Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 nu este un obiectiv realist, subliniind că procesul de aderare necesită îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, ceea ce durează de obicei mai mulți ani. Potrivit Biziday, cancelarul a afirmat că, deși Ucraina poate fi adusă mai aproape de UE pe termen lung, o aderare rapidă nu este fezabilă. Această declarație a fost făcută miercuri, după discuțiile cu partenerii de coaliție la Berlin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat, marți, dorința Ucrainei de a adera la UE până în 2027, susținând că acest pas ar reprezenta o garanție de securitate pentru Europa. El a evidențiat contribuțiile Ucrainei în domenii precum securitatea, tehnologia și economia. În contextul discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cancelarul german a menționat că Germania este în strânsă legătură cu delegațiile SUA și Ucrainei și că susține aceste discuții cu entuziasm.
În plus, cancelarul a subliniat că Europa trebuie să-și recapete influența într-o nouă ordine mondială dominată de câțiva actori puternici. El a afirmat că europenii trebuie să învețe să „vorbească limba politicii de putere” pentru a-și putea pune în aplicare ideile. De asemenea, a lăudat răspunsul unit al aliaților europeni din NATO la încercările anterioare ale fostului președinte american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda.
Recomandate
Imaginile cu soldați înarmați în cabinele de vot ridică semne de întrebare asupra legitimității scrutinului din Rusia și alimentează disputa de reglementare internațională privind votul organizat inclusiv în teritorii ocupate, potrivit Adevărul . În paralel, autoritățile ruse susțin că procesul electoral a fost vizat de atacuri cibernetice și indică „semne” ale unei ingerințe ucrainene. În material sunt descrise imagini devenite virale în care militari înarmați inspectează alegătorii și intră în cabinele de vot, în timp ce persoane votează. Contextul este scrutinul pentru Duma de Stat , desfășurat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în teritorii ucrainene ocupate temporar, conform aceleiași surse. Acuzații de atacuri cibernetice și „ingerințe” ucrainene Comisia Electorală din Rusia a anunțat că a înregistrat „peste o mie” de atacuri de tip DDoS (atacuri care suprasolicită un sistem printr-un volum mare de cereri) împotriva infrastructurilor implicate în procesul electoral, conform declarațiilor președintei instituției, Ella Pamfilova , citată de agențiile de presă ruse și preluată de News.ro . Pamfilova a afirmat că atacurile ar fi fost lansate de „grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate”, care ar fi folosit instrumente de inteligență artificială și ar fi provenit, în mare parte, „din străinătate”. Tot ea a susținut că au existat și tentative țintite asupra infrastructurii de telecomunicații a Rusiei „în ansamblu”, care „prezintă toate semne ale unei ingerinţe ucrainene”. Comisia electorală raportase anterior, în a doua zi a scrutinului, că sistemul de vot a fost ținta unui „atac cibernetic foarte puternic” care ar fi continuat pe tot parcursul zilei. Reacția Ucrainei: „nu recunoaștem nici votul, nici rezultatele” Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat alegerile organizate de Rusia drept o „farsă” și a transmis că nu recunoaște nici votul, nici rezultatele acestuia, potrivit unei declarații citate de publicația ucraineană Prm. „Aceasta este o farsă a puterii ocupante, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează niciun temei legal pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei” Kievul a mai susținut că niciun vot organizat „sub amenințarea armei” nu schimbă statutul teritoriilor ocupate, recunoscut la nivel internațional, și că ocupația temporară nu conferă „drepturi suverane” statului ocupant. De ce contează Dincolo de disputa politică, combinația dintre controlul militar vizibil în secțiile de votare și acuzațiile de atacuri cibernetice mută discuția în zona de reglementare și legitimitate: ce efecte juridice pot fi invocate (sau contestate) pe baza unui scrutin organizat în teritorii ocupate și în condiții descrise ca fiind coercitive. În lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne neclar în ce măsură incidentele cibernetice au afectat efectiv rezultatele sau funcționarea votului electronic în regiunile menționate. [...]
Macron semnalează că UE caută contracte pentru minerale strategice și GNL din Canada , într-un moment în care Washingtonul amenință cu represalii comerciale față de apropierea Bruxelles–Ottawa, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron se află, de sâmbătă, într-o vizită la Saint-Pierre și Miquelon, colectivitate franceză de peste mări situată lângă provincia canadiană Newfoundland și Labrador. Duminică, el urmează să se întâlnească acolo cu premierul Canadei, Mark Carney , întâlnire pe care Macron a descris-o drept „un gest foarte puternic de prietenie”. În discuțiile cu jurnaliștii, Macron a respins ideea că vizita ar fi fost gândită ca un mesaj politic, afirmând că „nu ar trebui să fim atât de obsedați de transmiterea de mesaje” și invocând existența unor „prieteni apropiați” în regiune, inclusiv Canada. Mediafax notează că informațiile sunt relatate de Euronews. Miza economică: materii prime esențiale și gaz natural lichefiat Macron a indicat explicit interesul Franței și al Uniunii Europene pentru resursele Canadei, menționând: rezervele „substanțiale” de materii prime esențiale și elemente de pământuri rare; producția de gaz natural lichefiat (GNL). El a spus că Franța și UE vor căuta „contracte și acorduri” pentru a asigura aprovizionarea Europei cu minerale strategice și GNL. Contextul politic: criticile lui Trump și riscul de escaladare comercială Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a criticat întărirea relației dintre Canada și UE, în contextul în care Ursula von der Leyen a anunțat că Ottawa va deveni o țară asociată UE. Trump a catalogat ideea asocierii drept „ridicolă”, a numit Canada „un partener comercial groaznic” și a descris asocierea UE–Canada ca „un act ostil”. Potrivit aceleiași surse, Trump a amenințat că va impune „taxe vamale foarte severe” sau că va opri comerțul cu Europa pentru „multe produse”. Ce urmează Programul lui Mark Carney include un prânz de lucru cu Macron și o ceremonie de depunere de coroane de flori, urmate de declarații comune, după care premierul canadian se întoarce la Ottawa. Vizita lui Macron în teritoriile de peste mări se încheie luni, iar ulterior el urmează să meargă la New York pentru Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, unde, potrivit Mediafax, este de așteptat să fie semnat acordul de securitate al lui Trump privind Groenlanda. [...]
Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa , inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul . În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă ( The Sun ). Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței. Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații. Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate. Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri. Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului. Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027. În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile. [...]
Rusia a convocat reprezentantul diplomatic al Marii Britanii la Moscova, acuzând Londra că își intensifică livrările de arme către Ucraina , un nou episod care adâncește ruptura bilaterală și ridică miza diplomatică pentru unul dintre cei mai importanți susținători europeni ai Kievului, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul rus de Externe a anunțat că a chemat-o vineri pe Danae Dholakia, însărcinat cu afaceri al Marii Britanii la Moscova, pentru a-i transmite un protest oficial față de ceea ce Rusia a numit „o creștere suplimentară” a livrărilor de armament către Ucraina. În comunicatul citat, Moscova susține că, prin trimiterea de arme, „Londra se plasează în poziția de complice” la acțiuni ale „regimului de la Kiev”, pe care le califică drept „terorism și crime de război”. De partea britanică, un purtător de cuvânt al Foreign Office a descris convocarea ca „încă o încercare de a distrage atenția de la invazia barbară pe scară largă a Rusiei în Ucraina” și de a discredita Regatul Unit pe plan internațional. Relații diplomatice în degradare Contextul este unul de relații „dezastruoase”, în condițiile în care Rusia nu are în prezent ambasador la Londra. Plecarea fostului ambasador rus, Andrei Kelin, în iulie a alimentat speculații în presa britanică — negate de Rusia — că Moscova ar fi retrogradat relațiile diplomatice, pe fondul rolului Marii Britanii ca unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei. Polonia intră într-o coaliție pentru apărare antirachetă În aceeași zi, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia a aderat la o coaliție anti-rachete balistice împreună cu Ucraina și alți aliați. Tusk a spus, într-un mesaj video publicat pe X (fostul Twitter), că părțile au convenit „formele și cadrele” cooperării. Tusk a participat la un summit al unui nou grup regional al opt țări carpatice, desfășurat în vestul Ucrainei și lansat de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Potrivit informațiilor din material, Ucraina și nouă țări europene au anunțat în iulie o coaliție de apărare aeriană pentru dezvoltarea unui nou sistem anti-rachete balistice, prezentat ca alternativă mai ieftină la sistemul american Patriot. Premierul polonez a mai afirmat că Varșovia a pregătit un nou pachet „semnificativ” de donații pentru Ucraina, fără a oferi detalii. După întâlnirea bilaterală, Zelenski a mulțumit Poloniei pentru noul pachet de ajutor și a spus că cele două țări au „un inamic comun”. [...]
AfD pregătește o discuție despre reluarea gazului rusesc, un semnal politic cu potențial de a reaprinde presiunea pe politica energetică a Germaniei , potrivit Mediafax , care citează surse Reuters. Întâlnirea ar urma să aibă loc anul viitor, cel mai devreme în martie, și ar viza inclusiv Nord Stream , infrastructura de transport a gazelor rusești către Germania. Conform surselor citate, la discuții ar urma să participe Kirill Dmitriev , consilier apropiat al lui Vladimir Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, alături de copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla. Organizatorii ar lua în calcul ca reuniunea să fie găzduită în Israel, Emiratele Arabe Unite sau India și speră la prezența unor reprezentanți din SUA, deși un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Steve Witkoff și Jared Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Condiția-cheie: un cadru de pace Rusia–Ucraina Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace, potrivit uneia dintre surse. În acest context, una dintre temele de pe agendă ar fi „posibila redeschidere” a gazoductelor Nord Stream. De ce contează: energie, costuri și o dezbatere care revine în forță Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia, notează Reuters. Materialul amintește că Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi Nord Stream, conductele fiind grav avariate în exploziile din septembrie 2022. Weidel a susținut, într-un interviu acordat Reuters în iunie, încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că o astfel de schimbare ar putea sprijini economia germană „aflată în dificultate”. Obstacole politice și de securitate: opoziție internă și externă Reuters subliniază că orice astfel de întâlnire ar avea „în principal o valoare simbolică”, deoarece AfD nu se află la guvernare. Totuși, pregătirile indică o presiune în creștere asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale refuză colaborarea cu AfD, iar formațiunea câștigă sprijin electoral. O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților, mai ales în Europa de Est, potrivit aceleiași surse. Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, a avertizat că o astfel de întâlnire ar putea alimenta și în interiorul partidului său vocile favorabile reluării achizițiilor de gaze din Rusia. „AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania.” În paralel, una dintre surse a spus că AfD ar urmări ca întâlnirea să transmită că partidul poate juca un rol în politica externă și să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie. [...]
Alice Weidel cere „concluzii” la vârful CDU după un nou eșec electoral , amplificând presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz într-un moment în care rezultatele regionale pun sub semnul întrebării capacitatea partidului de guvernământ de a-și menține autoritatea, potrivit Agerpres . Copreședinta partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, i-a cerut lui Merz să „tragă concluzii” după „cel mai recent eșec electoral” suferit duminică de CDU, relatează dpa, citată de Agerpres. Informațiile disponibile public din materialul Agerpres sunt limitate, deoarece articolul integral este accesibil doar abonaților. În consecință, detalii precum tipul exact al scrutinului, rezultatele numerice sau reacția completă a lui Merz nu pot fi verificate din textul pus la dispoziție. [...]
