Știri
Știri din categoria Economie
România rămâne în coada UE la salariul minim în euro, iar decalajul se vede direct în costurile angajatorilor și în presiunea pe consum, arată o analiză din Adevărul, pe baza datelor Eurostat la 1 iulie 2026.
La nivelul Uniunii Europene, salariile minime brute lunare variau, la 1 iulie 2026, de la 620 de euro în Bulgaria la 2.771 de euro în Luxemburg. România apare în jumătatea inferioară a clasamentului exprimat în euro și ocupă locul 20 din 22 de state membre care au un salariu minim național, cu 825 de euro brut pe lună.
În fruntea clasamentului sunt economiile vestice, cu salarii minime de peste 2.200 de euro pe lună: Luxemburg (2.771 euro), Irlanda (2.391 euro), Germania (2.343 euro), Țările de Jos (2.338 euro) și Belgia (2.234 euro). Franța este la 1.867 euro, urmată de Slovenia și Spania.
În partea de jos se regăsesc, în general, statele din Europa Centrală și de Est, unde veniturile nominale sunt mai mici, chiar dacă au existat majorări în ultimii ani. Analiza notează că diferențele sunt influențate de productivitatea muncii, structura economiei, investiții, legislație și mecanismele de negociere, astfel că nivelul salariului minim nu poate fi explicat printr-un singur indicator.
Compararea strict în euro surprinde venitul nominal, însă nu reflectă complet ce își pot permite angajații, deoarece prețurile diferă semnificativ între state. Eurostat folosește standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care ajustează valorile în funcție de nivelul prețurilor.
În această abordare, ordinea se modifică: Germania urcă pe primul loc înaintea Luxemburgului, iar România are o poziție mai bună decât în clasamentul exprimat în euro. Totuși, PPS rămâne un instrument comparativ, nu o măsură perfectă a nivelului de trai, pentru că bugetul unei gospodării depinde și de cheltuieli individuale, situația locativă, taxe și accesul la servicii publice.
Creșterea salariului minim poate susține veniturile gospodăriilor și consumul, însă efectul asupra nivelului de trai depinde și de inflație, costurile locuirii și evoluția celorlalte cheltuieli, potrivit analizei.
Pentru angajatori, majorarea salariului minim se traduce prin costuri salariale mai mari, cu impact mai puternic în sectoarele cu marje reduse și productivitate scăzută. Pe termen lung, textul indică drept factori-cheie pentru salarii mai mari investițiile, modernizarea tehnologică, educația și creșterea valorii adăugate în economie.
La 1 iulie 2026, doar 22 din cele 27 de state membre aveau un salariu minim național unic. Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu sunt incluse, deoarece nivelurile minime sunt stabilite în principal prin contracte și acorduri colective, pe sectoare.
Analiza amintește că directiva europeană privind salariile minime adecvate urmărește întărirea protecției lucrătorilor și încurajarea negocierilor colective, fără să impună un salariu minim unic la nivelul UE, tocmai pentru că sistemele naționale diferă.
Recomandate
România riscă să rămână necompetitivă din cauza taxelor, birocrației și energiei scumpe , iar chiar și o creștere a producției de gaze din 2027 nu ar rezolva problema de fond, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Bogdan Glăvan . Tabloul descris pentru 2026 este unul de dezechilibre macroeconomice – deficit mare, inflație ridicată și presiune fiscală în creștere – care, în opinia profesorului, împinge economia într-o zonă de fragilitate și reduce capacitatea companiilor de a investi și de a concura, inclusiv din cauza costurilor cu energia. De ce contează: costul energiei și reglementările lovesc direct în competitivitate Un punct central al analizei este paradoxul energetic: România are resurse (gaze, hidro, centrală nucleară), dar ajunge să aibă „printre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană” și, în ultimii ani, să recurgă tot mai mult la importuri. În această logică, energia scumpă devine o frână structurală pentru industrie și pentru orice strategie de reindustrializare sau de atragere a producției. Glăvan avertizează că așteptările legate de Neptun Deep pot fi supraevaluate. Deși „începând cu 2027 se preconizează” creșterea exploatărilor, el susține că problemele energetice nu dispar automat, iar ideea că „de la anul dispare problema energiei” este „o naivitate”, în condițiile în care competitivitatea depinde de un set mai larg de politici și instituții. Unghiul fiscal-administrativ: „legi simple și predictibile” versus suprareglementare Economistul pune accent pe calitatea instituțiilor și pe cadrul legislativ, descris drept „stufos, birocratic și sufocant”. În viziunea sa, dezvoltarea depinde de instituții solide și reguli clare, nu de acumularea de reglementări, interdicții și scheme care, spune el, distorsionează comportamentele economice și încurajează „vânătoarea de privilegii”. În același registru, analiza extinde critica și la nivel european, indicând că suprareglementările de la Bruxelles, dublate de cele naționale, afectează competitivitatea. „Soluția este cea a libertății economice, nu a reglementărilor și a suprareglementărilor. Altfel spus, soluția este una singură: lasă-i pe oameni să se descurce, să producă, nu sta în calea lor!” Efectul în economie: presiune pe IMM-uri și blocaje în companiile de stat Un efect operațional menționat este presiunea asupra firmelor mici și mijlocii, descrise drept cele mai expuse la creșterile de taxe și impozite și la accesul dificil la finanțare. În paralel, sunt semnalate disfuncționalități în zona companiilor de stat, inclusiv printr-un exemplu legat de riscul penal perceput de manageri atunci când iau decizii, ceea ce ar descuraja administrarea eficientă. „În România, dacă ești director la o companie de stat, e foarte greu să iei decizii, pentru că trebuie să te gândești de fiecare dată dacă se va încadra la cinci ani cu suspendare sau la șapte ani cu executare.” Context regional: comparația cu Bulgaria și țintele ratate În analiza citată, România este prezentată ca restantă la indicatori economici și ca ratând ținte care ar fi putut aduce stabilitate, inclusiv trecerea la zona euro. În contrapunct, este dat exemplul Bulgariei, despre care se afirmă că și-a stabilizat inflația, și-a ținut deficitele sub control și a aderat la euro și OCDE. Materialul mai indică și o polarizare internă – prosperitatea Bucureștiului versus sărăcia din restul țării – ca simptom al dezvoltării inegale, însă argumentul principal rămâne că blocajele instituționale și costurile (fiscale și energetice) se traduc în competitivitate slabă. Pentru perioada următoare, mesajul-cheie este că eventualele îmbunătățiri pe componenta de producție de gaze nu pot compensa, de unele singure, un cadru fiscal și administrativ perceput ca impredictibil și împovărător, cu efecte directe asupra investițiilor și a capacității economiei de a crește „sănătos”, în termenii analizei. [...]
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , pe fondul scăderii consumului, al inflației ridicate și al consolidării fiscale, potrivit Adevărul , care citează raportul „Macro Poverty Outlook – October 2026”. Miza pentru mediul de afaceri și pentru buget este combinația dintre cererea internă mai slabă și costuri mai mari (în special la energie), într-un an în care statul încearcă să reducă deficitul. În scenariul Băncii Mondiale, economia ar urma să revină pe creștere în 2027, cu un avans al PIB de 1,7%, însă evoluția depinde de stabilitatea politică, continuarea reformelor și utilizarea fondurilor europene. Cererea internă slăbește, investițiile trag în sus Raportul indică o contracție de 0,7% a economiei în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, principalul factor fiind consumul privat, în scădere cu 2,5%. Banca Mondială leagă această evoluție de inflația alimentată în special de energie și de înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. În același timp, investițiile au crescut: formarea brută de capital fix a avansat cu 10,9% în prima jumătate a anului, susținută de cheltuieli de infrastructură finanțate din fonduri europene. Instituția notează că accelerarea lucrărilor a fost influențată și de apropierea termenului de închidere a PNRR (august 2026). Pe sectoare, dinamica este mixtă: construcțiile: +12,3% în primul semestru; industria: -2,9%, afectată de costurile ridicate ale energiei și comprimarea marjelor; comerțul cu ridicata și cu amănuntul: -3,9%, pe fondul cererii interne mai slabe. Inflația rămâne ridicată, cu presiune mai mare pe veniturile mici Banca Mondială consemnează o inflație anuală de 10,4% în iunie 2026, determinată în principal de scumpirea energiei. Printre factorii menționați se află dezechilibrele din rețeaua de electricitate asociate condițiilor meteorologice și volatilitatea piețelor internaționale ale petrolului. Instituția anticipează o temperare a inflației în a doua jumătate a lui 2026, pe măsură ce se estompează efectele eliminării plafonării prețului la electricitate și ale majorărilor de TVA și accize. Pentru primul trimestru din 2027, inflația ar urma să coboare la aproximativ 5,2%, în linie cu proiecțiile BNR. Raportul mai arată că șocurile de preț sunt resimțite mai puternic de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o pondere mai mare din buget pentru energie și produse esențiale. În acest context, publicația trimite și la analiza despre cum „veniturile reale ale gospodăriilor sunt afectate de un nou șoc” al prețurilor la energie, pe fondul schimbărilor din piață și al eliminării plafonării: Adevărul . Deficitul se reduce, dar datoria publică urcă Consolidarea fiscală a avansat în prima jumătate din 2026: deficitul bugetar raportat pentru această perioadă s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, până la aproximativ 2% din PIB. Ajustarea a fost susținută atât de venituri mai mari, cât și de reducerea unor cheltuieli, inclusiv scăderea cheltuielilor de personal cu 3,9% în primul semestru, după creșterea de 10,1% din perioada similară a anului trecut. Pe partea de venituri, încasările din TVA au crescut cu 25,1% față de primul semestru din 2025, după majorarea cotei standard la 21% în august 2025. Pentru întreg anul 2026, Banca Mondială estimează un deficit de 6% din PIB, în scădere de la 7,9% în 2025. În paralel, datoria publică este proiectată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,7% în 2026, apoi la 63,2% în 2027 și 64,5% în 2028. Mesajul instituției este că reducerea deficitului trebuie continuată fără a compromite investițiile care pot susține creșterea pe termen mediu. Riscuri: instabilitate politică, rating și deficit extern ridicat Banca Mondială avertizează că o perioadă prelungită de instabilitate politică poate întârzia reformele, afecta încrederea investitorilor și reduce capacitatea de a atrage și utiliza fondurile europene. Un alt risc este retrogradarea ratingului de țară, care ar crește costurile de finanțare pentru stat și companii, cu efecte asupra investițiilor private și consumului. În plus, deficitul de cont curent este estimat la 7,6% din PIB în 2026 și ar urma să rămână ridicat: 7,4% în 2027 și 7,3% în 2028. Ce urmează: revenire condiționată de fonduri UE și credibilitatea ajustării După contracția estimată pentru 2026, Banca Mondială vede o creștere de 1,7% în 2027 și de 2% în 2028, susținută de investiții publice și private, reforme structurale și utilizarea fondurilor europene. Raportul menționează un pachet de aproximativ 31 de miliarde de euro (aprox. 155 miliarde lei) din fondurile structurale ale UE, cu plăți estimate la niveluri ridicate în perioada 2027–2029. În esență, scenariul de redresare rămâne legat de două variabile: absorbția fondurilor europene și credibilitatea planului de reducere a deficitului, într-un context în care inflația și costurile cu energia continuă să apese pe consum și pe marjele din economie. [...]
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , în pofida unei reduceri a deficitului bugetar la 6% din PIB, ceea ce indică faptul că ajustarea fiscală ar urma să frâneze activitatea economică pe termen scurt, potrivit Newsweek , care citează un raport actualizat al instituției. Prognoza vine în contextul în care România ar face „cea mai ambițioasă ajustare fiscală” din regiunea Europei și Asiei Centrale: deficitul ar urma să scadă cu aproape două puncte procentuale, pe baza unor măsuri de creștere a veniturilor și a unui control mai strict al cheltuielilor curente. În paralel, investițiile publice ar rămâne ridicate, la aproximativ 8% din PIB, cu fonduri europene care ar finanța peste 70% din cheltuielile de investiții. De ce scade PIB-ul, deși deficitul se reduce Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026 pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia. Instituția notează și că, deși costurile de împrumut au crescut în regiune din cauza preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea reflecta o percepție mai bună a pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală. Totuși, raportul avertizează că ajustarea bugetară va avea un impact semnificativ asupra economiei, prin temperarea cererii interne. Scenariul de revenire: 2027–2028 Banca Mondială anticipează o revenire în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. În scenariul citat, economia ar urma să crească cu aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028. Raportul mai indică faptul că, deși creșterea ar reveni după declinul din 2026, consolidarea fiscală ar continua să tempereze cererea internă, pe măsură ce economia se mută către un model de creștere bazat pe investiții. România, excepția negativă din Europa Centrală Conform estimărilor din raport, România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală menționată care înregistrează contracție în 2026. Pentru comparație, Banca Mondială estimează: Bulgaria: creștere de 2,6% Croația: creștere de 2,2% Polonia: creștere de 3,6% La nivelul Europei și Asiei Centrale, economia regională ar încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie, al incertitudinii și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali (excluzând Rusia, de la 3,7% la 3%). Riscuri structurale: dependența de auto și piața europeană Un risc important rămâne dependența de industria auto și de evoluția pieței europene. Banca Mondială arată că sectorul auto este responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, ceea ce crește vulnerabilitatea la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe. În același timp, instituția notează progrese în reforme digitale, fiscale și energetice și menționează avansul proiectului Neptun Deep , cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), cu producție așteptată să înceapă în 2027. Inteligența artificială: oportunitate, dar cu un risc major Raportul acordă spațiu și inteligenței artificiale, văzută ca posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. În regiune, aproximativ unul din cinci angajați ar avea un loc de muncă expus semnificativ la AI, însă mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază. Banca Mondială avertizează că riscul principal în următorul deceniu ar fi adoptarea și adaptarea insuficientă la AI, nu adoptarea excesivă, și recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea de capital privat, potrivit Mediafax. [...]
Adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul anului este prezentată ca un test de predictibilitate pentru piețe , în condițiile în care incertitudinea politică a pus pe pauză o parte dintre investiții, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan susține că situația macrofinanciară este mai bună decât în urmă cu una sau trei luni, dar avertizează că lipsa unui guvern cu mandat deplin a blocat decizii economice și investiții private. Investițiile, afectate de perioada de guvern interimar Șeful statului afirmă că, în perioada cu guvern interimar, „foarte multe lucruri au fost puse în așteptare”, pe fondul lipsei de claritate privind următorul executiv. În acest context, Nicușor Dan spune că a discutat cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România, inclusiv instituții care au finanțat statul român. Mesajul transmis, potrivit relatării, a fost că există „acord politic” pe teme considerate esențiale, chiar dacă „predictibilitatea guvernamentală” ar fi preferabilă. „Cu Guvern interimar, foarte multe lucruri au fost puse în așteptare, că nimeni nu vine să investească într-o țară în care nu știi care va fi următorul Guvern.” „Țară recomandată investițiilor” și semnalul către piețele financiare Nicușor Dan afirmă că România trebuie să își păstreze statutul de „țară recomandată investițiilor”, invocând „cifrele financiare” disponibile în prezent. Totodată, el susține că situația macrofinanciară este „mult mai bună” decât la momentul instalării Guvernului Bolojan. „Din perspectiva României, cu cifrele financiare pe care le avem astăzi, România este o țară care trebuie să își păstreze statutul de țară recomandată investițiilor.” Rectificare bugetară și ținta: bugetul pe 2027 votat în acest an Președintele spune că, în acest moment, nu mai este vorba despre „măsuri financiare imediate” de amploarea celor luate la instalarea Guvernului Bolojan, însă indică două urgențe: o rectificare bugetară, motivată de existența unor instituții „care nu au bani pentru funcționare”; negocierea și votarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an, pentru a transmite un semnal de predictibilitate către piețele financiare. „Pentru a da predictibilitate în relația cu piețele financiare, trebuie să reușim să negociem, să votăm bugetul pe anul 2027 până la sfârșitul acestui an.” În paralel, Nicușor Dan a menționat și evoluția unor dosare considerate relevante pentru funcționarea statului: finalizarea PNRR în proporție de 92% și continuarea programului SAFE într-un ritm „destul de bun”, alături de adoptarea unor legi în sesiuni extraordinare ale Parlamentului. [...]
România a coborât pe locul 61 în clasamentul competitivității, un semnal direct pentru capacitatea de a atrage investiții , după ce a pierdut 12 poziții în 2026, potrivit Ziarul Financiar , care citează raportul IMD – World Competitiveness Center . În același timp, Polonia a urcat 11 locuri și a ajuns pe poziția 41, ceea ce accentuează diferența de atractivitate regională pentru capital și proiecte noi. România este evaluată într-un eșantion de 70 de țări, iar poziția 61 o plasează aproape de coada clasamentului, în condițiile în care raportul urmărește anual cât de „interesante și atrăgătoare” sunt economiile pentru investiții și pentru mediul de afaceri. Ce măsoară raportul IMD și de ce contează pentru companii Ajuns la a 39-a ediție, raportul IMD folosește peste 340 de criterii, grupate în patru categorii mari: infrastructură; performanță economică; eficiența guvernului; eficiența mediului de business. Pentru companii, astfel de indicatori se traduc în costuri și riscuri: de la calitatea infrastructurii și disponibilitatea forței de muncă, până la predictibilitatea politicilor publice și capacitatea administrației de a susține investițiile. Zonele unde România are de recuperat În analiza citată, principalele provocări identificate pentru România sunt legate de consolidarea fiscală și de accelerarea investițiilor în domenii cu valoare adăugată mai mare, dar și de capacitatea economiei de a ține pasul cu transformarea digitală și cu presiunile sociale. „Principalele provocări identificate pentru România sunt: creşterea eficienţei cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar, accelerarea investiţiilor în domenii de top - cercetare, dezvoltare şi inovare -, sprijinirea companiilor în implementarea transformării digitale, însoţită de îmbunătăţirea competenţelor digitale, îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie pentru a răspunde provocărilor societale din România şi modernizarea industriei naţionale de apărare.” În termeni practici, mesajul raportului este că România riscă să piardă proiecte de investiții în favoarea unor piețe care avansează mai rapid la capitole precum eficiența administrației, infrastructura și calitatea capitalului uman—iar saltul Poloniei în clasament întărește această competiție directă în regiune. [...]
Dezechilibrul din comerțul România–Germania s-a adâncit în S1 2026, pe fondul scăderii importurilor Germaniei din România , deși schimburile totale au crescut ușor, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza statisticilor Destatis citate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). În perioada ianuarie–iunie 2026, volumul total al schimburilor comerciale de mărfuri (importuri și exporturi) dintre România și Germania a ajuns la 21,4 miliarde de euro, în creștere cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost susținută de exporturile Germaniei către România, care au urcat la 11,9 miliarde de euro, un plus de 4,6% față de S1 2025. În același timp, Germania a importat mai puțin din România: valoarea mărfurilor importate a scăzut cu 2,5%, până la 9,5 miliarde de euro. Poziționarea României în comerțul Germaniei Datele plasează România: pe locul 17 la exporturile Germaniei; pe locul 19 la importurile Germaniei; pe locul 17 per ansamblu în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei. Ce așteaptă mediul de afaceri pentru restul anului Directorul general al AHK România, Sebastian Metz , spune că dinamica exporturilor germane către România confirmă rolul țării în economia europeană și gradul de integrare în lanțurile valorice europene, dar avertizează că menținerea trendului depinde de reforme, infrastructură și digitalizare, precum și de comunicarea credibilă a politicilor economice și de capacitatea unui guvern „pe deplin funcțional” de a adopta măsuri de revitalizare economică. „Pentru acest an, ne așteptăm la o ușoară creștere a comerțului bilateral”, spune Sebastian Metz, director general AHK România. [...]
