Știri
Știri din categoria Externe

Miniștrii de externe ai G7 au convenit o declarație comună, în pofida divergențelor legate de conflictele din Iran și Ucraina, relatează G4Media. Reuniunea a avut loc în Franța și s-a încheiat vineri, 28 martie 2026, cu un text agreat de toate statele participante.
Potrivit articolului, discuțiile au fost tensionate în special din cauza temerilor europene că noul conflict din Iran ar putea diminua atenția și resursele alocate sprijinului pentru Kiev. În același timp, Statele Unite au cerut aliaților o implicare mai mare în securitatea din zona Golfului.
Secretarul de stat american Marco Rubio a respins ideea unor neînțelegeri majore între participanți, afirmând că întâlnirile au fost „foarte bune”. El a susținut, de asemenea, că operațiunea din Iran s-ar putea încheia rapid, „în săptămâni, nu luni”, fără implicarea trupelor terestre, însă partenerii europeni au cerut explicații suplimentare privind obiectivele campaniei militare și au avertizat asupra riscului de afectare a sprijinului pentru Ucraina.
Diferențele de poziționare au fost vizibile încă de la început: Franța a transmis că războiul cu Iranul „nu este al nostru”, în timp ce Rubio a spus că Ucraina „nu este războiul nostru”, ceea ce a amplificat tensiunile. Pentru statele europene, menținerea sprijinului pentru Ucraina rămâne o prioritate, iar ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat că „nu trebuie să existe reduceri” când vine vorba de capacitatea de apărare a Ucrainei.
În ciuda acestor poziții, miniștrii au ajuns la un consens final. În declarația comună, ei au cerut „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile”. Documentul include și referiri la securitatea globală și la economie, liderii invocând „necesitatea absolută” de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz și avertizând asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu energie.
Recomandate

Kaja Kallas și Marco Rubio au avut un schimb tensionat de replici la reuniunea G7 , pe tema presiunii exercitate de SUA asupra Rusiei în contextul războiului din Ucraina, potrivit News.ro , care citează surse participante la discuții. Conform Axios , Kallas, șefa politicii externe a UE și una dintre vocile europene cu poziții dure față de Moscova, ar fi criticat lipsa unor măsuri suplimentare ale Washingtonului împotriva Rusiei, amintind avertismentele anterioare ale SUA privind „pierderea răbdării” dacă Rusia nu cooperează în procesul de pace. „A trecut un an și Rusia nu a făcut pași. Când vă veți pierde răbdarea?”, ar fi întrebat aceasta. Rubio ar fi reacționat iritat, afirmând că SUA depun eforturi pentru a încheia conflictul și sugerând că aliații europeni ar putea prelua inițiativa dacă apreciază că pot gestiona mai eficient situația. Secretarul de stat a subliniat, potrivit relatării, că Washingtonul sprijină Ucraina cu arme și informații, menținând totodată canale de dialog cu ambele părți. Schimbul, purtat în fața altor miniștri de externe, este prezentat ca un semnal al neîncrederii în creștere dintre SUA și aliații europeni privind strategia față de războiul din Ucraina. Ulterior, mai mulți oficiali europeni ar fi insistat pentru continuarea eforturilor diplomatice conduse de SUA, iar Rubio și Kallas ar fi avut o discuție separată pentru detensionarea situației. Departamentul de Stat a descris dialogul drept „franc”, specific diplomației, în timp ce Rubio a negat public existența unor tensiuni. În același timp, contextul indică îngrijorări în Europa legate de prioritățile Washingtonului, inclusiv accentul pus pe conflictul cu Iranul, și de ritmul lent al negocierilor de pace ruso-ucrainene. [...]

Marco Rubio spune că SUA își pot atinge obiectivele în Iran fără trupe terestre , potrivit AGERPRES , care preia declarațiile secretarului de stat american consemnate de Reuters. Rubio a afirmat că operațiunea ar urma să se încheie în „câteva săptămâni”, în pofida desfășurărilor recente de forțe suplimentare în regiune. Oficialul american a vorbit cu presa înainte de întoarcerea în Statele Unite, după discuțiile cu miniștrii de externe din G7, în Franța, pe tema conflictului lansat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute. Rubio a indicat că obiectivele urmărite vizează distrugerea capacităților Iranului de rachete și drone, a fabricilor de producție pentru aceste arme, precum și a unor componente ale forțelor navale și aeriene. „Suntem înainte de termen în majoritatea cazurilor și putem îndeplini (obiectivele) fără trupe terestre”, a spus Rubio. El a mai susținut că trimiterea recentă a mii de soldați suplimentari în regiune are rolul de a-i oferi președintelui Donald Trump opțiuni pentru situații neprevăzute, fără a intra în detalii operaționale. În același context, Rubio a avertizat că Iranul ar putea decide instituirea unui sistem de taxare pentru Strâmtoarea Ormuz și a cerut ca statele europene și asiatice care beneficiază de comerțul prin această rută să contribuie la eforturile de asigurare a liberei treceri după încheierea conflictului. Totodată, conform AFP, Rubio a declarat că Iranul a transmis „mesaje” care ar indica interes pentru o soluție diplomatică, însă nu ar fi răspuns planului propus de SUA pentru încetarea războiului. „Nu l-am primit încă”, a spus secretarul de stat, referindu-se la un răspuns oficial al Teheranului la propunerea americană. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz spune că a discutat cu Donald Trump despre conflictul din Golf , încercând să-l convingă că nu este un război al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, preluată de Agerpres. Merz și-a exprimat scepticismul că Statele Unite și Israelul ar avea o strategie clară pentru a pune capăt războiului cu Iranul, început după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie. În replică, Teheranul a lansat atacuri asupra Israelului, a bazelor americane și a statelor din Golf și a blocat exporturile de combustibil din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, amplificând riscurile pentru securitatea energetică și transportul maritim. În acest context, statele europene au fost reticente să se implice direct, iar președintele american Donald Trump a criticat aliații, afirmând că țările NATO „nu au făcut nimic” pentru a ajuta SUA. Merz a spus că a încercat să corecteze această percepție într-o convorbire telefonică recentă cu Trump. „Merz a spus că a încercat, într-o convorbire telefonică recentă cu Trump, să i se explice că acesta nu este războiul NATO, adăugând: «Cred că a înţeles acest lucru».” Cancelarul a mai afirmat, la o conferință găzduită de ziarul FAZ, că Berlinul este implicat în eforturi diplomatice pentru a găsi soluții, inclusiv prin discuții cu statele din Golf și în cadrul G7, și că Washingtonul ar fi arătat „unele eforturi” pentru a găsi un teren comun. În același timp, Merz a admis dificultățile de a influența poziția Israelului: „Încercăm să influenţăm Israelul, cu succes limitat, recunosc”. Pe termen mai lung, Germania ar putea fi, „în principiu”, pregătită să contribuie la stabilizarea regiunii după încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil rol în securizarea Strâmtorii Ormuz, de exemplu prin deminare. Merz a condiționat însă orice astfel de implicare de existența unui mandat internațional și de aprobarea parlamentului german, subliniind că nu este o opțiune cât timp războiul continuă. [...]

Donald Trump a vorbit despre „redeschiderea” Strâmtorii Trump... pardon, Ormuz - într-un discurs timpic președintelui american, într-un context de escaladare a conflictului din Iran, relatează Știrile ProTV . Declarația vine pe fondul unor atacuri reciproce între Iran și Israel și al implicării directe a SUA, inclusiv prin rănirea unor militari americani într-un atac asupra unei baze din Arabia Saudită. Potrivit sursei, emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a anunțat posibile discuții cu oficiali de la Teheran „în aceste zile”, însă noaptea precedentă a fost marcată de bombardamente în Iran și Israel, cu victime. În același timp, forțele israeliene au vizat mai multe instalații nucleare iraniene și două fabrici de oțel din orașul Esfahan, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că nivelul radiațiilor nu a crescut. În plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că războiul „s-ar putea încheia în câteva săptămâni” și că obiectivele pot fi atinse fără trupe terestre. El a mai spus că Iranul nu a oferit încă un răspuns la planul propus de Statele Unite pentru încheierea conflictului. „Suntem în avans cu această operațiune și ne așteptăm să o finalizăm la momentul potrivit, în câteva săptămâni, nu luni. Ne putem atinge toate obiectivele fără trupe terestre, dar vom fi întotdeauna pregătiți să-i oferim președintelui (Trump) opțiuni și oportunități maxime pentru a se adapta la situații neprevăzute, în cazul în care acestea ar apărea.” Știrile ProTV mai notează că atacurile au avut loc la o zi după ce Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene. Totodată, cel puțin 12 soldați americani au fost răniți într-un atac iranian asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, iar mai multe aeronave americane de realimentare ar fi fost avariate; incidentul a venit la câteva ore după ce Iranul anunțase represalii pentru atacurile asupra propriilor centrale electrice și nucleare. Pe partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a susținut că Iranul „nu a căutat niciodată războiul”, dar că va continua să se apere „cât timp este necesar”. În paralel, rebelii houthi din Yemen au anunțat că se vor alătura războiului dacă atacurile împotriva Iranului vor continua, ceea ce ridică riscul unei extinderi regionale a conflictului, cu impact direct asupra rutelor energetice din Golf, inclusiv Strâmtoarea Ormuz. [...]

Houthi avertizează că sunt pregătiți pentru o intervenție militară directă , potrivit Mediafax , care citează Al Jazeera. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al grupării Houthi din Yemen, Yahya Saree, în contextul escaladării tensiunilor regionale legate de războiul cu Iranul. Saree a prezentat cinci puncte și a cerut Statelor Unite și Israelului să răspundă eforturilor diplomatice internaționale de oprire a conflictului cu Iranul și cu „țările Axei Rezistenței”, inclusiv Libanul. În același cadru, el a solicitat încetarea acțiunilor militare în Palestina, Liban, Irak și Iran, precum și ridicarea „blocadei nedrepte asupra Yemenului”. „Această agresiune este nedreaptă, opresivă și nejustificată, afectând stabilitatea și securitatea globală și regională și prejudiciind economia globală”, a spus el. Un alt punct invocat de purtătorul de cuvânt a fost punerea în aplicare a încetării focului în Gaza și respectarea obligațiilor privind livrările umanitare și „drepturile legitime ale palestinienilor”, conform relatării. Declarațiile vin pe fondul unei perioade de volatilitate ridicată în Orientul Mijlociu, cu potențiale efecte asupra rutelor maritime și asupra costurilor de transport și energie. În ceea ce privește condițiile pentru o intervenție militară, Saree a indicat că Houthi ar participa direct dacă alte țări s-ar alătura SUA și Israelului în războiul împotriva Iranului, dacă Marea Roșie ar fi folosită pentru a ataca Iranul sau „orice țară musulmană”, ori dacă războiul împotriva Iranului și a „Axei Rezistenței” ar continua să se intensifice. În punctul final, el a avertizat și împotriva unor măsuri care ar înăspri asediul asupra populației yemenite. [...]

Negocierile SUA–Cuba se poartă pe fondul unei tensiuni ridicate , potrivit Reuters , după ce Washingtonul a impus o blocadă de facto asupra petrolului, sporind presiunea asupra guvernului comunist de la Havana. Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel spune că discuțiile trebuie să aibă loc „pe baza egalității” și a respectului reciproc, în timp ce președintele american Donald Trump a lansat în ultimele săptămâni declarații amenințătoare. În paralel, surse din administrația Trump au lăsat să se înțeleagă că ar putea exista un acord, iar presa americană a relatat că Washingtonul ar urmări înlăturarea lui Diaz-Canel din funcție, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor și a unei promisiuni de a nu acționa împotriva familiei Castro. Poziția Washingtonului și rolul lui Trump și Rubio Trump a sugerat public că ar putea „face orice vreau” în relația cu Cuba și a vorbit despre „onoarea” de a „lua Cuba”, notează Reuters. Totuși, pe fondul implicării militare a SUA în Iran, generalul care coordonează forțele americane în America Latină a spus la o audiere în Senat că armata SUA nu repetă pentru o invazie a Cubei și nu se pregătește activ să preia militar insula. Secretarul de stat Marco Rubio, care este și consilier pentru securitate națională, conduce discuțiile cu reprezentanții cubanezi, potrivit declarațiilor lui Trump. Reuters arată că Rubio, cubano-american, se află sub presiunea electoratului din Florida de Sud, unde orice înțelegere care menține Partidul Comunist la putere și nu „taxează” familia Castro ar putea fi prost primită; pe de altă parte, o încercare de schimbare rapidă a regimului ar putea alimenta violența și un val migrator, cu riscuri suplimentare legate de traficul de droguri și criminalitatea organizată. Cine contează la Havana: Diaz-Canel și influența lui Raul Castro Diaz-Canel, primul lider non-Castro al Cubei după 1959, conduce statul din 2018 și Partidul Comunist, într-un context economic deteriorat și cu o imagine publică afectată de reprimarea protestelor din 11 iulie 2021. Reuters reamintește că, atunci, Diaz-Canel a cerut loialiștilor să confrunte protestatarii. „Ordinul de luptă a fost dat!”, a spus Diaz-Canel, potrivit Reuters. În același timp, Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, continuă să exercite influență din culise, chiar dacă a renunțat la președinție în 2018 și la conducerea partidului în 2021, păstrând titlul onorific de general de armată. Reuters consemnează că Diaz-Canel a anunțat că discuțiile cu SUA sunt conduse de el și de Castro, iar în decembrie 2025 Castro a propus amânarea pe termen nedefinit a congresului partidului care ar fi trebuit să aleagă succesorul lui Diaz-Canel în 2026, propunere aprobată în unanimitate de Comitetul Central. Intermediari și potențiali succesori: „El Cangrejo”, premierul și ministrul comerțului exterior Un nume urmărit atent este Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, cunoscut drept „El Cangrejo”. Reuters scrie că acesta este considerat un apropiat al bunicului său și ar fi avut gradul de locotenent-colonel; guvernul cubanez nu a răspuns unei solicitări privind biografia sa sau un posibil rol în negocieri. Publicația amintește că Axios a relatat, citând trei surse anonime, că Rodriguez Castro ar fi fost implicat în discuții secrete cu Rubio, iar Miami Herald a scris, pe surse, că persoane apropiate de Rubio s-ar fi întâlnit cu el la marginea unei conferințe regionale CARICOM în St. Kitts și Nevis. Reuters îl plasează pe Rodriguez Castro la intersecția dintre puterea politică și cea economică, prin legături cu GAESA (conglomeratul militar care controlează active importante în turism, bănci, logistică și comerț cu amănuntul). În același tablou apar și Manuel Marrero, premier din 2019 și membru al Biroului Politic din 2021, cu trecut în turism și la Grupo Gaviota (subsidiară GAESA), precum și Oscar Perez-Oliva Fraga, ministru al comerțului exterior din 2024, devenit vicepremier în 2025, despre care analiștii au speculat că ar putea juca un rol similar cu cel al lui Delcy Rodriguez în Venezuela. În ansamblu, Reuters indică faptul că miza discuțiilor depășește strict relația bilaterală: un eventual acord ar putea redesena echilibrul de putere la Havana, într-un moment în care economia Cubei este sub presiune, iar Washingtonul își condiționează deschiderea de schimbări politice la vârf. Elemente-cheie urmărite în perioada următoare includ: dacă SUA vor lega explicit relaxarea sancțiunilor de plecarea lui Diaz-Canel; ce rol va avea Raul Castro în arhitectura unei eventuale tranziții; dacă interlocutorii din jurul GAESA vor deveni canale principale de negociere; cum vor fi gestionate riscurile de migrație și securitate invocate în dezbaterea de la Washington. [...]