Știri
Știri din categoria Economie
Salariul mediu net a scăzut în termeni reali pentru a șasea lună consecutiv, în decembrie 2025, pe fondul inflației ridicate, chiar dacă dinamica negativă s-a mai temperat, potrivit unei analize publicate de Profit.ro. Datele arată că salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei în ultima lună a anului trecut, în creștere cu 5,3% față de noiembrie și cu 4,8% comparativ cu decembrie 2024, pe fondul primelor de final de an.
În termeni reali însă, ajustat cu inflația, salariul mediu net a fost cu 4,5% mai mic decât la finele lui 2024. Deși reculul este mai redus decât în noiembrie, când scăderea ajunsese la 5,1%, seria negativă se prelungește și reflectă impactul creșterii accelerate a prețurilor, în special după majorările de tarife la energie, TVA și accize din vara anului trecut.
Inflația a urcat de la aproximativ 5% la aproape 10% în a doua parte a anului, erodând câștigurile salariale. Fără acest șoc inflaționist, dinamica reală a veniturilor ar fi fost, cel mai probabil, aproape de zero.
Sectorul public contribuie semnificativ la încetinirea creșterii salariale. În administrația publică, salariul mediu net a fost de 6.943 lei în decembrie 2025, în scădere cu 3,8% față de aceeași lună din 2024. Ajustat cu inflația, declinul ajunge la 12,3%.
În învățământ, salariul mediu net a coborât la 5.712 lei, cu 2,8% mai puțin nominal și cu 11,4% în termeni reali. În sănătate, salariile au crescut ușor nominal, cu 0,7%, până la 5.389 lei, însă au scăzut cu 8,2% în termeni reali.
Aceste evoluții vin după doi ani de creșteri consistente în sectorul public, în 2023 și 2024, perioadă care a contribuit la majorarea deficitului bugetar.
În mediul privat, situația este eterogenă:
Creșterile din transporturi și sectorul financiar s-au apropiat sau au depășit rata inflației, în timp ce alte domenii au rămas în urmă.
Scăderea puterii de cumpărare afectează deja consumul și încrederea populației, iar perspectiva unei reveniri consistente depinde de reducerea inflației, așteptată abia din vara acestui an. Până atunci, salariile reale rămân sub presiune, iar ajustarea pare departe de a se fi încheiat.
Recomandate
Investițiile nete din economie au trecut de 41 mld. lei în T1 2026, cu un salt puternic la utilaje , semn că o parte mai mare din bani merge spre capacități productive, nu doar spre șantiere, potrivit Digi24 , pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) . În primele trei luni din 2026, investițiile nete realizate în economia națională au ajuns la 41.006,2 milioane de lei, în creștere cu 4,8% față de aceeași perioadă din 2025 (36.698,6 milioane de lei). Avansul a fost susținut în principal de investițiile în utilaje (inclusiv mijloace de transport) și de lucrările de construcții noi. Unde s-au dus banii: utilaje și construcții noi, în creștere Pe componente, dinamica a fost inegală: investițiile în utilaje, inclusiv mijloace de transport , au crescut cu 19,2% , până la 12,22 miliarde de lei ; investițiile în lucrări de construcții noi au urcat cu 10,1% , până la 25,11 miliarde de lei ; categoria „alte cheltuieli de investiții” a scăzut cu 40,7% , până la 3,67 miliarde de lei . INS precizează că „alte cheltuieli” includ, între altele, lucrări geologice și de foraj, cumpărarea animalelor de muncă și reproducție, plantații (viță-de-vie și pomi), împăduriri, studii de cercetare și proiectare, precum și servicii aferente transferului de proprietate asupra terenurilor și mijloacelor fixe. Construcțiile rămân motorul, dar utilajele câștigă teren Lucrările de construcții noi au rămas cea mai mare componentă a investițiilor, cu 61,2% din total în T1 2026, în creștere de la 58,1% în T1 2025. În același timp, ponderea investițiilor în utilaje și mijloace de transport a urcat de la 26,6% la 29,8% , iar „alte cheltuieli” au coborât de la 15,3% la 9% . Pe domenii de activitate, construcțiile au atras cea mai mare parte a investițiilor (pondere de 38,3% ), urmate de industrie ( 20,5% ) și comerț și servicii ( 19,8% ). Agricultura a ajuns la 6% , aproape dublu față de T1 2025, când avea 3,7% . INS mai arată că investițiile nete reprezintă cheltuieli pentru crearea de noi mijloace fixe, dezvoltarea, modernizarea și reconstrucția celor existente, precum și costurile aferente transferului de proprietate asupra mijloacelor fixe și terenurilor. Institutul menționează și că datele pentru trimestrul I 2025 au fost rectificate față de cele publicate anterior. [...]
FMI vede o combinație mai dificilă pentru zona euro: creștere mai slabă și inflație mai ridicată , ceea ce poate menține presiunea pe dobânzi și pe costurile de finanțare ale companiilor. Într-un raport citat de Economica , instituția a revizuit în jos estimarea de creștere și în sus prognoza de inflație pentru economiile care folosesc moneda euro. FMI anticipează o creștere economică de 0,9% „anul acesta”, față de 1,1% în prognoza din aprilie. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 2,8%, de la 2,6% estimat anterior. Instituția notează că și în aprilie înrăutățise previziunile de creștere față de estimarea din ianuarie. Riscul energetic, în centrul revizuirii Fondul arată că, după o perioadă în care economia a crescut „la potențial”, iar inflația s-a menținut în jurul țintei BCE de 2%, perspectivele s-au deteriorat. În evaluarea FMI, războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un șoc negativ mare la adresa aprovizionării, dar temporar”. Raportul avertizează însă că un șoc energetic mai persistent ar putea împinge inflația și așteptările inflaționiste și mai sus, în timp ce declinul încrederii sau stresul financiar ar putea reduce cererea. FMI enumeră drept riscuri suplimentare o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, întârzieri în repararea infrastructurii energetice, intensificarea ostilităților în Ucraina și noi ajustări de politică comercială. Implicații pentru dobânzi și politica fiscală Pe partea de politică monetară, FMI se așteaptă ca Banca Centrală Europeană — care „joi a majorat dobânzile pentru prima dată după 2023” — să le crească din nou în 2026 cu un nivel cumulat de 50 de puncte de bază, fiind posibilă și o a treia majorare. În paralel, instituția îi avertizează pe miniștrii de Finanțe din zona euro să nu se grăbească să protejeze economiile de impactul costurilor ridicate la energie, argumentând că sprijinul fiscal pe scară largă „nu este justificat”. Ca termen de comparație, Banca Mondială a estimat joi că zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 0,8% în 2026, față de 1,4% în 2025. [...]
Economia globală rămâne ancorată în dolar, iar asta menține presiunea pe finanțarea economiilor emergente , într-un context în care tensiunile geopolitice și reconfigurarea comerțului sporesc incertitudinea, potrivit Adevărul , care citează declarațiile economistului-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, dintr-un interviu Reuters. Gourinchas avertizează că, deși se discută frecvent despre „de-dolarizare”, datele privind tranzacțiile internaționale, împrumuturile denominate în dolari și utilizarea dolarului în comerțul cu mărfuri indică o „stabilitate remarcabilă” a rolului monedei americane. În opinia sa, schimbarea acestui echilibru ar necesita „ani, dacă nu decenii” și depinde de factori precum profunzimea piețelor financiare, încrederea investitorilor și capacitatea instituțională a țărilor emitente. De ce contează: dolarul influențează direct costul banilor pentru economiile emergente Publicația notează că FMI urmărește îndeaproape piețele valutare, deoarece volatilitatea dolarului se transmite în fluxurile comerciale și în costurile de finanțare, în special pentru economiile emergente. Chiar dacă unele state au încercat să-și diversifice rezervele în ultimii ani, aceste mișcări sunt descrise drept marginale raportat la poziția dominantă a dolarului în sistemul financiar global. Pentru economiile emergente, combinația dintre un dolar puternic, costuri ridicate de finanțare și tensiuni geopolitice persistente rămâne un risc major. FMI avertizează, în acest context, că statele cu datorii mari în valută pot fi expuse la presiuni suplimentare dacă volatilitatea se intensifică în lunile următoare. Riscuri pe termen scurt: petrol, armistițiu fragil și rezerve diminuate În interviul acordat Reuters (preluat de Adevărul), Gourinchas spune că eliberările rapide din rezervele strategice de petrol au limitat scumpirea după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, dar stocurile sunt acum „considerabil diminuate”, ceea ce reduce capacitatea de reacție dacă violențele reîncep. El precizează că aproximativ 3% din oferta globală de petrol a fost scoasă de pe piață, sub estimările inițiale de 10–15%, pe fondul intervențiilor coordonate și al ajustărilor rapide ale rafinăriilor. Un eșec al „fragilului armistițiu” dintre Statele Unite și Iran ar putea amplifica riscurile economice. Comerț și sancțiuni: reconfigurare accelerată, eficiență limitată în timp Pe plan comercial, economistul-șef al FMI observă accelerarea reconfigurării fluxurilor globale, pe fondul tarifelor impuse de administrația Trump, menționând că Uniunea Europeană a finalizat acorduri comerciale cu America Latină și India, multe dintre noile aranjamente neincluzând Statele Unite. Totodată, Gourinchas reiterează limitele sancțiunilor economice, argumentând că acestea oferă influență mai ales pe termen scurt, deoarece statele vizate caută rapid alternative și își diversifică parteneriatele. „Există o viziune potrivit căreia astfel de pârghii sunt esențiale, dar ceea ce vedem este cât de repede încearcă economia globală să găsească modalități de a le ocoli”. Ce urmează: noi prognoze FMI pe 8 iulie FMI va publica pe 8 iulie un nou set de prognoze , iar Gourinchas sugerează că instituția ar putea reveni la un scenariu de bază, după ce în aprilie a prezentat trei scenarii alternative din cauza incertitudinii ridicate. În acest context, el subliniază dificultatea de a construi prognoze credibile pentru 2025 și 2026 în lipsa unor precedente istorice. [...]
Un scenariu de conservare în Munții Făgăraș ar putea aduce aproape 100 de milioane de euro până în 2030 (aprox. 500 de milioane de lei) în economia locală, prin cheltuieli ale turiștilor în cazare, ghidaj și servicii conexe, potrivit Știrile Pro TV . Estimarea este condiționată de protejarea zonei și includerea ei într-un sistem de conservare, spune István Szabó, director în cadrul Fundației Conservation Carpathia (FCC). Banii ar proveni din consumul direct al vizitatorilor – „cazări, ecoturism, ghizi locali, produse locale și serviciile conexe”, conform lui Szabó, care indică drept bază un studiu de impact al ecoturismului asupra economiei locale realizat de Roland Berger. Miza economică, în această logică, este schimbarea sursei de venit: de la exploatarea lemnului la servicii turistice care lasă o parte mai mare din cheltuieli în comunitate. De ce contează: alternativă la un model economic dependent de lemn FCC urmărește crearea în Munții Făgăraș a unui parc național de mari dimensiuni, proiect descris în material ca „Yellowstone-ul Europei”. Potrivit fundației, inițiativa întâmpină opoziție din partea comunităților locale și a industriei forestiere, pe fondul temerilor că declararea parcului ar opri exploatarea lemnului – activitate care „susține mii de locuri de muncă în prezent” – și ar bloca proiecte de infrastructură, precum pârtii de schi și drumuri. În contrapondere, fundația susține că ecoturismul poate funcționa ca alternativă economică, cu câștiguri directe pentru localnici din: cazare; servicii de ghid; vânzarea de produse tradiționale; servicii conexe pentru turiști. Modelul invocat: Bavaria și efectul de acceptare în timp Ca exemplu, FCC indică Parcul Național Pădurea Bavareză din Germania, prezentat drept „motor economic regional”. Szabó spune că, deși ideea nu a fost inițial populară, acceptarea ar fi crescut de la 20% la peste 80%, iar „impactul total al parcului” ar fi ajuns la peste 500 de milioane de euro anual. În același context, el compară cheltuielile turiștilor: în Bavaria ar ajunge anual peste 1,3 milioane de vizitatori, cu o cheltuială medie de aproximativ 80 de euro pe sejur, iar în Munții Făgăraș cheltuiala medie „depășește deja 50 de euro per turist”, cu potențial de creștere. Cum ar ajunge banii în comunitate și ce activități sunt deja în derulare Un element central al modelului descris este proporția cheltuielilor care rămâne local: Szabó afirmă că peste 60% din banii cheltuiți de turiști s-ar întoarce direct la localnici și producători. În prezent, organizația spune că lucrează cu 40 de producători locali și o rețea de 10 puncte gastronomice locale, iar peste 80% dintre angajații implicați în activitățile din zonă ar proveni din localitățile de la poalele Munților Făgăraș. Materialul subliniază și ideea că ecoturismul „nu necesită investiții foarte mari, construite de la zero”, ci mai degrabă „accesibilizarea resurselor naturale”. Ce înseamnă, practic, ecoturismul în această abordare În descrierea din material, ecoturismul se diferențiază de turismul de masă prin accentul pe protejarea naturii și pe beneficii directe pentru comunități. Sunt menționate ca exemple: trasee ghidate (drumeții organizate cu ghizi locali); observarea faunei; gastronomie tradițională; cazare în pensiuni mici, adaptate arhitecturii locale; educație montană. Ce urmează: condiția-cheie rămâne statutul de protecție Estimarea de „aproape 100 de milioane de euro până în 2030” este prezentată ca dependentă de protejarea zonei și includerea într-un sistem de conservare. În lipsa acestor pași, materialul nu oferă un calendar sau o decizie concretă care să garanteze materializarea veniturilor, iar tensiunea cu actorii care depind de exploatarea lemnului rămâne un factor major de risc pentru implementare. [...]
Partidul Comunist din Cuba a aprobat un pachet de măsuri de piață care deschide economia către inițiativă privată și capital străin , într-o schimbare de direcție cu potențial de rescriere a regulilor de funcționare pentru companii și finanțe pe insulă, potrivit Al Jazeera . Pachetul, descris drept unul „de urgență”, a fost înaintat Adunării Naționale, unde este „aproape sigur” că va fi adoptat. Miza economică este crearea rapidă de spațiu pentru producție, investiții și finanțare într-o economie afectată de presiuni externe, dar și de blocaje interne, după cum a recunoscut președintele Miguel Díaz-Canel într-un discurs televizat către Comitetul Central al partidului. Ce schimbări ar aduce pachetul: firme private, investiții și bănci Conform planului, autoritățile ar urma să extindă oportunitățile pentru întreprinderi private și să introducă măsuri pentru atragerea de investiții străine suplimentare, inclusiv de la cubanezii din diaspora. Pachetul ar putea deschide și alte segmente până acum dominate de stat, între care: dezvoltări imobiliare private pe insulă; transformarea unor companii de stat în afaceri comerciale private, cu acțiuni și participații (equity); intrarea băncilor private într-un sector financiar dominat anterior de stat. De ce acum: presiune externă, dar și „birocrație” internă Díaz-Canel a spus că situația economică gravă nu poate fi pusă doar pe seama presiunilor externe. El a invocat „lentoarea, birocrația și normele” care îi împiedică pe cei care vor să producă, precum și decizii amânate. „Situația cere schimbări urgente și necesare.” Contextul extern rămâne însă relevant: SUA mențin de decenii un embargo comercial asupra Cubei, iar din ianuarie presiunea ar fi crescut, inclusiv prin blocarea livrărilor de combustibil către insulă de către administrația președintelui Donald Trump, notează publicația. Reacții și implicații politice: UE, „hardlineri” și semnale din SUA În aceeași zi, Uniunea Europeană a adoptat o rezoluție care cere sancțiuni împotriva lui Díaz-Canel și a conducerii Grupo de Administracion Empresarial SA , un conglomerat de afaceri operat de armata cubaneză. Rezoluția condamnă ceea ce descrie drept „represiune sistematică” și cere „schimbări economice și politice profunde”. Pe plan intern, Díaz-Canel a anticipat opoziție din partea aripii dure a partidului, afirmând că unele reforme „nu vor avea consens absolut”, dar „nu pot fi amânate”. Fostul lider Raúl Castro, inculpat de SUA în mai, ar fi susținut și el planul. Dinspre Washington, oficiali ai administrației Trump – inclusiv secretarul de stat Marco Rubio – au afirmat în repetate rânduri că reformele economice ar putea reduce presiunea asupra Cubei, însă SUA nu au reacționat imediat la ultimele decizii. Întrebat dacă SUA își vor îndrepta atenția către Cuba, vicepreședintele JD Vance a spus că Washingtonul discută cu guvernul cubanez despre „cum ar putea să-și schimbe felul de a acționa” pentru o relație mai bună, dacă ia „decizii inteligente”. [...]
Primăria Capitalei a încasat peste 16,2 milioane de lei din abonamentele de parcare doar în luna mai , dublu față de februarie, pe fondul creșterii cererilor după eliminarea gratuității pentru mașinile hibrid, potrivit Știrile Pro TV . Pentru bugetul local, schimbarea se traduce într-un salt rapid al veniturilor recurente din parcarea publică. Primăria Municipiului București (PMB) spune că în mai au fost depuse 139.738 de cereri de abonamente, față de circa 70.000 în februarie, iar încasările au urcat de la 8 milioane de lei la peste 16,2 milioane de lei. „S-au dublat cererile pentru abonamente de parcare! În luna mai, de când a fost eliminată gratuitatea pentru maşinile hibrid, am avut 139.738 de cereri de abonamente (...) Asta înseamnă încasări de peste 16,2 milioane de lei în luna mai.” Ce tipuri de abonamente au generat cererile Din totalul cererilor din luna mai, PMB indică următoarea structură: 127.287 abonamente de zi; 6.150 abonamente de zonă unică; 6.301 abonamente de riveran. Extinderea parcărilor administrate și ce urmează Numărul locurilor de parcare administrate de Compania Municipală Parking a ajuns la 48.409, de la 43.230 la începutul anului. În perioada următoare, ar urma să fie amenajate și date în folosință încă aproximativ 5.000 de locuri, „în funcție de finalizarea lucrărilor și proiectelor aflate în desfășurare”. Tarife și reguli de utilizare Pentru locurile marcate cu albastru, tarifele sunt: 5 lei/oră; 30 lei/zi; 500 lei/lună. Plata permite parcarea pe orice loc albastru disponibil din București. Pentru riverani, prețurile sunt de 50 lei/lună sau 500 lei/an, cu condiții de eligibilitate (mașină înmatriculată în București, domiciliu/reședință în București și parcaj public cu plată la adresă sau în proximitate). Parcarea se plătește în intervalul 08:00–20:00, prin SMS la 7576, prin aplicațiile Parking București, AmParcat și Qport, cu cardul la parcometre sau numerar la automatele SelfPay din magazinele din proximitate. [...]
