Știri
Știri din categoria Energie
Scăderea accizei la motorină începe să se vadă la pompă, cu prețuri medii în coborâre și diferențe vizibile între orașe și stații, potrivit digi24.ro. Vineri dimineață, motorina standard era vândută, în medie, cu aproximativ 9,58 lei/litru, iar benzina standard coborâse la 8,72 lei/litru, pe fondul reducerii accizei și al unei relaxări pe piețele internaționale ale petrolului.
Datele citate în articol sunt furnizate de Peco Online și indică o ieftinire față de ziua anterioară: motorina standard avea „ieri” un preț mediu de 9,77 lei/litru, iar benzina standard ajunsese la 8,94 lei/litru.
Cele mai mici prețuri raportate au fost în Eforie Nord, unde un litru de motorină standard putea fi cumpărat cu 9,55 lei, iar benzina standard a fost listată la 8,70 lei/litru.
În același timp, scăderile nu sunt uniforme la nivel național. În Timișoara, de exemplu, motorina standard ajunsese la aproximativ 9,60 lei/litru, iar benzina la 8,80 lei/litru. La o stație din oraș, în cursul zilei, erau afișate 8,83 lei/litru pentru benzină și 9,67 lei/litru pentru motorină (ambele standard).
Pentru economie, ieftinirea motorinei are o relevanță directă, deoarece motorina este carburantul dominant în transportul de marfă și în multe activități comerciale. În măsura în care trendul se menține, scăderea poate reduce o parte din presiunea de cost pentru firmele care depind de logistică și distribuție, iar pentru populație se traduce în cheltuieli mai mici la alimentare.
Articolul leagă ieftinirile de doi factori:
În acest context, tendința ar putea continua și în perioada următoare, dacă piața internațională rămâne stabilă, însă publicația notează că diferențele între benzinării pot persista, în funcție de stocuri și de politica comercială a fiecărui lanț.
Recomandate
Petrom a scumpit sâmbătă motorina standard cu 15 bani pe litru , în a 16-a majorare de preț de la începutul războiului din Iran, potrivit Economedia . În același timp, prețul benzinei standard a rămas neschimbat. La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, sâmbătă, 28 martie 2026, benzina standard era afișată la 9,28 lei/litru, iar motorina standard la 10,27 lei/litru. Mișcarea vine după o scumpire anterioară aplicată joi, 26 martie, când Petrom a urcat doar motorina standard, cu 9 bani pe litru. Pe piață, pragurile sunt deja depășite la unele produse premium. Rompetrol vinde, de exemplu, motorina premium la stațiile sale din Pecica cu 11,15 lei/litru, iar la unele stații OMV motorina premium ajunge la 10,99 lei/litru, conform aceleiași surse. „Carburanții s-au scumpit din nou sâmbătă, 28 martie 2026, pentru 16-a oară de la începutul războiului din Iran.” În martie (până la 28 martie), scumpirile cumulate la Petrom au dus, față de 1 martie, la: benzină standard: +1,32 lei/litru (+16,6%), de la 7,96 la 9,28 lei/litru; motorină standard: +2,00 lei/litru (+24,2%), de la 8,27 la 10,27 lei/litru. Pe fondul acestor creșteri, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, care include, între altele, plafonarea adaosului comercial la media practicată de fiecare operator în 2025, posibilitatea reducerii temporare a conținutului de biocarburant în benzină (de la 8% la minimum 2%) și condiționarea exporturilor și livrărilor intracomunitare de motorină și țiței de acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că prețurile la electricitate ar putea scădea din toamnă , dacă Guvernul aplică „cu fermitate” măsurile anunțate pentru dezvoltarea sectorului energetic, potrivit AGERPRES . Declarația a fost făcută miercuri, 8 aprilie 2026, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, ca răspuns la o întrebare despre momentul în care direcțiile de dezvoltare prezentate de Executiv ar urma să se vadă „pentru populație”, prin reducerea costurilor la energie. Bolojan a indicat un orizont de timp începând din această toamnă și până spre primăvara anului viitor pentru apariția efectelor, iar „cel mai târziu anul viitor” pentru „scăderi importante”, pe măsură ce ar intra în producție noi capacități. „În ceea ce privește scăderea de prețuri, consider că dacă cele două măsuri, de a susține investițiile și stocarea și de a îmbunătăți reglementările, le aplicăm cu fermitate, din toamnă ar trebui să vedem niște efecte.” În explicația premierului, scăderea prețurilor ar veni dintr-o combinație de creștere a producției, echilibrare mai bună a sistemului și reducerea „distorsiunilor” din piață, pe fondul unei piețe pe care a descris-o drept competitivă și atractivă pentru investitori. Măsurile la care s-a referit premierul includ, în esență, următoarele direcții: susținerea investițiilor în sectorul energetic; dezvoltarea stocării de energie (capacități care pot păstra energia pentru utilizare ulterioară); îmbunătățirea reglementărilor din domeniu. În același context, premierul a mai spus că Guvernul are în vedere „mai multe direcții strategice” pentru dezvoltarea sectorului energiei electrice, cu accent pe creșterea capacităților de producție și pe îmbunătățirea reglementărilor. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să elimine avizele speculative de racordare la rețea , potrivit Libertatea , care relatează despre un set de cinci măsuri anunțate pentru reducerea prețurilor la energia electrică. Premierul a vorbit miercuri, 8 aprilie 2026, într-o conferință de presă, alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan. În centrul pachetului se află desființarea avizelor tehnice de racordare (ATR) obținute în scop speculativ, despre care Executivul susține că blochează rețelele electrice și ridică artificial costurile de acces pentru investitorii care vor să construiască efectiv capacități de producție. ATR este documentul tehnic prin care operatorul de rețea stabilește condițiile de conectare a unei instalații la rețeaua electrică. „Unul din cele mai importante domenii pentru România este energia electrică. Iar preţurile la energie sunt date în principal de două aspecte, pe de-o parte, de capacităţile de producţie şi e nevoie să ne creştem capacităţile de producţie. Pe de altă parte, de regulile din viaţă, de reglementări şi e nevoie să ne îmbunătăţim reglementările, în aşa fel încât cele două măsuri combinate, creşterea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea reglementărilor să ne ducă la preţuri mai mici în energie în perioada următoare şi la îmbunătăţirea siguranţei energetice a ţării noastre.” Mesajul premierului este că nivelul prețurilor din energie depinde direct de câtă energie poate produce România și de calitatea regulilor din piață, iar ambele ar necesita „optimizări urgente”. În această logică, eliminarea ATR-urilor speculative este prezentată drept o „prioritate zero”, pentru deblocarea accesului la rețea și reducerea costurilor pentru proiectele considerate reale. Pe lângă combaterea speculei din zona avizelor de racordare, Guvernul a indicat încă patru direcții: eficientizarea companiilor de stat din energie, corectarea distorsiunilor de piață care scumpesc factura finală, extinderea capacităților de stocare și garantarea investițiilor strategice, cu accent pe interconexiunile transfrontaliere majore. În forma prezentată public, planul este descris ca un efort care ar urma să implice atât Guvernul, cât și Parlamentul. Libertatea notează că strategia vizează, în ansamblu, scăderea facturilor prin creșterea producției și ajustări de reglementare, însă articolul nu include un calendar de implementare sau detalii despre mecanismul concret prin care ATR-urile „speculative” vor fi identificate și eliminate. [...]
Xi Jinping a cerut accelerarea construirii unui nou sistem energetic pentru a întări securitatea energetică a Chinei, pe fondul șocurilor globale apărute după războiul din Iran, relatează G4Media , care citează Reuters via Agerpres. Potrivit postului de televiziune de stat CCTV, Xi a pus accent pe dezvoltarea energiei hidroelectrice și pe protecția mediului, cerând totodată extinderea „în siguranță și ordonată” a energiei nucleare. Declarațiile vin la câteva săptămâni după ce conflictul din Orientul Mijlociu a alimentat volatilitatea pe piețele energetice. „Comitetul Central al partidului a ajuns la o profundă înțelegere a tendințelor de dezvoltare energetică globală și a luat decizii majore promovând noua strategie de securitate energetică”, a afirmat Xi. În același timp, liderul chinez nu a făcut o trimitere directă la războiul din Orientul Mijlociu în declarațiile citate de CCTV. Analiștii citați în material arată că China ar fi relativ mai bine poziționată să absoarbă scumpirile petrolului, în condițiile în care cărbunele reprezintă peste jumătate din mixul energetic, țara are stocuri mari de petrol, iar importurile prin Strâmtoarea Ormuz ar reprezenta circa 5% din consumul energetic total. Xi a susținut că investițiile timpurii în eolian și solar s-au dovedit „vizionare”, dar a reafirmat rolul cărbunelui ca bază a sistemului energetic. China operează peste jumătate din capacitatea mondială de producere a energiei pe bază de cărbune, ceea ce o menține principalul emițător de carbon, în timp ce autoritățile continuă să trateze cărbunele ca element de fiabilitate și rezervă flexibilă, chiar dacă accelerează dezvoltarea regenerabilelor. Pe componenta de investiții, China a început în iulie 2025 construcția a ceea ce ar urma să fie cel mai mare baraj hidroelectric din lume, la marginea estică a Platoului Tibetan. Tot luni, a început și construcția unei centrale termice solare de către China General Nuclear Power Group, la altitudinea de 4.550 de metri în Tibet, potrivit agenției de stat Xinhua, menționată în articol. [...]
AIEA avertizează că atacurile din apropierea centralei Bushehr pot declanșa un accident radiologic grav , potrivit News.ro , care citează informații relatate de CNN. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis luni că activitatea militară aflată în desfășurare în apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran ar putea avea consecințe serioase, inclusiv dincolo de granițele țării. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a indicat că riscul este legat de faptul că instalația este în funcțiune și găzduiește cantități mari de combustibil nuclear. Duminică, un proiectil a lovit o zonă din apropierea centralei, cunoscută frecvent sub abrevierea BNPP, fiind a patra oară când amplasamentul ar fi fost vizat de la începutul războiului, conform agenției de presă de stat iraniene Tasnim, menționează CNN . Pe baza unei analize independente, AIEA a confirmat că au avut loc recent lovituri în apropierea centralei, inclusiv una la aproximativ 75 de metri de perimetrul amplasamentului. Agenția a precizat, totodată, că centrala în sine nu a fost avariată. Avertismentul AIEA ridică miza de securitate în jurul singurei centrale nucleare iraniene aflate în exploatare, în condițiile în care o deteriorare a infrastructurii sau a zonelor critice din vecinătate ar putea genera un incident radiologic cu impact asupra populației și mediului, inclusiv în afara Iranului. [...]
Opt persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite în urma unor atacuri cu drone atribuite Ucrainei asupra orașului-port Novorossiisk de la Marea Neagră, potrivit Reuters . Autoritățile ruse au spus că mai multe locuințe au fost avariate. Rusia nu a precizat dacă portul Novorossiisk, cel mai mare punct de export al țării la Marea Neagră, a fost lovit. Primarul orașului, Andrei Kravcenko, a declarat că resturi de dronă au lovit un bloc de locuințe. Zona portuară găzduiește și terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC), prin care este exportat petrol din Kazahstan. Acționariatul CPC include companii americane precum Chevron și Exxon Mobil, iar, de regulă, la alerte de raid aerian terminalele petroliere își suspendă operațiunile, notează agenția. În context, Reuters amintește că Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra unor hub-uri majore de export de petrol de la Marea Baltică și Marea Neagră, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei din vânzările de țiței. Nu a existat un comentariu imediat din partea Ucrainei. Armata rusă a anunțat luni dimineață că unitățile de apărare antiaeriană au doborât 148 de drone ucrainene într-un interval de trei ore. Totodată, oficiali ruși au spus că echipele de intervenție lucrau la restabilirea alimentării cu energie pentru aproape 500.000 de gospodării afectate de întreruperi legate de atacuri aeriene. În regiunea Donețk din estul Ucrainei, aflată sub control rusesc, șeful administrației instalate de Rusia, Andrei Certkov, a declarat că alimentarea cu electricitate a fost reluată în două orașe mari, Donețk și Makiivka, după atacuri asupra infrastructurii energetice, dar lucrările continuau în zonele unde penele de curent persistau. Reuters mai consemnează că se lucra la remedierea unor întreruperi masive și în zone controlate de Rusia din regiunea Zaporojie, iar duminică seara o dronă a ucis un voluntar al apărării civile în regiunea rusă Belgorod. [...]
