneză de presă PAP a amintit că relațiile dintre Budapesta și Varșovia s-au deteriorat în ultimii ani, în special din cauza politicii considerate pro-ruse a fostului premier Viktor Orbán și a apropierii acestuia de președintele rus Vladimir Putin. Potrivit sursei citate, tensiunile au afectat colaborarea bilaterală în contextul diferențelor de poziție privind războiul din Ucraina și relația cu Moscova. [...]
Participarea Iranului la Cupa Mondială 2026 depinde de garanții de intrare și securitate , iar Teheranul pune pe masă un set de condiții pentru SUA, Canada și Mexic, pe fondul războiului declanșat în februarie și al tensiunilor legate de vize, potrivit Al Jazeera . Federația iraniană de fotbal a transmis că echipa națională masculină „va participa cu siguranță” la turneul care începe în iunie, dar cere ca gazdele să îi „ia în considerare îngrijorările”. Mesajul vine după ce Canada a refuzat luna trecută intrarea șefului federației, înaintea Congresului FIFA, invocând presupuse legături cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), pe care Ottawa l-a desemnat „grup terorist” în 2024. Condițiile cerute: vize, simboluri naționale și protecție logistică Președintele federației iraniene (FFIRI), Mehdi Taj , a declarat la televiziunea de stat că Teheranul are 10 condiții pentru a participa, solicitând asigurări privind tratamentul delegației. Printre cereri se numără: acordarea vizelor; respect pentru stafful echipei, drapel și imn național în timpul competiției; securitate ridicată la aeroporturi, hoteluri și pe rutele către stadioane. Într-o declarație publicată pe site-ul oficial, federația a mai precizat că va participa „fără niciun recul” față de „credințe, cultură și convingeri”. Poziția SUA și a FIFA: „jucătorii sunt bineveniți”, dar delegația poate fi filtrată Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că fotbaliștii iranieni ar fi bineveniți la turneu, însă a avertizat că Statele Unite ar putea totuși să refuze intrarea unor membri ai delegației cu legături cu IRGC, organizație pe care Washingtonul o desemnează drept teroristă. Mehdi Taj a cerut explicit ca „toți jucătorii și stafful tehnic”, inclusiv cei care și-au efectuat serviciul militar în IRGC, să primească vize „fără probleme”, menționându-i pe Mehdi Taremi și Ehsan Hajsafi. La rândul său, președintele FIFA, Gianni Infantino, a reiterat că Iranul își va disputa meciurile din Cupa Mondială în SUA, conform programului. Calendar și implicații operaționale Turneul are loc între 11 iunie și 19 iulie. Iranul ar urma să fie cantonat la Tucson, Arizona, și să joace în Grupa G cu Noua Zeelandă, Belgia și Egipt, debutul fiind programat pe 15 iunie, la Los Angeles, contra Noii Zeelande. În acest context, disputa se mută din zona sportivă în cea operațională și de reglementare: accesul pe teritoriul țărilor-gazdă, regimul vizelor și criteriile de securitate pot influența direct logistica unei delegații naționale, chiar și după calificarea sportivă. Federația iraniană susține că „nicio putere externă” nu poate priva Iranul de participarea la un turneu la care „s-a calificat pe merit”. [...]
Incertitudinea privind cine decide la Teheran riscă să blocheze negocierile cu SUA , în condițiile în care noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , rămâne ascuns și, potrivit evaluărilor serviciilor americane de informații, este rănit, dar ar influența strategia de război și de negociere. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 , care citează CNN și surse familiarizate cu rapoarte ale comunității de informații din SUA. Potrivit acestor surse, Khamenei nu a mai fost văzut în public din primele zile ale războiului și ar comunica doar prin întâlniri față în față cu lideri ai regimului sau prin mesaje transmise prin curier. În același timp, oficialii americani nu ar fi reușit să-i confirme vizual locația și nu ar ști nici cât de grav a fost rănit, nici în ce măsură persoanele care pretind că au acces la el transmit informații reale. Ce înseamnă pentru negocierile cu SUA Evaluările serviciilor americane de informații indică faptul că Mojtaba Khamenei „contribuie cel mai probabil” la coordonarea modului în care Iranul gestionează negocierile cu SUA pentru încheierea războiului. Totuși, există indicii că ar fi mai puțin implicat în deciziile zilnice, fiind doar ocazional accesibil, ceea ce complică stabilirea interlocutorilor reali și a lanțului de comandă. În paralel, în interiorul comunității de informații există îndoieli că unele persoane din structura de putere a Iranului ar putea pretinde că au acces la Khamenei pentru a-i folosi autoritatea în promovarea propriilor agende, potrivit surselor citate. Starea liderului, între versiunea SUA și cea a Teheranului Sursele familiarizate cu rapoartele americane susțin că liderul suprem rămâne izolat și primește tratament medical, inclusiv pentru arsuri grave pe o parte a corpului, care i-ar afecta fața, brațul, trunchiul și piciorul. Pe de altă parte, Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul liderului suprem, a declarat vineri că Khamenei se recuperează și „este acum în deplină stare de sănătate”, susținând că ar fi avut răni ușoare la picior și în zona lombară și că „un mic fragment de schijă l-a lovit în spatele urechii”. „Slavă Domnului, este în stare bună de sănătate”, a declarat Hosseini unei mulțimi din Iran. „Inamicul răspândește tot felul de zvonuri și afirmații false. Vor să îl vadă și să îl găsească, dar oamenii trebuie să aibă răbdare și să nu se grăbească. Vă va vorbi când va fi momentul potrivit.” Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat presei de stat iraniene că a avut o întâlnire de două ore și jumătate cu Khamenei, descrisă drept prima întâlnire raportată față în față între un oficial iranian de rang înalt și noul lider suprem. Context operațional: armistițiu prelungit, dar tensiuni în teren Administrația Trump urmărește o soluție diplomatică, iar armistițiul dintre cele două țări se prelungește de peste o lună, conform materialului. Totuși, forțele americane și iraniene ar fi continuat să se confrunte în ultimele zile, în ciuda armistițiului, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus „aproape complet”, ambele părți revendicând controlul asupra zonei. Evaluări despre capacitatea Iranului de a rezista Potrivit rapoartelor de informații americane citate, războiul a degradat capacitățile militare ale Iranului, fără să le distrugă. CNN a relatat anterior că aproximativ jumătate dintre lansatoarele de rachete ale Iranului ar fi supraviețuit loviturilor americane, iar un raport recent ar fi ridicat estimarea la două treimi, parțial pe fondul armistițiului care ar fi permis recuperarea unor lansatoare îngropate sau afectate. Separat, un raport al CIA ar fi concluzionat că Iranul ar putea rezista până la încă patru luni de blocadă americană fără destabilizarea completă a economiei, potrivit surselor; The Washington Post este menționat ca publicația care a relatat prima aceste evaluări. Un oficial de informații a declarat pentru CNN că „blocada președintelui produce daune reale, cumulative”, iar Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a susținut că Iranul „a devenit mai slab pe zi ce trece” și că administrația nu comentează „chestiuni care țin de informații sensibile”. De ce contează Miza imediată, din perspectiva SUA, nu este doar starea liderului suprem, ci funcționalitatea deciziei politice la Teheran : dacă autoritatea reală este neclară sau fragmentată, negocierile pentru încheierea războiului pot deveni mai lente și mai imprevizibile, chiar și în condițiile unui armistițiu prelungit. În același timp, informațiile rămân parțial neconfirmate public, iar diferențele dintre evaluările americane și declarațiile oficialilor iranieni indică un nivel ridicat de incertitudine. [...]
Acuzațiile Moscovei privind mii de „încălcări” ale armistițiului de trei zile ridică semne de întrebare asupra aplicării acordului mediat de SUA , într-un moment în care Rusia susține că a fost nevoită să răspundă „simetric”, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că forțele ucrainene ar fi atacat pozițiile trupelor ruse „cu drone și artilerie”, în pofida armistițiului instituit de Ziua Victoriei. Potrivit aceleiași versiuni, armata ucraineană ar fi avut 12 tentative de a avansa spre poziții deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Ce susține Rusia că s-a întâmplat în timpul armistițiului Autoritățile ruse afirmă că au fost vizate inclusiv obiective de infrastructură civilă din: Crimeea (peninsula anexată de Rusia); regiuni de frontieră; Caucaz; alte zone, inclusiv Moscova și Perm (în regiunea Uralilor). În plus, Moscova estimează că ar fi avut loc 8.900 de încălcări ale armistițiului de la intrarea acestuia în vigoare, la miezul nopții. În această cifră, potrivit Ministerului rus al Apărării, ar intra peste 7.000 de atacuri cu drone și peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. Pe acest fond, ministerul susține că trupele ruse au fost nevoite să răspundă „simetric”. Context: armistițiul anunțat de Trump și mesajele de la Kremlin Vineri seară, președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un armistițiu de trei zile, valabil de sâmbătă până luni, informație confirmată ulterior atât de Kremlin, cât și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski (menționat de publicație și într-un material separat: Adevărul ). Anterior acuzațiilor privind încălcarea armistițiului, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a decurs bine.” [...]
