Știri
Știri din categoria Diverse
Kievul încearcă să repornească canalul de negociere cu Washingtonul, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, într-un moment în care discuțiile de pace cu Rusia sunt blocate, potrivit Digi24.
Zelenski a spus că discuția a fost „productivă și importantă” și a vizat „revitalizarea diplomației” și avansarea spre pace. În mesajul publicat pe X, liderul de la Kiev a insistat că „pacea este necesară” și că Ucraina este pregătită de mult timp pentru „o pace demnă”.
Contextul întâlnirii este unul de stagnare a eforturilor de mediere ale SUA între Kiev și Moscova, pe fondul mutării atenției Washingtonului către conflictul din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, cu accent pe Iran. În acest interval, negocierile au rămas blocate, în special din cauza disputelor legate de teritoriile ucrainene revendicate de Rusia.
Potrivit informațiilor prezentate, Moscova cere retragerea completă a armatei ucrainene din Donbas (estul Ucrainei), solicitare respinsă de Kiev.
În paralel, președintele rus Vladimir Putin declarase la finalul lunii iunie că așteaptă sosirea negociatorilor americani pentru reluarea discuțiilor.
Discuțiile de miercuri au avut loc la o zi după ce Zelenski l-a înlocuit pe comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un context intern tensionat legat de modul de desfășurare a războiului, conform aceleiași surse.
Recomandate
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump în SUA ar putea influența direct continuarea discuțiilor de pace , în condițiile în care președintele ucrainean ia în calcul o vizită diplomatică la Washington chiar în iulie, potrivit Digi24 , care citează surse diplomatice invocate de presa de la Kiev. Vizita ar urma să includă o întâlnire bilaterală cu președintele american Donald Trump și participarea la funeraliile senatorului Lindsey Graham, ca parte a continuării discuțiilor de pace pentru soluționarea războiului dintre Ucraina și Rusia. Informația este atribuită de Digi24 publicației Suspilne și presei de la Kiev. Ce se știe despre vizită și ce rămâne neclar Potrivit sursei citate, Zelenski a primit o invitație la ceremonia de rămas bun pentru senatorul Lindsey Graham. În acest moment, planul final al vizitei nu este stabilit: nu există o listă completă a întâlnirilor, a participanților și nici durata exactă a deplasării. Aceleași surse mai indică faptul că, dacă Zelenski nu va putea participa la evenimentele planificate, sunt în desfășurare discuții privind persoana care ar urma să conducă delegația ucraineană în Statele Unite. Context: funeraliile lui Lindsey Graham, programate la final de iulie Digi24 amintește că Lindsey Graham a murit subit în seara zilei de 11 iulie, la vârsta de 71 de ani, iar biroul senatorului a transmis că rezultatele preliminare ale autopsiei indică o leziune aortică drept cauză a decesului. Slujba de înmormântare este programată pentru 28 și 29 iulie, atât în capitala federală a SUA, cât și în Carolina de Sud, statul natal al senatorului republican. Cu două zile înainte de deces, pe 10 iulie, Graham s-a întâlnit la Kiev cu Zelenski și a vizitat o unitate de producție a companiei de apărare SkyFall, care produce drone. [...]
Ucraina arată că poate contracara rachete noi cu armament vechi , folosind tunuri antiaeriene Bofors L70 de 40 mm pentru a doborî rachete de croazieră rusești, într-un semnal important de eficiență operațională și costuri potențial mai mici pentru apărarea aeriană, potrivit Digi24 . Soldați ai Brigăzii 121 de Apărare Teritorială Separată a Ucrainei au interceptat rachete de croazieră rusești S8000 „Banderol” și Kh-59, utilizând tunuri Bofors L70, un sistem dezvoltat la finalul anilor 1940 și aflat în serviciu din anii 1950. Potrivit serviciului de presă al brigăzii, prima interceptare a fost realizată de echipajul „Chaklun” în timp ce apăra spațiul aerian din apropierea orașului Odesa, iar a doua zi o altă rachetă a fost distrusă de echipajul „Hunter” în apropierea unui alt oraș din sudul Ucrainei. De ce contează: apărare aeriană „ieftină” pentru ținte scumpe Faptul că un tun antiaerian vechi, dar „testat în luptă”, poate doborî inclusiv o rachetă de croazieră relativ nouă sugerează o opțiune de apărare aeriană care nu depinde exclusiv de interceptori moderni, mai scumpi și mai greu de procurat în cantități mari. În practică, astfel de soluții pot elibera resursele sistemelor avansate pentru amenințări mai dificile. Publicația ucraineană Defense Express notează că aceste misiuni reconfirmă „valoarea durabilă” a sistemului Bofors L70, care a rămas în uz în mai multe armate de-a lungul deceniilor. Cum sunt folosite tunurile și ce limitări apar Digi24 arată că tunul L70 a mai fost utilizat de Garda Națională a Ucrainei pentru interceptarea dronelor, inclusiv a UAV-urilor (vehicule aeriene fără pilot) Shahed, de concepție iraniană. Noile interceptări indică faptul că sistemul poate fi eficient și împotriva rachetelor de croazieră, inclusiv S8000 „Banderol”. Din fotografiile disponibile ale tunurilor operate de Brigada 121, ar reieși că nu au existat modernizări majore, în afară de posibile îmbunătățiri ale sistemelor de ochire. Concluzia sugerată este că angajarea țintelor se face cel mai probabil manual, nu printr-un sistem automat de control al focului. Context: de unde vin sistemele Bofors L70 În material se amintește că Lituania a anunțat transferul tunurilor antiaeriene Bofors L70 către Ucraina la începutul anului 2023, ca parte a unui pachet de asistență militară. Și Țările de Jos au furnizat aceste sisteme Forțelor Armate Ucrainene. [...]
Atacurile cu drone asupra depozitelor Wildberries ridică riscuri majore pentru lanțurile logistice și costuri de ordinul miliardelor , după ce Ucraina ar fi lovit încă două centre logistice ale platformei, potrivit Digi24 . Pagubele estimate depășesc 200 de miliarde de ruble, iar compania și-a actualizat între timp condițiile comerciale privind răspunderea pentru pierderi în astfel de situații. În noaptea de 22 iulie, dronele ucrainene au atacat centrele logistice Wildberries din Krasnodar și Nevinnomyssk, a declarat fondatoarea platformei de comerț electronic, Tatiana Kim. Ea a spus că angajații au fost evacuați înainte de atac, însă au existat victime. Victime și efecte operaționale în teren Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a afirmat că zece persoane au fost rănite în urma atacului asupra depozitului din Krasnodar. Șeful regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a indicat că cinci angajați au fost răniți după lovirea complexului de depozite din Nevinnomyssk. Tot în aceeași noapte, dronele au atacat o bază petrolieră din Armavir, unde a izbucnit un incendiu pe o suprafață de 800 de metri pătrați; o persoană a murit, potrivit administrației orașului. În Krasnodar, fragmente din drone doborâte au avariat două blocuri de locuințe, iar „conform informațiilor preliminare” nu au existat victime. Depozitele lovite sunt printre cele mai mari ale Wildberries: complexul din Krasnodar are 150.000 mp (al patrulea ca mărime în rețeaua companiei), iar centrul din Nevinnomyssk are 120.000 mp (al șaselea), conform articolului. Nota de plată: stocuri distruse și presiune pe compensații Pe lângă valoarea celor două centre logistice, estimată la aproximativ 30 de miliarde de ruble, incendiile ar fi distrus mărfuri de „cel puțin 150 de miliarde de ruble”, potrivit lui Serghei Semko, analist principal al agenției Data Insight. Același analist estimează că valoarea stocurilor distruse ar putea ajunge la 170–230 miliarde de ruble (Digi24 notează că 200 de miliarde de ruble înseamnă circa 2.232.314.000 de euro, adică aproximativ 11,2 miliarde de lei). Tatiana Kim a spus anterior că firma analizează posibilitatea de a compensa vânzătorii care și-au pierdut mărfurile, însă Forbes a remarcat că o astfel de măsură ar necesita o sumă comparabilă cu întregul profit anual al platformei. Separat, pe 7 iulie a intrat în vigoare o ofertă actualizată a Wildberries, potrivit căreia compania își declină responsabilitatea pentru pierderea mărfurilor ca urmare a atacurilor cu drone, rachete și alte muniții. Context: atacuri repetate și capacitate logistică scoasă din funcțiune Anterior, dronele ucrainene au atacat centre logistice Wildberries din Elektrostal (lângă Moscova) și Kotovsk (regiunea Tambov). La Kotovsk au murit 7 persoane și 24 au fost rănite, iar la Elektrostal a murit un angajat și peste 50 au fost răniți. Potrivit sursei, atacul a scos din funcțiune aproximativ 9% din capacitățile logistice totale ale platformei. Reacția lui Zelenski: ținte logistice și „flota din umbră” Volodimir Zelenski a afirmat că „sancțiunile cu rază lungă de acțiune” ale Ucrainei au lovit ținte din regiunile rusești Krasnodar și Stavropol, descrise ca centre logistice implicate în aprovizionarea armatei ruse cu componente pentru drone și echipamente de navigație, precum și „un alt depozit de petrol”. El a mai spus că au fost lovite un petrolier și patru nave de marfă ale flotei „din umbră” a Rusiei, în apele Mării Negre și ale Mării Azov. „Aducem, pe bună dreptate, războiul înapoi acasă – în Rusia. Este nevoie de pace, iar Ucraina a prezentat părții ruse toate propunerile posibile. Aceștia trebuie forțați să apeleze la diplomație.” [...]
Șeful armatei ucrainene încearcă să limiteze efectele unui scandal intern asupra conducerii războiului , respingând ideea unui conflict personal cu fostul ministru al apărării și cerând ca disputa despre reforme să nu deturneze atenția de la front, potrivit Digi24 . Oleksandr Sîrski a scris într-un articol de opinie că nu este „în război cu ministerul”, ci „în război cu Rusia”, după ce Mihailo Fedorov a fost demis și l-a acuzat public pe comandantul-șef că s-ar opune reformelor din Ministerul Apărării și că ar alimenta diviziuni în armată. Mesajul: disputele de la Kiev nu trebuie să afecteze comanda militară În textul publicat de publicația militară „Militarnyi”, Sîrski avertizează că împărțirea oamenilor în tabere rivale riscă să distragă atenția de la războiul împotriva Rusiei și susține că relația cu Fedorov a fost una profesională, nu un conflict personal, chiar dacă au existat dezacorduri între comanda militară și Ministerul Apărării. „Nu sunt în război cu ministerul. Sunt în război cu Rusia.” Generalul spune că a fost surprins de felul în care a fost prezentată relația sa cu fostul ministru și își cere scuze dacă a jignit pe cineva, adăugând că poate fi „dur”. Ce teme au fost în dispută și ce urmează Sîrski menționează pe scurt că divergențele au vizat, între altele, strategia militară, dronele, personalul, contractele, mobilizarea și plățile soldaților. El afirmă că dronele sunt „vitale”, dar nu pot înlocui artileria, apărarea aeriană și alte capacități de luptă. Comandantul-șef neagă că Statul Major General s-ar fi opus Ministerului Apărării și spune că va coopera cu oricine va fi numit să conducă instituția. În final, își definește prioritatea drept conducerea războiului și sugerează că ar prefera să-și facă treaba „fără interviuri și articole de opinie”. „Misiunea mea este războiul. Strategia, frontul, oamenii. Asta fac și voi continua să fac. De preferință, fără interviuri și articole de opinie.” [...]
Franța cere din nou retragerea trupelor ruse din Transnistria , într-un mesaj cu miză de securitate regională și de drept internațional, care readuce presiune diplomatică asupra Moscovei și menține dosarul transnistrean pe agenda europeană, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Ministerul francez de Externe la împlinirea a 34 de ani de la acordul de încetare a focului din 21 iulie 1992, care a pus capăt războiului de pe Nistru. Parisul își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și cere Federației Ruse să își retragă trupele „staționate ilegal” pe malul stâng al Nistrului și să susțină „cu adevărat” soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, conform mesajului citat de NewsMaker. „De atunci, cu încălcarea dreptului internaţional şi a propriilor angajamente, Rusia menţine un contingent militar în regiune.” De ce contează: presiune diplomatică pe un dosar blocat În plan operațional și de securitate, prezența militară rusă în stânga Nistrului rămâne unul dintre principalele puncte de blocaj ale dosarului transnistrean. Autoritățile de la Chișinău cer constant evacuarea militarilor ruși și a munițiilor depozitate la Cobasna, precum și înlocuirea actualei misiuni de menținere a păcii cu o misiune civilă internațională, solicitări care sunt „ignorate constant” de Moscova, potrivit articolului. Context: angajamentele invocate și condițiile puse de Moscova Digi24 notează că, recent, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov , a susținut că Declarația de la Istanbul din 1999 — prin care Rusia s-a angajat să își retragă complet trupele și munițiile din regiunea transnistreană până la 31 decembrie 2002 — nu ar conține obligații, ci doar „intenții”. Acesta a mai afirmat că retragerea militarilor ruși ar fi posibilă doar după soluționarea conflictului în formatul de negocieri „5+2”, blocat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, menționează NewsMaker, potrivit News.ro. Războiul de pe Nistru a izbucnit în primăvara lui 1992, după autoproclamarea independenței regiunii transnistrene, și s-a încheiat la 21 iulie 1992, prin semnarea acordului de încetare a focului de către președinții de atunci ai Republicii Moldova și Federației Ruse, Mircea Snegur și Boris Elțîn. Conflictul s-a soldat cu sute de morți și mii de răniți, iar regiunea transnistreană a rămas în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău. [...]
Bogdan Ivan propune reducerea taxelor la carburanți , printr-o inițiativă legislativă depusă la Parlament , care include TVA mai mic la combustibili și diminuarea accizei la motorina standard, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: o eventuală ieftinire la pompă, dar și un posibil impact asupra veniturilor bugetare, în condițiile în care o parte importantă din prețul carburanților este fiscalizată. Fostul ministru al Energiei spune că măsurile ar trebui să ducă la scăderea prețurilor și susține că „prețurile mari la combustibili” nu ajută economia, dar cresc încasările statului din taxe. Ce prevede inițiativa: TVA, acciză și intervenții pe lanțul de distribuție În forma prezentată public, inițiativa depusă de Bogdan Ivan include: reducerea TVA la carburanți de la 21% la 19%; reducerea accizei la motorina standard; reinstituirea „situației de criză” pe piață, ca instrument pentru scăderea prețurilor la pompă; plafonarea adaosului comercial pe întreg lanțul valoric; condiționarea exportului de motorină de acordul ministerului de resort. Context politic și calendar: când ar putea ajunge la vot Ivan afirmă că a depus și „acum trei săptămâni” un proiect similar, despre care spune că a fost blocat de „principalul partid de dreapta”. În același mesaj, el indică o creștere a prețului motorinei standard „de la 1 iulie”, de la 8,80 lei/litru la 9,50 lei (în medie), pe care o leagă de opoziția față de proiect. Fostul ministru spune că își dorește ca inițiativa să fie pusă pe masa tuturor parlamentarilor în sesiunea extraordinară. Parlamentul urmează să aibă o sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie, convocată pentru adoptarea unor proiecte necesare PNRR , mai notează publicația. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre parcursul procedural al inițiativei lui Ivan (de exemplu, comisii sesizate sau termene de dezbatere), astfel că rămâne neclar când ar putea intra efectiv la vot. [...]
