Știri din categoria Economie

Acasă/Știri/Economie/OLX Job Index 2025 arată o piață a muncii...

OLX Job Index 2025 arată o piață a muncii mai selectivă; Competiția pentru fiecare job a crescut puternic

Prezentare OLX Job Index 2025 la București, evidențiind tendințele pieței muncii.

OLX a prezentat la București cea de-a X-a ediție a raportului OLX Job Index. Datele pentru 2025 arată o piață a muncii care nu s-a oprit, dar care funcționează mai calculat. Pe platformă au fost publicate aproximativ 484.000 de anunțuri de angajare, cu 14% mai puține decât în 2024. În același timp, numărul aplicărilor a crescut cu 19%, depășind 8 milioane. Asta înseamnă o medie de 17 candidați per job, față de 12 în anul anterior.

Companiile sunt mai atente la ce roluri scot la bătaie, iar procesele de recrutare devin mai structurate, cu accent pe competențe esențiale, eficiență și adaptabilitate. Digitalizarea și integrarea tehnologiilor AI în recrutare contribuie la această filtrare mai riguroasă.

Raport OLX Job Index 2025, prezentat la București, evidențiind tendințele pieței muncii.
  • Segmentul joburilor operaționale rămâne coloana vertebrală a pieței. Industria și transporturile cumulează aproximativ 81% din totalul posturilor disponibile, chiar dacă zona blue-collar a înregistrat o ușoară scădere față de 2024. În 2025, cele mai multe anunțuri de angajare au fost înregistrate în următoarele domenii:
  • Lucrători producție – depozit – logistică: 170.277 anunțuri Șoferi – servicii auto – curierat: 78.556 anunțuri Personal hotelier – restaurant: 47.556 anunțuri

Șoferii, lucrătorii din producție, logistică și HoReCa rămân extrem de căutați, iar volumul mare de aplicări confirmă interesul pentru aceste roluri. Totuși, presiunea pe salarii și pe condițiile de muncă rămâne ridicată, mai ales în contextul majorării salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Aproximativ 1,8 milioane de angajați vor fi afectați de această creștere, în special în producție, transporturi, logistică și HoReCa, unde multe poziții gravitează în jurul salariului minim.

  • Diferențele salariale între domenii rămân semnificative. În 2025, cele mai bine plătite domenii sunt:
  • Tehnologia informației – salariu mediu net de 11.810 lei; Transporturile aeriene – 10.739 lei; Extracția petrolului și a gazelor naturale – 10.706 lei; Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 10.651 lei; Activitățile de editare – 10.209 lei.

La polul opus:

  • Fabricarea mobilei – 3.907 lei; Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea încălțămintei – 3.886 lei; Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.465 lei; Hoteluri și restaurante – 3.396 lei.

IT-ul rămâne lider detașat la salarii, dar și domenii precum transporturile aeriene sau sectorul energetic oferă medii salariale peste 10.000 lei net. În schimb, industriile intensive în forță de muncă continuă să opereze aproape de pragul minim, ceea ce accentuează polarizarea pieței.

Distribuția geografică a joburilor arată aceeași concentrare puternică în zona București-Ilfov, cu peste 161.000 de anunțuri – de aproape cinci ori mai mult decât următorul județ clasat. Cluj, Brașov, Constanța și Iași formează un al doilea pol economic, dar diferența față de capitală rămâne mare.

Interesant este că nivelul competiției variază mult: în Covasna și Harghita un anunț atrage în medie 6 aplicări, în timp ce în Iași și Dolj se ajunge la 29, respectiv 28 de candidați per job. În paralel, deficitul de personal împinge companiile spre recrutare internațională. În primele 11 luni din 2025, 145.372 de cetățeni non-UE aveau drept de ședere pentru muncă, cu 46% mai mult față de 2024, Nepalul fiind principalul furnizor de forță de muncă.

Domenii precum curierat (26.275 poziții vacante), manipulant mărfuri (20.912), construcții (20.484) și comerț (16.246) sunt printre cele mai afectate. Din 2026, directiva europeană privind transparența salarială va obliga companiile să comunice salariile încă din faza de recrutare, schimbare care va influența direct modul în care se negociază și se ocupă posturile.

Tag-uri:angajarisalariipiata munciitendintejob indexolxrecrutare
Claudiu SimaAutorClaudiu Sima
Sursăbusiness.olx.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Dan Ostahie discutând despre criza economică din România.
Economie11 feb. 2026

Dan Ostahie, fondatorul Altex avertizează: : „Suntem deja în criză, doar că cifrele încă nu o arată”

România se află deja într-o criză economică, chiar dacă încă nu există cifre oficiale care să confirme acest lucru, a avertizat Dan Ostahie, fondatorul Altex , în cadrul unei conferințe organizate de EY România, relatează AGERPRES . Potrivit omului de afaceri, este doar o chestiune de timp până când datele statistice vor reflecta realitatea resimțită deja de mediul de business și de consumatori. „ Ne îndreptăm spre o criză, în care am și intrat, dar nu avem cifre ca să ne spună că suntem acolo ”, a spus Ostahie, anticipând că, odată cu apariția datelor oficiale, va urma o perioadă de conștientizare și „jale”, în funcție de cât de repede vor fi adoptate măsuri macroeconomice eficiente. Măsurile propuse de Ostahie pentru relansarea economiei: Reducerea inflației , posibilă doar printr-o scădere a costurilor de administrare ale statului Costuri energetice sub media europeană , necesare pentru ca România să-și valorifice potențialul industrial Control mai bun asupra prețului energiei , considerat un bun național și fundament al creșterii economice În ceea ce privește posibila creștere a TVA de la 19% la 21%, Ostahie a fost rezervat, afirmând că nu ar fi o măsură dramatică, dat fiind că nivelul actual este oricum sub media UE. El a subliniat că România trebuie să evite greșelile din criza anterioară, comparând actualul context cu anii 2009–2010. Spre deosebire de atunci, consideră că băncile, statul și companiile sunt acum mai bine pregătite, dar cheia ieșirii din criză rămâne viteza de reacție a statului . Critici la adresa Justiției: „Instituțiile nu funcționează” Dan Ostahie a criticat și blocajele din sistemul juridic, în special în contextul amânării deciziei privind pensiile magistraților de către Curtea Constituțională. Acesta a spus că Justiția ar trebui să fie un pilon al societății, însă actualul „ping-pong” între instituții dovedește că statul nu funcționează eficient . „Un stat puternic înseamnă un stat în care instituțiile funcționează. Și a funcționa înseamnă să iei decizii – chiar și unele nepopulare, dar asumate.” [...]

Vicepremierul Tánczos Barna discută despre relansarea economică a României.
Economie11 feb. 2026

Guvernul pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro - investiții strategice pentru 2026 cu susținere de stat

Guvernul României pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro, destinat investițiilor mari, alături de câteva sute de milioane de lei pentru proiecte mai mici , informează Știri pe Surse . Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că acest pachet economic are ca scop transformarea economiei românești dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre producție și investiții strategice. Conform declarațiilor vicepremierului, pachetul economic este în curs de elaborare la Ministerul Finanțelor și urmează să fie prezentat în ședința de guvern pentru aprobare în săptămânile următoare. Acesta va include măsuri de sprijin pentru industria prelucrătoare și cea de extracție de minereuri, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), oferindu-le capital necesar pentru investiții. Un element central al pachetului este alocarea unui buget de 1 miliard de euro pentru investițiile mari și câteva sute de milioane de lei pentru proiectele mai mici. Vor fi disponibile credite cu garanții de stat și subvenții pentru dobânzi, precum și granturi menite să atragă companii mari în România. Tánczos Barna a subliniat că această abordare este una nouă și diferită, menită să stimuleze relansarea economică a țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment la Petrești, județul Dâmbovița, unde Hanwha Aerospace a început construcția unei fabrici pentru producția de obuziere autopropulsate K9 și vehicule de realimentare cu muniție K10. Vicepremierul a menționat că susținerea industriei de apărare va face parte din pachetul de relansare economică, subliniind importanța ca România să devină un jucător activ pe piața echipamentelor militare și de apărare. [...]

Discuții între lideri americani și români despre investiții și colaborare economică.
Economie11 feb. 2026

Investițiile americane în România ar putea crește - discuții pe teme de energie, sănătate și IT la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan anunță că liderii companiilor americane doresc să continue investițiile în România, după o întâlnire la Cotroceni transmite Știripesurse . Președintele României a discutat marți cu reprezentanții marilor companii americane, reuniți prin Camera de Comerț Americană în România (AmCham). Aceștia și-au exprimat intenția de a menține și extinde investițiile în țara noastră, subliniind existența unor premise solide pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale în următorii ani. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme importante pentru mediul economic, precum asigurarea unui cadru predictibil și stabil, cooperarea în sectoarele energiei, materiilor prime critice și sănătății. De asemenea, președintele a evidențiat transformările din industria IT românească și potențialul de creștere a relevanței acesteia prin atragerea de noi investiții americane. Nicușor Dan a transmis companiilor americane deschiderea autorităților române de a valorifica orice oportunități de afaceri, având în vedere poziția strategică a României la intersecția unor importante rute energetice și comerciale globale. Această întâlnire reflectă interesul reciproc pentru dezvoltarea colaborării economice în contextul actual. [...]

Vladimir Putin în timpul unei întâlniri oficiale, cu o expresie serioasă.
Economie07 feb. 2026

Stagnarea economiei ruse pune presiune pe Kremlin - costuri mai mari pentru Putin

Economia Rusiei intră într-o fază de stagnare , pe fondul diminuării veniturilor din petrol, iar această schimbare începe să apese pe bugetul federal și pe capacitatea Kremlinului de a susține efortul de război, potrivit The Guardian , care preia o analiză The Guardian. După ce sancțiunile occidentale impuse în 2022 nu au produs colapsul anticipat, economia rusă a fost susținută de creșterea cheltuielilor militare, însă semnalele din 2025–2026 indică o pierdere clară de viteză. Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognozele, estimând o creștere de 0,6% în 2025 și 0,8% în 2026, niveluri considerate printre cele mai reduse din ultimul deceniu, în afara anilor pandemici. Miza principală pentru finanțele publice este scăderea veniturilor din petrol și gaze, o sursă tradițională de alimentare a bugetului. În 2022, veniturile fiscale din combustibili fosili reprezentau aproximativ 40% din finanțarea bugetului federal, însă estimările preliminare pentru primele trei trimestre din 2025 arată o coborâre la 25%. În paralel, prețul petrolului Ural a scăzut de la circa 90 de dolari pe baril la începutul lui 2022 la aproximativ 50 de dolari pe baril la finalul lui 2025, pe fondul unei supraoferte globale, iar sancțiunile au continuat să limiteze opțiunile de export. „Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili în 2025 au fost cu 13% sub nivelurile dinainte de război, afectate de sancțiuni mai severe, de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice, de eforturile de a găsi noi piețe pentru exporturile sale de gaze și de scăderea prețurilor globale la petrol. Aceste presiuni epuizează treptat veniturile pe care Moscova se bazează pentru a-și finanța războiul”, a declarat Isaac Levi, analist politic la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat. Pe termen scurt, Rusia a încercat să compenseze pierderea pieței europene prin vânzări către China, India și, într-o măsură mai mică, Turcia, însă articolul notează că, în 2026, volumul cumulat rămâne sub nivelurile din ajunul războiului. În plus, India și-ar fi redus achizițiile în ultimele luni, pe fondul amenințărilor cu tarife comerciale din partea președintelui SUA, Donald Trump, ceea ce adaugă incertitudine asupra fluxurilor viitoare de valută. Consecințele interne ale comprimării veniturilor petroliere se văd în presiunea pe buget și în transferul costurilor către populație: creșteri de impozite și reducerea fondurilor pentru asistență socială, educație și sănătate, într-un stat „reorganizat pentru război”. În acest context, stagnarea economică nu indică neapărat o prăbușire iminentă, dar sugerează o finanțare mai dificilă și mai scumpă a conflictului, mai ales dacă prețurile petrolului rămân joase și dacă restricțiile externe continuă să limiteze exporturile. [...]

Voucher de vacanță electronic pentru relaxare și odihnă în România.
Economie06 feb. 2026

Ministerul Economiei propune vouchere de vacanță de 800 lei - fără cofinanțare din partea angajaților

Fondul de Garantare pentru IMM-uri este „uitat” și subutilizat , avertizează Florin Jianu , președintele IMM România, în contextul negocierilor dintre sindicate, patronate și Guvern din Consiliul Național Tripartit, potrivit Capital . În timp ce Executivul discută măsuri cu impact bugetar, mediul de afaceri cere folosirea mai eficientă a instrumentelor deja existente, care pot extinde rapid accesul firmelor la finanțare. În intervenția sa de vineri seară, Jianu a punctat că pachetul de măsuri prezentat ca „relansare economică” riscă să aibă o acoperire redusă în economie, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. În evaluarea sa, numărul firmelor care ar putea beneficia efectiv de programele anunțate ar fi „mult sub nivelul așteptat”, ceea ce pune sub semnul întrebării amploarea efectului economic. „Spre exemplu, am menționat Ministerului de Finanțe faptul că uităm de Fondul de Garantare pentru IMM-uri, pe care noi îl avem. În egala măsură, așa cum spuneam, măsuri privind simplificarea, debirocratizarea nu costă nimic, ba din contră, simplifică viața.” Mesajul central este că, dincolo de inițiative noi sau de ajustări punctuale, autoritățile ar putea obține rezultate mai rapide dacă ar activa mai bine mecanismele de garantare pentru IMM-uri. Un fond de garantare funcționează, pe scurt, ca un sprijin prin care statul (direct sau printr-o instituție dedicată) acoperă o parte din riscul de credit, astfel încât firmele să poată accesa mai ușor împrumuturi de la bănci. Jianu sugerează că acest instrument există, dar nu este folosit la potențialul său. În același timp, în discuțiile din Consiliul Național Tripartit a fost prezentată și o propunere a Ministerului Economiei privind reluarea voucherelor de vacanță, într-o formulă diferită față de anii anteriori. Concret, ar fi vorba despre vouchere de 800 de lei , fără obligația unei contribuții egale din partea beneficiarilor, ceea ce ar elimina cofinanțarea cerută până acum angajaților. Din perspectiva mediului de afaceri, problema nu este doar existența unor măsuri, ci dimensiunea lor și capacitatea de a ajunge la „zeci de mii de IMM-uri”, așa cum s-a întâmplat în trecut cu IMM Invest , program invocat ca reper de impact. În același registru, Jianu a menționat și „o susținere pentru Banca de Investiții și Dezvoltare”, fără a detalia însă forma acesteia. Pe lângă subutilizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri, Jianu a indicat două direcții pe care le consideră urgente și cu efect rapid, inclusiv fără costuri bugetare directe: simplificare și debirocratizare (reforme administrative care „nu costă nimic” și pot reduce fricțiunile pentru firme); intervenții ferme ale statului împotriva concurenței neloiale, pe care o vede extinsă în mai multe sectoare (turism, construcții, service-uri). Contextul politic și social rămâne tensionat. Întâlnirea tripartită a avut loc la Palatul Victoria, după proteste ale sindicatelor și pe fondul unor greve anunțate, inclusiv în administrația locală. În acest cadru, discuția despre „relansare economică” este primită cu rezerve atât de sindicate, cât și de mediul de afaceri, care insistă că instrumentele existente — precum Fondul de Garantare pentru IMM-uri — ar trebui folosite mai eficient înainte de a promova pachete cu acoperire limitată. [...]

Discuții despre măsurile de relansare economică la Palatul Victoria.
Economie06 feb. 2026

IMM România pune sub semnul întrebării „relansarea” - măsurile ar ajunge la doar 200–300 de firme

IMM România avertizează că „relansarea” ar putea ajunge la doar 200–300 de firme , în condițiile în care pachetul discutat la Palatul Victoria este perceput ca având un impact limitat asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Euronews . Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, discuții cu sindicatele și patronatele despre noile măsuri incluse în proiectul de relansare economică. Mesajul transmis de liderii mediului de afaceri după întâlnire a fost însă prudent: măsurile, în forma prezentată, nu conving că pot produce rezultate vizibile la scară largă, mai ales pentru IMM-uri. Dan Șucu, președintele Confederației Concordia, a spus că, deși există „foarte multe proiecte” și „foarte multe declarații” privind reducerea poverii costurilor de funcționare ale statului, „momentan sunt extrem de puține rezultate”. „Despre micșorarea acestei poveri a costurilor de funcționare ale statului român, vedem în clipa de față foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate. În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea, noi premiem întotdeauna reușita. Sperăm, din punctul nostru de vedere, să vedem niște pași serioși și în această direcție”. În aceeași cheie, Florin Jianu , președintele IMM România, a apreciat utilitatea dialogului, dar a pus sub semnul întrebării folosirea termenului de „relansare economică” pentru un pachet care, în opinia sa, nu are anvergura necesară. El a indicat că, raportat la un PIB de 375 de miliarde de euro, programele ar însuma 0,01% din PIB, adică 2,2 miliarde de euro cumulat, iar efectul ar fi, în practică, restrâns: „nu atingi zeci de mii de IMM-uri prin aceste măsuri”. Potrivit calculelor prezentate de Jianu, pentru microîntreprinderi și IMM-uri, ar putea fi atinse „200, 300 de IMM-uri” din programele prezentate de Ministerul de Finanțe. Jianu a mai susținut că pachetul ar fi trebuit să includă și măsuri fără impact bugetar, precum simplificarea birocrației, care „nu costă nimic” și ar reduce presiunea administrativă asupra firmelor. El a menționat și câteva ajustări preluate din propunerile IMM România, în special pentru microîntreprinderi, inclusiv extinderea termenului de la 30 la 90 de zile pentru angajarea unui salariat fără pierderea unui anumit statut fiscal, precum și clarificări legate de vânzarea unei imobilizări de peste 100.000 de euro. În final, organizația a cerut măsuri cu „impact, de numere mari”, comparabile cu programe anterioare precum IMM Invest, și a atras atenția asupra concurenței neloiale, despre care spune că „sufocă mediul de afaceri” și pentru care statul ar trebui să intervină cu instrumente mai eficiente. În lipsa unor ajustări care să lărgească aria de aplicare, semnalul transmis de mediul de afaceri rămâne că efectul măsurilor de relansare, cel puțin pentru IMM -uri, este limitat. [...]