Știri
Știri din categoria Externe
China încearcă să limiteze riscurile diplomatice într-un moment în care Rusia mizează pe energie și pe piața chineză, după ce Beijingul a respins public o relatare despre o presupusă declarație a lui Xi Jinping privind războiul din Ucraina, potrivit Focus. Negarea vine pe fondul unei succesiuni de întâlniri la vârf în care tema dominantă rămâne aprofundarea cooperării economice ruso-chineze, în special în energie.
Beijingul a negat, citând o relatare din The Independent, că afirmația ar fi fost făcută într-o discuție cu președintele SUA, Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a transmis că informațiile „nu corespund faptelor” și sunt „complet inventate”.
În același context, Focus notează că detalii despre conținutul conversației ar fi devenit cunoscute cu doar câteva ore înainte de întâlnirea lui Vladimir Putin cu Xi Jinping la Beijing, reuniune anunțată la scurt timp după plecarea lui Trump din capitala Chinei.
Kremlinul a respins, potrivit Financial Times, o legătură între vizita lui Trump și deplasarea lui Putin. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a susținut că „nu există nicio legătură” între cele două călătorii. În schimb, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarase anterior că vizita ar oferi Moscovei „o bună ocazie” de a schimba opinii despre discuțiile pe care chinezii le-au avut cu americanii.
Miza principală a întâlnirii Putin–Xi a fost însă economică, cu accent pe energie. Rusia este, potrivit datelor invocate de guvernul de la Moscova, principalul furnizor de energie al Chinei: în 2025 ar fi livrat 101 milioane de tone de petrol și 49 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, prin conducte și sub formă de gaze naturale lichefiate.
Vladimir Putin a descris cooperarea energetică drept motorul relației bilaterale și a afirmat că, în pofida „factorilor externi nefavorabili”, colaborarea economică are o dinamică bună. El a mai spus că, în ultimul sfert de secol, comerțul bilateral a crescut de 30 de ori și se situează de ani buni peste 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei).
Rusia vrea să-și majoreze livrările către China, iar un rol important l-ar putea avea conducta „Puterea Siberiei 2”, proiect negociat de mult timp, care ar urma să transporte gaze rusești către China prin Mongolia. Pentru Moscova, proiectul este strategic după pierderea unei părți mari din piața europeană, însă Beijingul poate negocia „dintr-o poziție de forță”, potrivit materialului.
Analistul Fuhrmann, citat de Focus, spune că eventualele progrese concrete vor cântări decisiv în felul în care Kremlinul va putea prezenta vizita drept un succes. La Beijing, vicepremierul rus responsabil de energie, Alexander Novak, a indicat că partea rusă așteaptă mișcare în planificarea conductei, iar în delegație se află și șeful Gazprom, Alexei Miller. Materialul este atribuit dpa.
Recomandate
Analiza ISW indică riscuri de incidente la granița NATO, inclusiv pentru România , pe fondul folosirii de către Rusia a războiului electronic și a narativelor de tip „steag fals”, potrivit Libertatea , care citează o evaluare publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) pe 8 iunie. În Letonia, forțele NATO au doborât pentru prima dată o dronă deasupra teritoriului țării, după ce sistemele rusești de război electronic ar fi redirecționat-o în spațiul aerian leton. Potrivit ISW, incidentul ar fi fost provocat deliberat. Analiza notează și un episod anterior relevant pentru România: pe 5 iunie, războiul electronic rusesc ar fi determinat intrarea unui vehicul de suprafață fără pilot ucrainean în apele teritoriale românești. ISW susține că oficiali ruși au folosit apoi cazul pentru a răspândi „povești false” menite să mute responsabilitatea către Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. În evaluarea citată, ISW anticipează că Moscova ar putea continua să exploateze astfel de incidente „în apropierea sau chiar în interiorul granițelor NATO” pentru a-și construi o justificare publică în eventualitatea unor atacuri accidentale cu drone rusești sau a unui atac „sub steag fals” (operațiune atribuită în mod fals altui actor) împotriva României ori a statelor baltice. Context: negocierile de pace rămân blocate În aceeași analiză, ISW arată că Kremlinul continuă să respingă negocierile de pace cu Ucraina, în pofida ofertelor repetate ale Kievului pentru discuții directe. Publicația menționează o declarație comună din 7 iunie a premierului britanic Keir Starmer, a președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Frederich Merz, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care propune condiții pentru o pace „justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și înghețarea liniei frontului ca punct de plecare pentru negocieri. Zelenski a mai afirmat, într-un interviu pentru Sky News (menționat în articol), că s-a întâlnit la Kiev cu oligarhul rus Roman Abramovici, prezentat ca intermediar pentru Vladimir Putin, pentru a transmite disponibilitatea Ucrainei de a îngheța linia frontului și de a relua negocierile, inclusiv direct cu Putin. Ulterior, Putin ar fi respins oferta de negocieri directe, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România Din perspectiva riscului operațional la Marea Neagră și în proximitatea granițelor NATO, analiza ISW indică o combinație de două elemente cu potențial de escaladare: folosirea războiului electronic pentru a devia drone/vehicule fără pilot și utilizarea ulterioară a incidentelor în războiul informațional, inclusiv prin scenarii de tip „steag fals”. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, rămâne neclar ce măsuri concrete ar urma să fie adoptate, însă evaluarea sugerează că astfel de episoade ar putea deveni recurente. [...]
Vizita lui Xi Jinping la Phenian semnalează o recalibrare a Chinei în dosarul nord-coreean , printr-un accent mai mare pe cooperare și coordonare strategică – inclusiv pe schimburi militare – și prin evitarea explicită a termenului „denuclearizare”, potrivit CNN . Mișcarea vine într-un moment în care Coreea de Nord și-a strâns relațiile cu Rusia, iar Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra aliatului său de tratat. În cadrul vizitei de stat de două zile – prima în șapte ani – Xi i-a spus lui Kim Jong Un că cele două țări ar trebui să „deschidă o perspectivă mai luminoasă” pentru cauza socialistă și pentru „pacea și dezvoltarea regională”, pe fondul „schimbărilor profunde nemaiîntâlnite într-un secol”. Liderul chinez a prezentat și o listă de direcții concrete de cooperare, de la comerț și agricultură la construcții, știință și tehnologie și sănătate, alături de întărirea „coordonării strategice” și a schimburilor militare, diplomatice și între structurile de aplicare a legii. Ce s-a schimbat față de 2019: „denuclearizarea” lipsește din mesaj Diferența majoră față de vizita din 2019, conform comparației făcute de CNN pe baza comunicărilor oficiale ale Beijingului, este absența referirii la sprijinul Chinei pentru „ denuclearizarea Peninsulei Coreene ”. În contextul în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear în pofida sancțiunilor ONU și și-a înscris în 2023 în Constituție politica de dezvoltare a armelor nucleare, omiterea este interpretată ca un potențial câștig de imagine pentru Kim. Totodată, analiza plasează această schimbare într-un cadru geopolitic diferit: China se află în competiție strategică cu SUA, iar Coreea de Nord a consolidat legături cu Moscova. De ce contează pentru echilibrul de securitate din regiune Apelul Beijingului la întărirea schimburilor în diplomație, aplicarea legii și armată este văzut ca un semnal că Phenianul ar putea fi atras mai activ într-un bloc economic și de securitate pe care China încearcă să-l construiască și să-l conducă, potrivit lui Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam din Coreea de Sud, citat de CNN. În același timp, apropierea de Coreea de Nord îi permite Chinei să transmită SUA și aliaților săi că încă are pârghii asupra Phenianului. În paralel, Xi ar fi puțin probabil să considere momentul potrivit pentru a-l presa pe Kim să renunțe la programul nuclear. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, spune că atât Kim, cât și Xi văd riscuri mai mari în diplomația sau presiunea directă decât în menținerea actualei linii. Relația China–Coreea de Nord, între „îmbrățișare strategică” și limite Relațiile bilaterale s-au răcit în ultimii ani, pe fondul apropierii Phenianului de Moscova. CNN amintește că în 2024 Kim și Vladimir Putin au semnat un tratat de apărare mutuală, iar Coreea de Nord a furnizat „mii de soldați și muniții” pentru războiul Rusiei din Ucraina, evoluție care a alimentat îngrijorări în Occident privind o aliniere tot mai strânsă între Phenian, Moscova și Beijing. Înaintea sosirii lui Xi, Kim a inspectat un producător de rachete și o nouă fabrică ce produce material nuclear de calitate militară, notează CNN, într-un posibil test al toleranței Beijingului. Deși informările publice ale celor două părți până marți după-amiază nu menționau armele nucleare, întâlnirile pot funcționa și ca un canal de calibrare reciprocă a strategiilor. Easley rezumă poziția Beijingului astfel: „Beijingul se așteaptă ca Phenianul să-i respecte interesele și să evite politici destabilizatoare. Vizita lui Xi este o îmbrățișare strategică a lui Kim, dar nu un cec în alb pentru Coreea de Nord.” În plan oficial, întrebat dacă China mai susține denuclearizarea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a spus că poziția Beijingului rămâne „continuă și consecventă” pe tema Peninsulei Coreene. [...]
Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni care ar putea înăspri semnificativ accesul pe piața UE și fluxurile comerciale legate de Rusia , inclusiv printr-o propunere de interzicere a intrării în Uniune a persoanelor care au servit în armata rusă de la începutul războiului din Ucraina, potrivit news.ro . Măsura este inclusă în propunerea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni de la invazia din februarie 2022. Propunerea privind vizele vizează „pentru prima oară” interzicerea intrării în UE a „oricărei persoane care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Mai multe state membre, inclusiv țările baltice și nordice, susțin de luni de zile o astfel de interdicție, argumentând că este inadmisibil ca militarii ruși să facă turism în Europa după ce au luptat în Ucraina. Petrolul rusesc: suspendarea ajustării automate a plafonului Pe componenta energetică, Comisia vrea să suspende mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului brut rusesc exportat cu 15% sub prețul pieței. Plafonarea, decisă de statele G7, se aplică intermediarilor care exportă petrol brut rusesc, iar din ianuarie fusese introdus un mecanism de ajustare automată pentru a păstra diferența de cel puțin 15% sub piață. În contextul scumpirilor generate de războiul din Orientul Mijlociu, acest mecanism „nu mai permite atingerea obiectivului inițial” – reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol, care finanțează efortul de război, potrivit explicațiilor prezentate de von der Leyen. Ea a afirmat că veniturile energetice ale Rusiei „au scăzut cu aproximativ 40% la începutul lui 2025”. Comisia propune „simpla suspendare” a ajustării automate până în ianuarie anul viitor. În ianuarie, plafonarea fusese stabilită la 44,10 dolari pe baril, iar prețul barilului Ural (referința mecanismului) ar fi ajuns în prezent la aproximativ 90 de dolari, dublu față de ianuarie. Pescuit, companii chineze și criptomonede: extinderea ariei sancțiunilor Noul pachet ar urma să includă, în premieră, sectorul pescuitului. Von der Leyen a anunțat propuneri de „restricții importante” la import pentru anumite produse de pescuit și o interzicere totală pentru altele, „ca de exemplu codul”. Pe zona de evitare a sancțiunilor, Comisia propune adăugarea a 14 întreprinderi chinezești pe lista celor cărora li se interzice comerțul cu state membre UE. Totodată, Bruxellesul vrea să interzică anumite tranzacții în criptomonede, despre care susține că sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile financiare occidentale impuse Rusiei. Context: evaluări privind costul sancțiunilor pentru Rusia Von der Leyen a susținut că sancțiunile „slăbesc bazele economice” ale efortului de război al Rusiei. Separat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a estimat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro costul plătit de Rusia prin sancțiunile europene, conform aceleiași surse. [...]
Zelenski spune că Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și logistice , iar asta ar putea amplifica presiunea economică internă asupra Kremlinului, potrivit Digi24 , care preia un interviu acordat de președintele ucrainean publicației The Guardian la Londra. În interviu, Volodimir Zelenski susține că, deși „nu putem spune că Rusia pierde acest război”, „își pierd inițiativa în fiecare zi”. El descrie ultima săptămână ca pe o succesiune de eșecuri pentru Kremlin, inclusiv atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă care au lovit Sankt Petersburg și au provocat incendii la terminale petroliere, precum și lovituri care au „paralizat” Crimeea ocupată. În peninsulă, afirmă Zelenski, o arteră rutieră esențială pentru aprovizionare a fost blocată de camioane și cisterne în flăcări, iar regiunea se confruntă cu o „gravă penurie de combustibil”. Loviturile asupra energiei și logisticii, miza cu efect economic Țintele descrise de Zelenski – terminale petroliere, infrastructură de aprovizionare și logistică – au o relevanță directă pentru funcționarea economiei și pentru capacitatea Rusiei de a alimenta efortul de război. În același timp, el afirmă că, pe frontul de est, avansul Rusiei „s-a oprit aproape complet”. Zelenski susține că Rusia ar pierde „peste 30.000 de soldați pe lună”, dintre care „23.000-24.000” ar fi uciși, iar restul răniți „grav”, adăugând că cifra reală „ar putea fi chiar mai mare”. El afirmă și că Ucraina a pierdut personal militar, „dar într-o măsură mai mică”. Aceste cifre sunt prezentate ca evaluări ale liderului ucrainean, fără o confirmare independentă în materialul citat. Escaladarea atacurilor aeriene și presiunea pe apărarea antiaeriană În paralel cu semnalele de blocaj pe front, Zelenski spune că atacurile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni, cu scopul de a teroriza populația civilă. Un atac menționat în interviu a implicat 73 de rachete și 656 de drone, iar 18 persoane au fost ucise în Kiev și Dnipro, inclusiv un copil de trei ani. Potrivit primarului citat în material, rușii ar folosi deliberat muniții cu dispersie în zone populate. În acest context, Zelenski afirmă că Ucraina duce lipsă de sisteme Patriot fabricate în SUA, pe care le descrie drept singurele capabile să doboare rachetele balistice rusești. El mai spune că o rachetă Patriot ar costa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) bucata. Dimensiunea diplomatică: Trump, Europa și „o alternativă” la Patriot Zelenski afirmă că i-a spus „întotdeauna” președintelui american Donald Trump că Vladimir Putin „minte” și „se joacă” cu Casa Albă, dar adaugă că este recunoscător americanilor pentru sprijinul acordat. Totodată, el admite că atenția Washingtonului s-a mutat spre Orientul Mijlociu, în special după începutul războiului cu Iranul, și regretă că Ucraina nu a primit „un astfel de volum de sprijin” precum aliații SUA din Golf și Israel. Pe linie europeană, Zelenski spune că a discutat la Downing Street cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, reiterând cererea ca aliații să ajute la „închiderea” spațiului aerian al Ucrainei (adică sprijin pentru respingerea atacurilor cu drone și rachete). El mai afirmă că Londra, Parisul, Berlinul și alte state UE ar trebui să colaboreze pentru a dezvolta o alternativă europeană la Patriot, în condițiile în care Regatul Unit nu ar avea un program propriu de rachete antibalistice. Ce urmează, potrivit lui Zelenski Liderul ucrainean evită să detalieze viitoare operațiuni, dar susține că atacurile cu drone de rază lungă și medie au făcut ca recuperarea Crimeei să devină o posibilitate „tentantă”, chiar dacă „îndepărtată”. El spune că Ucraina urmărește distrugerea infrastructurii logistice a peninsulei și lovirea altor ținte militare și energetice din sudul ocupat, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a „militariza” Crimeea. [...]
UE pregătește restricții mai dure pe finanțare și transportul petrolului rusesc , printr-un al 21-lea pachet de sancțiuni care vizează bănci comerciale și așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor, potrivit Euronews . Pachetul este prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și trebuie aprobat de Consiliul UE înainte să intre în vigoare. Propunerea acoperă sectoare considerate „esențiale” pentru economia Rusiei și pentru susținerea efortului de război: energie, servicii financiare, comerț și pescuit. În plan operațional, ținta este să fie îngreunată atât finanțarea, cât și logistica exporturilor rusești, inclusiv prin măsuri care lovesc în rețelele de intermediere. Băncile și „flota fantomă”, în centrul pachetului Noile măsuri ar urma să includă: 31 de bănci comerciale din Rusia , care ar urma să fie adăugate pe lista entităților sancționate de Uniunea Europeană; încă 30 de nave asociate „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru a evita restricțiile comerciale. Acestea s-ar adăuga celor 632 de nave deja sancționate la nivel european. Schimbări propuse la plafonarea prețului petrolului UE intenționează, de asemenea, să elimine mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului rusesc exportat la un nivel cu aproximativ 15% sub cotațiile internaționale. Plafonarea prețului, introdusă de statele G7, se aplică tuturor companiilor și intermediarilor implicați în exportul de petrol brut rusesc. Pentru a evita un sistem „prea rigid”, în ianuarie a fost introdus un mecanism de ajustare automată a plafonului în funcție de evoluțiile pieței, mai notează sursa. Interdicții de intrare și restricții pe pescuit În același pachet, Comisia propune pentru prima dată interzicerea intrării în UE pentru orice persoană care a participat la invadarea Ucrainei, potrivit declarațiilor Ursulei von der Leyen la Bruxelles. Mai multe state membre, inclusiv țările baltice, ar fi susținut de luni de zile o astfel de interdicție. Pe zona de comerț, sunt avute în vedere restricții importante la importurile unor produse de pescuit și o interdicție totală pentru altele, precum morunul . Ce urmează Pachetul de sancțiuni nu intră automat în vigoare : este necesară aprobarea Consiliului UE. Până la acel vot, propunerea rămâne la stadiul de măsuri anunțate de Comisie, iar forma finală poate depinde de negocierile dintre statele membre. [...]
Emisarii lui Trump au transmis că SUA vor intensifica eforturile diplomatice pentru încheierea războiului , după o întâlnire scurtă la Chișinău cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit Kyiv Post . Discuția, desfășurată în timpul unei escale pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, vine pe fondul semnalelor tot mai ferme de la Moscova că nu mizează pe negocieri. Zelenski a spus, într-o informare publicată pe canalul său oficial de Telegram, că s-a întâlnit cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind conversația drept „foarte pozitivă” și afirmând că cei doi sunt pregătiți să lucreze „cât mai activ posibil” în următoarele săptămâni pentru a „impulsiona diplomația” orientată spre oprirea războiului declanșat de Rusia. „Conversația a fost foarte pozitivă. Le sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ posibil deja în săptămânile următoare.” Miza imediată: fereastra G7 și agenda diplomatică din iunie Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat „perspectivele în contextul summitului G7 și al altor evenimente din iunie”. Președintele ucrainean a adăugat că i-a informat pe emisarii americani despre evaluarea Kievului privind „ce pregătește Moscova”. În același mesaj, Zelenski a punctat că, deși atenția internațională a fost atrasă recent de tensiunile din jurul Iranului, „obiectivul comun al păcii în Europa rămâne pe agendă”. Context: Moscova respinge ideea negocierilor Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia transmite public că nu vede diplomația ca soluție. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că războiul va fi decis pe câmpul de luptă, nu prin negocieri, notează publicația. În plus, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ironizat apelul lui Zelenski pentru discuții directe, calificându-l drept „nepoliticos” și susținând că o întâlnire ar fi „fără rost”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele săptămâni sunt descrise de Zelenski ca o perioadă în care partea americană ar urma să crească activitatea diplomatică, cu summitul G7 și alte reuniuni din iunie ca repere. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar concret al unor negocieri sau despre eventuale propuneri puse pe masă. [...]
