Știri
Știri din categoria Diverse
Parlamentul intră în sesiune extraordinară pentru a debloca jaloane PNRR, cu efect direct asupra cadrului de reglementare și a unor proiecte cu impact în administrație și fiscalitate, potrivit Digi24. Senatul și Camera Deputaților se reunesc în perioada 27–31 iulie, într-un format hibrid, pentru a adopta mai multe acte normative considerate necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Sesiunea este organizată cu un calendar accelerat: la Camera Deputaților, prima ședință de plen este programată luni de la ora 10:00, iar în următoarele două zile activitatea se mută în principal în comisii. Miercuri ar urma votul în plen pentru proiectele care ajung între timp de la Senat. La Senat, lucrările încep tot luni, cu comisii, urmate de plen de la ora 14:00, iar ulterior senatorii vor analiza și proiectele adoptate de Camera Deputaților, acolo unde sunt cameră decizională.
Pe lista proiectelor menționate ca prioritare se află:
Unul dintre proiectele cu impact operațional în zona de colectare este legea care introduce un mecanism de recompensare a performanței pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale. Conform proiectului descris, aceștia ar putea primi recompense în funcție de încasările suplimentare aduse la bugetul de stat, iar decizia finală revine Camerei Deputaților.
Pe agenda Senatului mai sunt două propuneri legislative care modifică Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Inițiativele urmăresc să rezolve probleme apărute după blocajul sistemului ANCPI, care a afectat aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe, potrivit informațiilor din articol.
Camera Deputaților mai are în dezbatere, ca primă Cameră sesizată:
După votul deputaților, primele trei inițiative din această listă (decarbonizare, integritate, SAFE) ar urma să ajungă la Senat, care este for decizional.
În funcție de ritmul din comisii și de traseul între Camere, adoptările pot fi finalizate în această săptămână, însă sursa nu indică un rezultat garantat pentru fiecare proiect.
Recomandate
Administrația Trump lansează un parteneriat cu peste 20 de aliați pentru dezvoltarea 6G, iar România intră astfel într-un cadru de coordonare care vizează standarde, securitate și lanțuri de aprovizionare pentru viitoarele rețele , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și poziționare strategică: Washingtonul încearcă să reducă influența Chinei asupra următoarei generații de telecomunicații, înainte ca 6G să înceapă să înlocuiască 5G în anii 2030. Inițiativa, dezvăluită de oficiali americani pentru Politico , urmărește coordonarea strategiilor guvernelor „cu ani înainte” de implementarea comercială. Concret, parteneriatul stabilește puncte de contact între guvernele participante, pune la dispoziție resurse tehnice și pregătește terenul pentru lansarea 6G în piață. De ce contează: standardele 6G se negociază din timp, iar securitatea devine criteriu central În text, oficialii americani leagă explicit inițiativa de competiția pentru definirea standardelor tehnice internaționale, în perspectiva Conferinței Mondiale de Radiocomunicații de anul viitor, programată la Shanghai. Acolo ar urma să fie negociate decizii care vor influența „viitorul rețelelor wireless”, iar o coordonare între aliați ar crește capacitatea acestora de a împinge reguli și specificații compatibile cu propriile cerințe de securitate. Șefa Administrației Naționale pentru Telecomunicații și Informații (NTIA), Arielle Roth, care coordonează inițiativa, susține că 6G va fi „radical diferită” de 5G și că menținerea poziției de lider necesită o strategie nouă. „Măsura de astăzi recunoaște faptul că tehnologia 6G va fi radical diferită de 5G și că menținerea poziției de lider a Statelor Unite și a aliaților săi necesită o strategie cu totul diferită.” Cine participă: România, pe lista inițială a guvernelor semnatare Lista inițială a guvernelor care susțin parteneriatul include, între altele, Regatul Unit, Germania și Japonia, dar și România. În total, sunt enumerate: Albania, Australia, Canada, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Honduras, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Norvegia, Panama, Paraguay, Filipine, Republica Coreea, România, Suedia și Regatul Unit. Ce urmează: repere pe termen scurt și o întâlnire față în față anul viitor Apelul la acțiune citat în material vorbește despre un „sistem global de comunicații” care să fie deschis, interoperabil, sigur și rezilient, inclusiv „susținut de inteligența artificială”. Documentul menționează și angajamente colective, cu obiective de referință pentru luna următoare, trei luni, șase luni și un an, plus o întâlnire față în față anul viitor pentru schimb de bune practici și stabilirea priorităților. Roth și secretarul adjunct al Departamentului Comerțului, Paul Dabbar, urmează să prezinte inițiativa la un eveniment de lansare programat miercuri, organizat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, conform aceleiași surse. [...]
ANPC a aplicat amenzi de peste 1 milion de lei pe Litoral într-o săptămână , iar bilanțul arată o intensificare a presiunii de reglementare asupra operatorilor din turism, alimentație și comerț sezonier, cu opriri de la vânzare și suspendări de servicii până la remedierea deficiențelor, potrivit Digi24 . În perioada 20–26 iulie, comisarii din echipa „ ANPC Estival 2026 ” au întocmit 197 de amenzi contravenționale, care au depășit pragul de un milion de lei, și au dat 94 de avertismente, conform unui comunicat al instituției transmis luni de Agerpres. Pe lângă sancțiuni, controalele au avut și efecte directe în activitatea curentă: valoarea totală a produselor verificate a depășit 148.000 de lei, iar produse neconforme de peste 29.000 de lei au fost oprite definitiv de la comercializare. Totodată, ANPC a dispus oprirea temporară de la comercializare a unor produse în valoare de peste 21.000 de lei și a decis oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru opt operatori economici. Ce nereguli au găsit comisarii Principalele abateri au vizat atât informarea consumatorilor, cât și condițiile de funcționare și siguranța produselor: prestarea serviciilor în spații neautorizate; deficiențe de informare pentru produse textile și încălțăminte; lipsa traducerilor în limba română pentru informațiile de pe ambalajul jucăriilor; comercializarea jucăriilor periculoase (lasere, „slime”); lipsa datelor de identificare ale producătorului sau importatorului (nume, adresă, punct de contact); inexistența instrucțiunilor, avertismentelor și recomandărilor de utilizare în limba română; informare incompletă privind serviciile de cazare (facilități, tarife, „mapa” cu informații utile turiștilor); nerespectarea măsurilor specifice pentru operarea plajelor turistice. Probleme recurente în alimentație publică și zone de agrement ANPC a mai raportat deficiențe legate de igienă și siguranță alimentară, dar și de administrarea piscinelor și a zonelor de plajă: întreținerea necorespunzătoare a piscinelor (lipsa informațiilor despre temperatură, pH, adâncime, lipsa pediluviului); zone și șezlonguri deteriorate și neigienizate; nerespectarea temperaturilor de păstrare pentru preparatele calde; informare insuficientă privind substanțele cu potențial alergen; utilizarea uleiului alimentar cu grad avansat de degradare termică și lipsa graficelor de monitorizare; produse alimentare cu data limită de consum depășită; depozitare neconformă față de recomandările producătorului; materii prime fără elemente de identificare și caracterizare, cu starea termică modificată; agregate frigorifice neconforme, neigienizate, cu depuneri de gheață, rugină și impurități; lipsa afișării prețurilor și a altor informații necesare consumatorilor; suveniruri fără date de identificare și caracterizare; neafișarea plachetei privind Soluționarea Alternativă a Litigiilor (SAL) și a informației „Telefonul Consumatorului”. Pentru operatorii de pe litoral, combinația dintre amenzi, opriri de la comercializare și suspendarea temporară a serviciilor înseamnă costuri imediate și risc de întrerupere a activității în plin sezon, în condițiile în care controalele „ANPC Estival 2026” continuă. [...]
Declarațiile lui Putin despre „pierderi teritoriale” ale Ucrainei ridică miza politică a negocierilor și complică orice îngheț al conflictului , într-un moment în care apar public apeluri pentru revenirea la o formulă de discuții de tip Istanbul, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Ucraina „va pierde, mai devreme sau mai târziu” teritoriile din vest, susținând că aceste pământuri „au aparținut cândva Poloniei, Ungariei și României”, conform agenției ruse TASS. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu militari ai Marinei ruse. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest, pământuri care au aparţinut cândva Poloniei, Ungariei şi României. Poate că nu se va întâmpla mâine sau poimâine. Poate dura un an, doi ani, 10 ani sau 15 ani, dar istoria va pune în cele din urmă lucrurile la locul lor.” Mesajul Kremlinului: „Rusia, garantul integrității teritoriale” În același context, Putin a susținut că Rusia ar fi fost „singurul garant” al integrității teritoriale a Ucrainei, dar că Kievul ar fi ales să considere Moscova drept inamic. „A existat un singur garant al integrităţii teritoriale a Ucrainei. Acesta a fost Rusia. Dar ei au decis că este necesar, posibil şi avantajos pentru ei să declare Rusia drept duşman.” Context: apel din Kazahstan pentru „înghețarea” războiului În paralel, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut sâmbătă lui Putin înghețarea războiului din Ucraina și revenirea la „ formula Istanbul ”, potrivit relatărilor AFP și EFE preluate în material. Tokaev a făcut referire la negocierile desfășurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, la scurt timp după lansarea invaziei ruse în februarie 2022. „Probabil că a sosit momentul să îngheţăm acest conflict şi să revenim la formula Istanbul, întrucât acolo s-au obţinut rezultate semnificative.” În acest cadru, reluarea temei granițelor și a „corectării” lor în timp sugerează o poziționare care poate îngreuna orice discuție despre oprirea luptelor fără o dispută majoră asupra teritoriilor și a garanțiilor de securitate. [...]
Ministerul Economiei vrea să condiționeze banii europeni SAFE de producția la Mangalia , o mișcare care ar putea ține în viață Șantierul Naval Mangalia , deși compania se află în faliment și sub controlul administratorului judiciar, potrivit Digi24 . Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, spune că proiectul celor patru nave de patrulare finanțate prin programul european SAFE trebuie realizat la Mangalia „în ciuda situației dificile” a șantierului. El a explicat la TVR Info că a preluat mandatul când șantierul era deja într-o situație critică: litigiu internațional, insolvență, asociere între statul român și Damen și o companie „cu câteva luni până la faliment”, potrivit News.ro. Condiție în SAFE: navele, produse în România, la Mangalia Ministrul afirmă că Ministerul Economiei a introdus o cerință obligatorie în cadrul SAFE: cele patru nave finanțate din fonduri europene trebuie construite la Mangalia. „Cel care va primi banii europeni pentru cele patru nave trebuie să le producă în România, la Mangalia. Acestea sunt cerințe de cooperare obligatorii impuse de Ministerul Economiei.” Din perspectiva impactului economic și operațional, condiționarea urmărește să lege finanțarea europeană de utilizarea capacităților industriale locale și de păstrarea forței de muncă în șantier. Limitarea majoră: statul nu poate dicta în faliment Darău a subliniat însă că statul nu poate interveni în procedura de faliment, care este gestionată de administratorul judiciar și supravegheată de instanță. „Societatea este în faliment și este condusă de un administrator judiciar. Nu putem dicta nimic. Există un proces în desfășurare și unele decizii vor aparține judecătorului.” În acest context, condiția impusă în SAFE funcționează ca instrument de politică industrială, dar nu rezolvă, de una singură, blocajele juridice ale companiei. Salariile, plătite pe șase luni prin Fondul de garantare Ministrul a mai spus că prima măsură luată a fost asigurarea plății salariilor angajaților timp de șase luni, prin Fondul de garantare, pentru a păstra forța de muncă „până în luna iulie”. Rheinmetall : interes pentru proiect, dar decizia rămâne la privat În ceea ce privește interesul companiei Rheinmetall, Darău afirmă că, din discuțiile cu reprezentanții acesteia, există disponibilitatea de a realiza proiectul la Mangalia, în linie cu condițiile de cooperare impuse de minister. Detalii suplimentare despre poziția companiei apar într-un material separat, Digi24 . Totuși, ministrul a punctat că deciziile investiționale aparțin companiei private și nu pot fi influențate de Guvern. În același timp, și-a exprimat încrederea că proiectul va fi finalizat și că „până în 2030” România va avea patru nave noi, finanțate prin SAFE și construite la Mangalia. [...]
Intrarea unui urs în curtea unui liceu din Sibiu a declanșat o intervenție de urgență cu RO-ALERT și echipe multiple , un episod care arată presiunea operațională pusă pe autorități când un animal sălbatic ajunge în zone urbane și, mai ales, lângă o unitate de învățământ, potrivit Digi24 . Alarma a fost dată luni dimineață, la ora 5:00, după ce un cetățean a sunat la 112 și a anunțat că a văzut un urs pe o stradă din municipiul Sibiu. În scurt timp, autoritățile au emis un mesaj RO-ALERT și au direcționat la fața locului mai multe echipaje ale forțelor de ordine. Potrivit presei locale citate în material, animalul a alergat prin grădina unui localnic și a ajuns în curtea unei unități de învățământ, unde ar fi încercat să scape săpând pe sub un gard. Pentru a ajunge în zona în care se afla ursul, echipa de intervenție a fost nevoită să demonteze o parte din ușa de acces în școală. La intervenție au fost solicitați un medic veterinar și un pădurar. După mai multe încercări, ursul a fost tranchilizat, iar echipa a decis relocarea animalului în zona Vește. [...]
Volodimir Zelenski a schimbat conducerea Apărării și a armatei pentru a opri un blocaj intern care, potrivit Digi24 , ajunsese să-l oblige pe președinte să medieze personal între fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov , și fostul șef al forțelor armate, Oleksandr Sîrski. Decizia a stârnit proteste în Ucraina, inclusiv cereri publice de repunere în funcție a lui Fedorov. Într-un interviu pentru Sky News , Zelenski a spus că ruptura de comunicare dintre cei doi devenise atât de gravă încât el ajunsese „intermediar”, lucru pe care nu și-l mai permite în condițiile războiului. Mesajul central: conducerea politică nu mai acceptă ca disputele interne să consume timp și să afecteze strategia militară. „Nu am timp pentru discuţii. Nu am timp să ascult o parte, apoi să ascult cealaltă parte (...) Şi nu am nevoie să aflu cine are dreptate şi cine nu.” De ce contează: decizia vizează continuitatea operațională în război Din relatarea Digi24 reiese că Zelenski a tratat demiterea simultană ca pe o măsură „în interesul națiunii”, în contextul în care Ucraina se pregătește pentru un sezon de luptă dificil iarna și se confruntă cu provocări de mobilizare. Fedorov era perceput de o parte a opiniei publice drept un promotor al tehnologiilor noi și al producției de drone cu rază lungă și medie, folosite pentru lovirea liniilor de aprovizionare și a rafinăriilor de petrol din Rusia și Crimeea. Tocmai această reputație a alimentat protestele: mii de oameni, „în special tineri”, au cerut revenirea lui în funcție și schimbarea strategiei. Presiunea externă: bani, arme și apărare antiaeriană În același interviu, Zelenski a spus că își concentrează eforturile pe menținerea sprijinului extern – inclusiv pe convingerea Statelor Unite și a președintelui Donald Trump, dar și a altor guverne aliate, să continue finanțarea și livrările de armament și să păstreze sancțiunile împotriva Rusiei. Apărarea aeriană rămâne o prioritate, în condițiile în care Rusia își intensifică folosirea rachetelor balistice împotriva marilor orașe. Zelenski a indicat că Ucraina nu are suficiente rachete pentru apărare și a legat problema și de reorientarea atenției SUA către Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi generat un deficit de capacități antiaeriene pentru Kiev. Ce urmează: discuții în Marea Britanie și planuri pentru drone Zelenski era așteptat luni în Marea Britanie și a vorbit despre intenția de a încheia un „acord privind dronele”, inclusiv ambiția de a construi o fabrică mare de drone în Regatul Unit și de a împărtăși tehnologii cu partenerii britanici. În paralel, el a avertizat că Rusia s-ar pregăti să mobilizeze „sute de mii” de soldați, ceea ce ar crește presiunea asupra Ucrainei pe front. [...]
