Știri
Știri din categoria Externe
Pentagonul a extins lista companiilor chineze considerate legate de armată, blocându-le accesul la contracte de apărare din SUA, iar printre noile nume apar Alibaba, BYD și Baidu, potrivit NPR. Decizia are o miză de reglementare și de piață: chiar dacă firmele pot continua să facă afaceri în SUA, includerea pe listă le expune la costuri reputaționale și la riscul unor restricții suplimentare.
Lista, actualizată și publicată luni de Pentagon, include companii chineze cunoscute care nu sunt de stat și care, în mod tradițional, nu sunt asociate direct cu sectorul de apărare sau securitate. Potrivit materialului, demersul reflectă o preocupare tot mai mare la Washington față de strategia Beijingului de a folosi capacitățile companiilor private în scopuri militare.
Lista a fost creată în 2021, în baza unui mandat al Congresului SUA, pentru a identifica entități chineze pe care Pentagonul le consideră conectate la armata chineză. NPR notează că nu vizează doar companii controlate direct de structurile militare și de securitate, ci și pe cele care contribuie la baza industrială de apărare a Chinei.
Consecința directă menționată este că firmele incluse nu pot obține contracte de apărare din SUA. În plus, deși pot continua să opereze pe piața americană, includerea pe listă poate aduce „daune reputaționale” și poate deschide calea către restricții suplimentare.
Pe lista actualizată au fost adăugate mai multe companii, inclusiv:
În cazul Alibaba, Pentagonul susține că grupul „ajută la consolidarea bazei industriale de apărare” a Chinei prin afilierea cu Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației. Potrivit aceleiași surse, BYD și Baidu sunt, de asemenea, afiliate cu acest minister, care coordonează politicile tehnologice și industriale ale Chinei.
NPR precizează că Alibaba este listată la Bursa din New York.
Ambasada Chinei a acuzat SUA că „extinde excesiv conceptul de securitate națională” și că întocmește liste discriminatorii împotriva companiilor chineze, cerând un mediu „echitabil, just și nediscriminatoriu” pentru acestea.
Alibaba și Baidu au respins acuzațiile. Alibaba a transmis că nu este o „companie militară chineză” și nu face parte dintr-o strategie de „fuziune militar-civilă”, iar Baidu a spus că sugestia că ar fi o companie militară este „în întregime nefondată”.
BYD și Unitree nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului.
Lista a ajuns la 188 de entități, de la aproximativ 130 anul trecut, conform NPR. După publicarea actualizării, Comisia specială a Camerei Reprezentanților privind Partidul Comunist Chinez a numit-o „un avertisment” și a cerut ca firmele de pe listă tranzacționate pe bursele americane să fie delistate, iar companiile americane să nu mai facă afaceri cu acestea, pentru a nu „permite ascensiunea militară a Chinei”.
În paralel, NPR amintește că președintele Donald Trump declara în ianuarie că ar primi producători auto chinezi precum BYD în SUA dacă ar construi fabrici și ar angaja muncitori americani, însă „mai mulți” congresmeni americani au spus că vor urmări o interdicție pentru vehiculele electrice chineze.
Recomandate
Vizita lui Xi Jinping la Phenian semnalează o recalibrare a Chinei în dosarul nord-coreean , printr-un accent mai mare pe cooperare și coordonare strategică – inclusiv pe schimburi militare – și prin evitarea explicită a termenului „denuclearizare”, potrivit CNN . Mișcarea vine într-un moment în care Coreea de Nord și-a strâns relațiile cu Rusia, iar Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra aliatului său de tratat. În cadrul vizitei de stat de două zile – prima în șapte ani – Xi i-a spus lui Kim Jong Un că cele două țări ar trebui să „deschidă o perspectivă mai luminoasă” pentru cauza socialistă și pentru „pacea și dezvoltarea regională”, pe fondul „schimbărilor profunde nemaiîntâlnite într-un secol”. Liderul chinez a prezentat și o listă de direcții concrete de cooperare, de la comerț și agricultură la construcții, știință și tehnologie și sănătate, alături de întărirea „coordonării strategice” și a schimburilor militare, diplomatice și între structurile de aplicare a legii. Ce s-a schimbat față de 2019: „denuclearizarea” lipsește din mesaj Diferența majoră față de vizita din 2019, conform comparației făcute de CNN pe baza comunicărilor oficiale ale Beijingului, este absența referirii la sprijinul Chinei pentru „ denuclearizarea Peninsulei Coreene ”. În contextul în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear în pofida sancțiunilor ONU și și-a înscris în 2023 în Constituție politica de dezvoltare a armelor nucleare, omiterea este interpretată ca un potențial câștig de imagine pentru Kim. Totodată, analiza plasează această schimbare într-un cadru geopolitic diferit: China se află în competiție strategică cu SUA, iar Coreea de Nord a consolidat legături cu Moscova. De ce contează pentru echilibrul de securitate din regiune Apelul Beijingului la întărirea schimburilor în diplomație, aplicarea legii și armată este văzut ca un semnal că Phenianul ar putea fi atras mai activ într-un bloc economic și de securitate pe care China încearcă să-l construiască și să-l conducă, potrivit lui Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam din Coreea de Sud, citat de CNN. În același timp, apropierea de Coreea de Nord îi permite Chinei să transmită SUA și aliaților săi că încă are pârghii asupra Phenianului. În paralel, Xi ar fi puțin probabil să considere momentul potrivit pentru a-l presa pe Kim să renunțe la programul nuclear. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, spune că atât Kim, cât și Xi văd riscuri mai mari în diplomația sau presiunea directă decât în menținerea actualei linii. Relația China–Coreea de Nord, între „îmbrățișare strategică” și limite Relațiile bilaterale s-au răcit în ultimii ani, pe fondul apropierii Phenianului de Moscova. CNN amintește că în 2024 Kim și Vladimir Putin au semnat un tratat de apărare mutuală, iar Coreea de Nord a furnizat „mii de soldați și muniții” pentru războiul Rusiei din Ucraina, evoluție care a alimentat îngrijorări în Occident privind o aliniere tot mai strânsă între Phenian, Moscova și Beijing. Înaintea sosirii lui Xi, Kim a inspectat un producător de rachete și o nouă fabrică ce produce material nuclear de calitate militară, notează CNN, într-un posibil test al toleranței Beijingului. Deși informările publice ale celor două părți până marți după-amiază nu menționau armele nucleare, întâlnirile pot funcționa și ca un canal de calibrare reciprocă a strategiilor. Easley rezumă poziția Beijingului astfel: „Beijingul se așteaptă ca Phenianul să-i respecte interesele și să evite politici destabilizatoare. Vizita lui Xi este o îmbrățișare strategică a lui Kim, dar nu un cec în alb pentru Coreea de Nord.” În plan oficial, întrebat dacă China mai susține denuclearizarea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a spus că poziția Beijingului rămâne „continuă și consecventă” pe tema Peninsulei Coreene. [...]
Comisia Europeană leagă explicit proiecte turistice de miliarde din Albania de condițiile de mediu din negocierile de aderare , potrivit G4Media . Bruxelles-ul avertizează că un complex de lux asociat cu Jared Kushner ar putea pune în pericol parcursul european al Albaniei dacă autoritățile nu respectă legislația UE de mediu. Avertismentul vizează în special zona protejată Vjosa-Narta. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, a declarat că instituția „urmărește cu atenție evoluțiile” și că a transmis deja îngrijorări privind posibile deficiențe ale proiectului. Potrivit Comisiei, pentru închiderea capitolului 27 din negocierile de aderare (mediu și schimbări climatice), Albania trebuie să se alinieze integral directivelor europene privind păsările și habitatele și să abroge legea privind investițiile strategice din 2015. Două proiecte, mize financiare mari și presiune pe reglementare În material sunt descrise două investiții turistice majore: Stațiune pe insula Sazan , unde în perioada comunistă a funcționat o bază militară secretă: proiect de aprox. 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei) . Guvernul albanez a acordat în 2024 statutul de „investitor strategic” companiei Affinity Partners, deținută de Jared Kushner. Proiect turistic în zona protejată a lagunei Vjosa-Narta , estimat la peste 4 miliarde de euro (peste 20,2 miliarde lei) , atribuit unor parteneri qatarezi ai lui Kushner, frații Al-Khayyat. Procuratura Specială Anticorupție din Albania a deschis o investigație privind transferuri de titluri de proprietate care au permis inițierea proiectului. Ce a promis guvernul și unde apare blocajul Conform aceleiași surse, ministrul albanez al mediului ar fi promis Comisiei Europene suspendarea lucrărilor și realizarea unui studiu de impact asupra mediului , „în consultare cu societatea civilă”. În paralel însă, premierul Edi Rama a afirmat public, în repetate rânduri, că proiectul va continua. Tensiune socială și risc politic intern În Albania au loc proteste de stradă de circa o săptămână împotriva proiectelor, cel mai amplu fiind organizat sâmbătă la Tirana, unde manifestanții au cerut inclusiv demisia premierului. Rama respinge criticile și susține că nu va renunța la proiecte, acuzând „forțe străine” că ar incita protestele. Pentru Albania, mesajul Comisiei ridică miza de la o dispută locală de urbanism la una de conformare la standardele UE , cu potențial efect direct asupra ritmului negocierilor de aderare, în special pe capitolul de mediu. [...]
Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni care ar putea înăspri semnificativ accesul pe piața UE și fluxurile comerciale legate de Rusia , inclusiv printr-o propunere de interzicere a intrării în Uniune a persoanelor care au servit în armata rusă de la începutul războiului din Ucraina, potrivit news.ro . Măsura este inclusă în propunerea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni de la invazia din februarie 2022. Propunerea privind vizele vizează „pentru prima oară” interzicerea intrării în UE a „oricărei persoane care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Mai multe state membre, inclusiv țările baltice și nordice, susțin de luni de zile o astfel de interdicție, argumentând că este inadmisibil ca militarii ruși să facă turism în Europa după ce au luptat în Ucraina. Petrolul rusesc: suspendarea ajustării automate a plafonului Pe componenta energetică, Comisia vrea să suspende mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului brut rusesc exportat cu 15% sub prețul pieței. Plafonarea, decisă de statele G7, se aplică intermediarilor care exportă petrol brut rusesc, iar din ianuarie fusese introdus un mecanism de ajustare automată pentru a păstra diferența de cel puțin 15% sub piață. În contextul scumpirilor generate de războiul din Orientul Mijlociu, acest mecanism „nu mai permite atingerea obiectivului inițial” – reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol, care finanțează efortul de război, potrivit explicațiilor prezentate de von der Leyen. Ea a afirmat că veniturile energetice ale Rusiei „au scăzut cu aproximativ 40% la începutul lui 2025”. Comisia propune „simpla suspendare” a ajustării automate până în ianuarie anul viitor. În ianuarie, plafonarea fusese stabilită la 44,10 dolari pe baril, iar prețul barilului Ural (referința mecanismului) ar fi ajuns în prezent la aproximativ 90 de dolari, dublu față de ianuarie. Pescuit, companii chineze și criptomonede: extinderea ariei sancțiunilor Noul pachet ar urma să includă, în premieră, sectorul pescuitului. Von der Leyen a anunțat propuneri de „restricții importante” la import pentru anumite produse de pescuit și o interzicere totală pentru altele, „ca de exemplu codul”. Pe zona de evitare a sancțiunilor, Comisia propune adăugarea a 14 întreprinderi chinezești pe lista celor cărora li se interzice comerțul cu state membre UE. Totodată, Bruxellesul vrea să interzică anumite tranzacții în criptomonede, despre care susține că sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile financiare occidentale impuse Rusiei. Context: evaluări privind costul sancțiunilor pentru Rusia Von der Leyen a susținut că sancțiunile „slăbesc bazele economice” ale efortului de război al Rusiei. Separat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a estimat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro costul plătit de Rusia prin sancțiunile europene, conform aceleiași surse. [...]
Bulgaria oprește ajutorul militar pentru Ucraina , o decizie care poate schimba rapid fluxurile logistice și planificarea de aprovizionare cu armament pe flancul estic al UE, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov , și vine după o schimbare de poziție la Sofia, pe fondul rezultatului alegerilor parlamentare câștigate de premierul pro-rus Rumen Radev . Din perspectiva operațională, oprirea livrărilor înseamnă că Ucraina pierde un furnizor care, de la începutul invaziei ruse, a trimis 13 pachete de ajutor militar către Kiev. Digi24 notează că decizia era „așteptată” în contextul schimbării politice din Bulgaria. Motivația invocată: „Ucraina are nevoie de mai mulți oameni, nu de mai multe arme” Ministrul Apărării a argumentat că războiul „nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă” și l-a descris drept „un război de uzură”, în care acumularea de armament ar duce, în principal, la pierderi de vieți omenești. Stoianov a susținut că „este momentul” pentru negocieri și a pus sub semnul întrebării capacitatea Uniunii Europene de a media, pe motiv că UE sprijină Ucraina. „Ucraina are nevoie de mai mulți oameni, nu de mai multe arme. Deja dispune de o cantitate suficientă de armament. Prin urmare, nu intenționăm să furnizăm armatei ucrainene arme suplimentare.” Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre durata măsurii sau despre eventuale excepții, iar Digi24 nu indică un calendar pentru reluarea ajutorului. În lipsa acestor precizări, rămâne de urmărit dacă decizia se traduce într-o suspendare pe termen nedeterminat sau într-o schimbare permanentă de politică la Sofia. [...]
Conducerea talibană a interzis smartphone-urile pentru membri și funcționari , o măsură cu efect direct asupra modului de lucru al administrației și al aparatului de securitate din Afganistan, potrivit Digi24 . Ordinul a fost emis de liderul suprem al Afganistanului și șeful talibanilor, mollahul Haibatullah Akhundzada , și vizează atât membrii grupării, cât și funcționarii publici. Documentul a fost distribuit, conform Afghanistan International (citată de Digi24), către șefii tribunalelor militare, șefii poliției și conducătorii serviciilor de informații ale „Talibanului” din opt zone ale țării. Cum ar urma să fie aplicată interdicția Din informațiile prezentate, implementarea nu se rezumă la o recomandare internă, ci include un mecanism de control administrativ. Ar fi fost creată o listă specială în care sunt trecute, pentru fiecare persoană vizată, date precum numele, funcția, locul de muncă, operatorul de telefonie mobilă și numărul de telefon. Încălcarea interdicției este tratată ca infracțiune, iar sancțiunea „va fi stabilită în instanță”, potrivit aceleiași relatări. Prime semne de conformare și extinderea restricțiilor După apariția ordinului, pe rețelele sociale a circulat un videoclip în care un membru al „Talibanului” își distruge smartphone-ul, scrie Kabul Now. Tot Kabul Now menționează că șeful poliției din districtul Barmal (provincia Paktika) și 14 subordonați și-ar fi distrus telefoanele inteligente. În paralel, Afghanistan International notează că departamentul de educație islamică din cadrul Ministerului Educației al „Talibanului” interzisese anterior studenților să aducă smartphone-uri în școli sau seminarii religioase. Context politic: relația cu Rusia, în curs de consolidare Digi24 amintește că talibanii au preluat puterea în 2021, după răsturnarea guvernului susținut de SUA. În 2024, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a numit gruparea „aliată în lupta împotriva terorismului”, iar în vara lui 2025 Moscova a recunoscut Emiratul Islamic al Afganistanului, eliminând talibanii de pe lista organizațiilor teroriste și primindu-le ambasadorul. În mai 2026, Rusia și „Talibanul” au semnat un acord de cooperare militar-tehnică, însă detaliile nu au fost făcute publice. Ulterior, Rusia ar fi propus talibanilor să repare echipamentul militar sovietic rămas în Afganistan, iar un specialist citat în material apreciază că acordul are mai degrabă un caracter „simbolic” și că nu ar implica o alianță militară, deși ar putea include trimiterea de specialiști sau organizarea de instruiri locale. [...]
Zelenski spune că Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și logistice , iar asta ar putea amplifica presiunea economică internă asupra Kremlinului, potrivit Digi24 , care preia un interviu acordat de președintele ucrainean publicației The Guardian la Londra. În interviu, Volodimir Zelenski susține că, deși „nu putem spune că Rusia pierde acest război”, „își pierd inițiativa în fiecare zi”. El descrie ultima săptămână ca pe o succesiune de eșecuri pentru Kremlin, inclusiv atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă care au lovit Sankt Petersburg și au provocat incendii la terminale petroliere, precum și lovituri care au „paralizat” Crimeea ocupată. În peninsulă, afirmă Zelenski, o arteră rutieră esențială pentru aprovizionare a fost blocată de camioane și cisterne în flăcări, iar regiunea se confruntă cu o „gravă penurie de combustibil”. Loviturile asupra energiei și logisticii, miza cu efect economic Țintele descrise de Zelenski – terminale petroliere, infrastructură de aprovizionare și logistică – au o relevanță directă pentru funcționarea economiei și pentru capacitatea Rusiei de a alimenta efortul de război. În același timp, el afirmă că, pe frontul de est, avansul Rusiei „s-a oprit aproape complet”. Zelenski susține că Rusia ar pierde „peste 30.000 de soldați pe lună”, dintre care „23.000-24.000” ar fi uciși, iar restul răniți „grav”, adăugând că cifra reală „ar putea fi chiar mai mare”. El afirmă și că Ucraina a pierdut personal militar, „dar într-o măsură mai mică”. Aceste cifre sunt prezentate ca evaluări ale liderului ucrainean, fără o confirmare independentă în materialul citat. Escaladarea atacurilor aeriene și presiunea pe apărarea antiaeriană În paralel cu semnalele de blocaj pe front, Zelenski spune că atacurile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni, cu scopul de a teroriza populația civilă. Un atac menționat în interviu a implicat 73 de rachete și 656 de drone, iar 18 persoane au fost ucise în Kiev și Dnipro, inclusiv un copil de trei ani. Potrivit primarului citat în material, rușii ar folosi deliberat muniții cu dispersie în zone populate. În acest context, Zelenski afirmă că Ucraina duce lipsă de sisteme Patriot fabricate în SUA, pe care le descrie drept singurele capabile să doboare rachetele balistice rusești. El mai spune că o rachetă Patriot ar costa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) bucata. Dimensiunea diplomatică: Trump, Europa și „o alternativă” la Patriot Zelenski afirmă că i-a spus „întotdeauna” președintelui american Donald Trump că Vladimir Putin „minte” și „se joacă” cu Casa Albă, dar adaugă că este recunoscător americanilor pentru sprijinul acordat. Totodată, el admite că atenția Washingtonului s-a mutat spre Orientul Mijlociu, în special după începutul războiului cu Iranul, și regretă că Ucraina nu a primit „un astfel de volum de sprijin” precum aliații SUA din Golf și Israel. Pe linie europeană, Zelenski spune că a discutat la Downing Street cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, reiterând cererea ca aliații să ajute la „închiderea” spațiului aerian al Ucrainei (adică sprijin pentru respingerea atacurilor cu drone și rachete). El mai afirmă că Londra, Parisul, Berlinul și alte state UE ar trebui să colaboreze pentru a dezvolta o alternativă europeană la Patriot, în condițiile în care Regatul Unit nu ar avea un program propriu de rachete antibalistice. Ce urmează, potrivit lui Zelenski Liderul ucrainean evită să detalieze viitoare operațiuni, dar susține că atacurile cu drone de rază lungă și medie au făcut ca recuperarea Crimeei să devină o posibilitate „tentantă”, chiar dacă „îndepărtată”. El spune că Ucraina urmărește distrugerea infrastructurii logistice a peninsulei și lovirea altor ținte militare și energetice din sudul ocupat, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a „militariza” Crimeea. [...]
