Știri
Știri din categoria Economie
Salariul mediu net a scăzut în termeni reali pentru a șasea lună consecutiv, în decembrie 2025, pe fondul inflației ridicate, chiar dacă dinamica negativă s-a mai temperat, potrivit unei analize publicate de Profit.ro. Datele arată că salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei în ultima lună a anului trecut, în creștere cu 5,3% față de noiembrie și cu 4,8% comparativ cu decembrie 2024, pe fondul primelor de final de an.
În termeni reali însă, ajustat cu inflația, salariul mediu net a fost cu 4,5% mai mic decât la finele lui 2024. Deși reculul este mai redus decât în noiembrie, când scăderea ajunsese la 5,1%, seria negativă se prelungește și reflectă impactul creșterii accelerate a prețurilor, în special după majorările de tarife la energie, TVA și accize din vara anului trecut.
Inflația a urcat de la aproximativ 5% la aproape 10% în a doua parte a anului, erodând câștigurile salariale. Fără acest șoc inflaționist, dinamica reală a veniturilor ar fi fost, cel mai probabil, aproape de zero.
Sectorul public contribuie semnificativ la încetinirea creșterii salariale. În administrația publică, salariul mediu net a fost de 6.943 lei în decembrie 2025, în scădere cu 3,8% față de aceeași lună din 2024. Ajustat cu inflația, declinul ajunge la 12,3%.
În învățământ, salariul mediu net a coborât la 5.712 lei, cu 2,8% mai puțin nominal și cu 11,4% în termeni reali. În sănătate, salariile au crescut ușor nominal, cu 0,7%, până la 5.389 lei, însă au scăzut cu 8,2% în termeni reali.
Aceste evoluții vin după doi ani de creșteri consistente în sectorul public, în 2023 și 2024, perioadă care a contribuit la majorarea deficitului bugetar.
În mediul privat, situația este eterogenă:
Creșterile din transporturi și sectorul financiar s-au apropiat sau au depășit rata inflației, în timp ce alte domenii au rămas în urmă.
Scăderea puterii de cumpărare afectează deja consumul și încrederea populației, iar perspectiva unei reveniri consistente depinde de reducerea inflației, așteptată abia din vara acestui an. Până atunci, salariile reale rămân sub presiune, iar ajustarea pare departe de a se fi încheiat.
Recomandate
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
Salariile continuă să piardă din puterea de cumpărare în România, pentru a șasea lună consecutiv, în ciuda unor creșteri salariale nominale, relevă o analiză Profit.ro . Salariul mediu net din economie a ajuns în decembrie 2025 la 5.914 lei , ceea ce înseamnă o creștere de 5,3% față de noiembrie și de 4,8% față de decembrie 2024 , pe fondul primelor de sărbători. Cu toate acestea, raportat la rata inflației, salariile reale au fost cu 4,5% mai mici față de finalul anului precedent. Deși ritmul scăderii s-a temperat ușor comparativ cu noiembrie (-5,1%), este deja a șasea lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare. Această erodare a salariilor reale vine în contextul unei inflații accelerate din vara anului trecut, generată de: majorarea facturilor la energie, creșterea TVA și a accizelor, transferul rapid al acestor costuri în prețurile finale. Inflația a crescut astfel de la aproximativ 5% la un nivel apropiat de 10%, ceea ce a anulat aproape complet orice beneficiu adus de creșterile salariale nominale în multe domenii. Scăderi vizibile în sectorul bugetar Mai pronunțată este scăderea în sectorul public, unde salariile au scăzut nu doar în termeni reali, ci și nominal : În administrația publică , salariul mediu net a fost de 6.943 lei , în scădere cu 3,8% nominal și cu 12,3% real . În învățământ , salariul mediu net a fost de 5.712 lei , cu 2,8% mai mic nominal și 11,4% mai mic în termeni reali. În sănătate , salariile au crescut nesemnificativ (0,7%), dar au scăzut cu 8,2% în valoare reală . Este de menționat că aceste evoluții vin după doi ani de creșteri puternice în sectorul bugetar , pe fondul contextului electoral și al măsurilor pro-ciclice din 2023–2024. Evoluții pe sectoare private Situația este mai variabilă în sectorul privat, unde unele ramuri au reușit să mențină creșteri salariale mai consistente: Domeniu Salariu mediu net (lei) Creștere anuală (%) IT&C 11.405 +6,6% Intermedieri financiare 11.225 +10,9% Transporturi 6.066 +9,3% Industrie prelucrătoare 5.500 +7,9% Comerț 5.467 +4,8% Construcții 5.303 +2,4% Învățământ 5.712 -2,8% Sănătate 5.389 +0,7% Hoteluri și restaurante 3.557 +7,0% Dintre acestea, doar domeniile financiar și de transport au înregistrat creșteri peste inflație . Domeniul HoReCa, în ciuda unei creșteri de 7%, rămâne cu cel mai mic salariu mediu net din economie. Impactul asupra consumului Scăderea salariilor reale a început să afecteze și comportamentul consumatorilor, ceea ce se reflectă în diminuarea vânzărilor în retail și în alte sectoare, începând cu a doua jumătate a anului trecut. Acest lucru adâncește riscul unei stagnări economice, mai ales în lipsa unor măsuri de corecție a inflației. [...]
Economia României traversează o perioadă de ajustare dificilă în 2026 , marcată de consum slab, inflație ridicată și scăderea veniturilor reale, iar o revenire mai clară ar putea apărea abia în 2027. Economistul-șef al Visa, Adolfo Laurenti, estimează că economia ar putea reintra pe o traiectorie de creștere structurală anul viitor , cu un avans al PIB de aproximativ 2,8%. Analiza indică faptul că România se confruntă cu o recesiune determinată de consum , alimentată de inflația ridicată – aproape 10% – și de scăderea puterii reale de cumpărare. În plus, nivelul încrederii consumatorilor este foarte redus, ceea ce afectează deciziile de cheltuire și încetinește activitatea economică. Un fenomen remarcat în datele Visa este creșterea utilizării cardurilor de credit. Economiștii avertizează însă că această evoluție nu indică o relansare a economiei, ci mai degrabă faptul că mulți consumatori folosesc creditul pentru a compensa scăderea veniturilor. Cum se schimbă comportamentul de consum Datele privind plățile arată o modificare clară a modului în care românii își gestionează cheltuielile: creșterea plăților realizate cu carduri de credit presiune asupra plăților din venituri curente (carduri de debit) orientarea către cheltuieli esențiale precum alimente, utilități și servicii de bază amânarea achizițiilor mari și a cheltuielilor discreționare În aceste condiții, numărul tranzacțiilor rămâne relativ stabil, însă valoarea totală a consumului crește foarte lent , semn al prudenței financiare. Semnalul care ar indica revenirea economiei Potrivit analizei Visa, primul semn credibil al stabilizării economice ar fi reluarea creșterii plăților realizate din venituri curente, adică prin carduri de debit. În mod normal, procesul de redresare economică urmează mai multe etape: stabilizarea veniturilor reale revenirea consumului finanțat din venituri curente normalizarea utilizării creditului reluarea treptată a cheltuielilor neesențiale Economistul Adolfo Laurenti estimează că prima parte a anului 2026 va rămâne sub presiune , însă reducerea treptată a inflației în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru stabilizarea veniturilor și pentru o revenire graduală a consumului. În această perspectivă, anul 2026 este văzut drept o perioadă de ajustare economică, în timp ce 2027 ar putea marca începutul unei creșteri economice mai solide , dacă dinamica PIB se va apropia de nivelul estimat de aproximativ 2,8%. [...]
Blocajul bugetar de 43 de zile a tăiat circa 1% din creșterea SUA în T4 2025 , contribuind la frânarea economiei americane la un avans anualizat de doar 1,4% în ultimul trimestru, sub așteptările analiștilor (aproape 3%) și mult sub ritmul din trimestrul anterior (4,4%). La nivelul întregului an 2025, economia SUA a crescut cu 2,2%, cel mai slab ritm anual din perioada post-pandemie, după 2,8% în 2024 și 2,9% în 2023. Mecanismul prin care blocajul bugetar a lovit activitatea economică a fost direct: o parte din instituțiile federale au fost închise, iar mii de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic fără plată sau, în cazul celor considerați „esențiali”, au lucrat, dar și-au primit salariile cu întârziere. În paralel, cheltuielile guvernamentale au scăzut, ceea ce a tras în jos PIB-ul, iar datele oficiale indică un impact direct echivalent cu o reducere a creșterii cu aproximativ 1%. Efectul blocajului s-a suprapus peste o încetinire vizibilă a consumului populației, principalul motor al economiei americane. Cheltuielile consumatorilor au avansat cu doar 1,4% în ultimul trimestru, pe fondul inflației acumulate și al unei piețe a muncii mai puțin dinamice: gospodăriile cu venituri mici au început să reducă achizițiile, în timp ce gospodăriile cu venituri ridicate au continuat să susțină o parte importantă din creștere. În acest context, inflația a urcat din nou la 2,6% în decembrie, peste ținta oficială de 2%, ceea ce, potrivit economiștilor citați de Financial Times și CNN , complică deciziile Rezervei Federale: presiunea politică pentru reduceri de dobândă există, dar spațiul de manevră se îngustează dacă inflația rămâne ridicată. Pe de altă parte, investițiile companiilor au accelerat ușor, iar experții indică faptul că o parte din pierderea de activitate generată de blocajul bugetar ar putea fi recuperată în primul trimestru din 2026, odată cu reluarea cheltuielilor publice. [...]
Economia Europei începe să resimtă efectele războiului din Iran , potrivit unei analize Bloomberg despre presiunea combinată a energiei mai scumpe, inflației în urcare și creșterii economice mai slabe în UE. Conflictul, declanșat în urmă cu o lună prin atacuri lansate de administrația președintelui american Donald Trump, are un final incert și determină guvernele să își revizuiască în jos previziunile economice, în timp ce caută măsuri pentru a limita scumpirile alimentate de cotațiile mai mari la gaze și petrol. În paralel, revin teme deja cunoscute din perioada șocurilor anterioare: sprijin pentru gospodării și riscul ca băncile centrale să fie împinse către dobânzi mai ridicate. „Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays, citat în analiza Bloomberg, potrivit Agerpres. Pe partea industrială, Germania și Italia sunt menționate printre țările care iau în calcul reducerea previziunilor, pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și al energiei mai scumpe, după o evaluare mai prudentă prezentată săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană . În Germania, industria chimică avertizează că ar putea reduce producția dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă; SKW Piesteritz GmbH a coborât activitatea la 85%, iar Evonik Industries spune că încă evaluează dificultățile, anticipând efecte indirecte. Presiunea se vede și în transporturi și lanțuri de aprovizionare. Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG indică costuri suplimentare săptămânale de 40-50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare și încearcă să recupereze o parte prin „taxe de urgență”. În retail, Next Plc avertizează că ar putea majora prețurile cu 1,5%-2% dacă războiul depășește trei luni, iar H&M spune că prelungirea conflictului ar reduce consumul. În Franța, datele Insee arată o creștere puternică a ponderii gospodăriilor care se așteaptă la scumpiri mai rapide anul viitor, iar Spania a raportat pentru martie o inflație peste estimări, deși încă sub ținta BCE de 2%. Riscul macroeconomic invocat este stagflația, adică o combinație între creștere economică mai lentă și inflație mai ridicată. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează că, și în scenariul unor perturbări de scurtă durată ale aprovizionării cu energie, avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale sub previziunile de toamnă, iar inflația cu până la un punct procentual mai ridicată. În același timp, el atrage atenția că majoritatea statelor membre au spațiu bugetar limitat, după șocurile precedente și pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare, ceea ce îngustează opțiunile de răspuns. În acest context, o accelerare a inflației ar putea pune presiune pe BCE să majoreze dobânzile, iar piețele au crescut mizele pentru o astfel de decizie în 2026. Potrivit informațiilor din articol, următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie, însă analiștii nu se așteaptă la o schimbare atunci. [...]
Occidentalii părăsesc țările în număr record, fenomen cu impact economic major , potrivit The Economist . Migrația nu mai înseamnă doar sosiri, ci tot mai mult plecări, iar acest dezechilibru începe să se vadă în economii și în societate. Datele arată o creștere accelerată a emigrației din țările dezvoltate. Aproximativ 4 milioane de persoane au plecat din 31 de state occidentale în 2024, cu circa 20% peste nivelul de dinaintea pandemiei. Fenomenul este vizibil în mai multe țări: Canada: +34% față de 2019 Noua Zeelandă: +29% Suedia: peste +60% Italia și Islanda: niveluri record În paralel, există estimări că până la 3 milioane de oameni au părăsit SUA în 2025. O parte din creștere este explicată de finalul unor șederi temporare, însă datele indică și o tendință clară: tot mai mulți cetățeni aleg să trăiască în alte țări, formând ceea ce este descris drept „economia expaților”. Principalii factori ai acestui fenomen: munca la distanță, care permite relocarea fără pierderea jobului taxele mai ridicate în unele state occidentale nemulțumiri politice și scăderea încrederii în instituții Profilul emigranților indică o pondere mare a persoanelor educate, ceea ce ridică probleme pentru țările de origine. Pierderea forței de muncă bine pregătite înseamnă mai puține venituri fiscale și presiune pe economiile îmbătrânite. Impactul nu este însă unidirecțional. Țările de destinație beneficiază de aportul de competențe și capital uman. De exemplu, numărul americanilor stabiliți în Germania a crescut cu peste 60% în ultimul deceniu, iar alte state occidentale atrag specialiști în domenii precum tehnologia. Efectele economice sunt mixte: pierderi de capital uman pentru țările de origine câștiguri pentru statele care atrag expați posibile reveniri ale emigranților, cu experiență și resurse Un alt aspect important este caracterul reversibil al fenomenului. În Noua Zeelandă, aproximativ 40% dintre cei plecați se întorc, aducând experiență și conexiuni internaționale. În ansamblu, mobilitatea tot mai mare a populației occidentale redefinește relațiile economice și sociale dintre state, într-un context în care migrația nu mai este dominată doar de fluxurile de intrare, ci și de cele de ieșire. Variante de titlu: Emigrația din Occident crește accelerat - milioane de oameni părăsesc economiile dezvoltate Val de plecări din țările occidentale - efectele economice se resimt la nivel global Tot mai mulți occidentali aleg să emigreze - fenomenul expaților capătă amploare Migrația inversă prinde viteză în Occident - economiile pierd forță de muncă calificată migrație, Occident, economie globală, expați, SUA, Europa, forță de muncă [...]
