Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina își mută o parte din apărarea antiaeriană în producție locală după un acord politic privind licențele pentru sistemele Patriot, anunțat de președintele Volodimir Zelenski, potrivit Libertatea.
Zelenski a transmis că a ajuns la „un acord important” cu președintele american Donald Trump, care ar urma să permită Ucrainei să producă sub licență sisteme de apărare aeriană Patriot. Mesajul a fost publicat pe contul său de X.
„Președintele Trump și cu mine am ajuns la un acord important asupra licențelor de producție a sistemelor Patriot. Echipele noastre lucrează acum la implementarea acestui acord politic cu adevărat istoric.”
Miza principală a acordului este trecerea de la dependența de livrări externe la o capacitate internă de producție (sub licență), ceea ce poate accelera dotarea și mentenanța pe termen mediu. În material nu sunt precizate volume, termene sau condiții comerciale ale licențelor, iar implementarea este descrisă ca fiind în lucru.
În același mesaj, Zelenski a cerut diversificarea rapidă a apărării aeriene, enumerând mai multe sisteme: Patriot, SAMP/T, IRIS-T, NASAMS și proiectul ucrainean FREYJA, argumentând că o apărare mai diversificată este mai greu de „subminat” de către adversari.
Anunțul a fost făcut cu ocazia unei noi reuniuni a „Coaliției de Voință”. Un rezultat al reuniunii este crearea unei „coaliții antibalistice”, formată din Ucraina și nouă țări europene membre NATO, conform aceleiași surse. Scopul este dezvoltarea unei apărări capabile să intercepteze rachete balistice rusești.
Separat, Franța și Ucraina au încheiat o „foaie de parcurs” care prevede achiziția de către Kiev a 16 avioane de luptă Rafale, cu armamentul aferent. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că primele aparate achiziționate vor zbura „pe cerul ucrainean” începând din 2028–2029.
Macron a mai declarat că acordul include:
În paralel, Macron a anunțat că forța multinațională destinată unei eventuale desfășurări în Ucraina după încetarea războiului va începe antrenamentele în „țările vecine” în lunile următoare, pentru validarea planurilor de desfășurare. Materialul nu oferă detalii despre calendarul concret al producției Patriot în Ucraina sau despre capacitățile industriale implicate.
Recomandate
Statele Unite reintroduc blocada porturilor iraniene și o taxă de 20% pentru nave în Ormuz , o combinație care poate împinge în sus costurile de transport și de asigurare pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru comerțul global cu energie, potrivit Știrile Pro TV . Donald Trump a notificat oficial Congresul SUA că activitățile militare împotriva Iranului au fost reluate, relatează BBC, citată de publicație. Într-o scrisoare din 10 iulie către senatorul Chuck Grassley, Trump arată că acțiunile au fost reluate pe 7 iulie și susține că atacurile sunt „defensive”, „limitate” și concepute pentru a „minimiza victimele civile”. În paralel, armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi reluată marți, la ora 20:00 GMT. Măsura este prezentată drept represalii la atacurile Iranului, iar Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că va impune respectarea blocadei pentru navele care tranzitează spre sau dinspre porturile iraniene și zonele de coastă ale Iranului, potrivit relatărilor AFP și Agerpres preluate de Știrile Pro TV. Taxa de 20% în Strâmtoarea Ormuz : cost suplimentar direct pe marfă Trump a mai anunțat impunerea unei taxe de 20% „asupra tuturor mărfurilor transportate” pentru navele care vor să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în ideea de a acoperi costurile legate de asigurarea „siguranței și securității” într-o regiune pe care o descrie drept „volatilă”, mai notează BBC. Din perspectiva companiilor care folosesc ruta, o taxă calculată ca procent din valoarea încărcăturii se traduce într-un cost suplimentar care se adaugă peste tarifele de transport și primele de asigurare, într-un moment în care riscul operațional este deja ridicat. Context: blocada a mai fost folosită, iar armistițiul a fost întrerupt Blocada fusese instituită ca ripostă la închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și a fost ridicată pe 18 iunie, în cadrul armistițiului dintre Washington și Teheran, potrivit articolului. Nu este prima dată când Trump impune o astfel de blocadă pe această rută: o măsură similară din aprilie a durat trei luni, iar armata americană a deschis focul asupra a cel puțin nouă nave care, potrivit acesteia, ar fi refuzat să se conformeze instrucțiunilor. Ce urmează: discurs anunțat de Trump Tot luni, Trump a anunțat că va susține un discurs către națiune joi seara, la ora locală 21:00 (vineri, 4:00, ora României), într-un context în care confruntările armate cu Iranul s-au reluat „la o intensitate fără precedent de săptămâni”, potrivit AFP, preluată de News.ro. [...]
Ucraina își extinde atacurile cu drone asupra „flotei fantomă” rusești , vizând direct capacitatea Moscovei de a transporta mărfuri și, în special, de a menține fluxuri logistice pe mare în pofida sancțiunilor, potrivit Digi24 . În noaptea de 13 iulie, Forțele Sistemelor Fără Pilot ale Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit 15 nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei. Informația a fost transmisă de agenția Ukrinform , care îl citează pe Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, într-o postare pe Facebook. Din cele 15 nave lovite, șapte ar fi fost petroliere, cinci nave de marfă uscată, un feribot și două remorchere. În total, între 6 și 13 iulie, ar fi fost efectuate „lovituri eficiente” împotriva a 105 nave, conform aceleiași relatări. Lovituri și asupra infrastructurii energetice din Crimeea și teritorii ocupate Brovdi a mai afirmat că, în perioada 12–13 iulie, în Crimeea și în alte teritorii ucrainene ocupate de Rusia au fost lovite nouă stații electrice „de diferite capacități”, precum și punctul strategic de transport al energiei electrice „Crimeea” al podului energetic Kuban–Crimeea din Rusia, pentru a doua oară în 48 de ore. Separat, ar fi fost atacate patru elemente de apărare aeriană, iar printre sistemele despre care se susține că au fost distruse se numără un S-400 „Triumph”, un sistem „Tor” și două complexe radar. Dimensiunea operațiunilor, potrivit comandamentului ucrainean În ultimele 24 de ore, Forțele Sistemelor Fără Pilot ar fi lovit 1.725 de ținte „pe toată adâncimea tactică a întregului front”, potrivit declarațiilor atribuite lui Brovdi de Ukrinform. Informațiile provin din comunicarea publică a comandamentului ucrainean, preluată de Ukrinform, iar Digi24 nu indică în material o confirmare independentă a acestor lovituri. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „controlul” Strâmtorii Ormuz ridică miza pe piața petrolului , într-un moment în care Iranul menține ruta închisă, iar prețurile la energie au început să crească, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus că Statele Unite „vor prelua probabil controlul” asupra Strâmtorii Ormuz și că ar trebui „să fie răsplătite” pentru administrarea acestei căi navigabile, într-un interviu telefonic acordat emisiunii „Fox & Friends” de la Fox News, relatare atribuită de Digi24 agenției Reuters . „Vom păstra controlul asupra strâmtorii și probabil o vom administra. Vom deveni gardienii strâmtorii. (...) Și ar trebui să fim remunerați pentru asta.” De ce contează: Ormuz, un punct critic pentru aprovizionarea cu petrol Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o rută vitală pentru aprovizionarea mondială cu petrol, iar controlul asupra acesteia a devenit unul dintre principalele teatre de luptă ale conflictului. Digi24 notează că blocada efectivă a strâmtorii de către Iran a dus la creșterea prețurilor la energie și a amplificat îngrijorările privind inflația la nivel mondial. Trump a insistat și pe ideea unei compensații financiare din partea altor state pentru rolul SUA în „paza” strâmtorii. „O să o păzim. O să fim plătiți pentru asta – o sumă mare de bani.” Reacția Iranului și riscul de escaladare După ce Teheranul a anunțat sâmbătă închiderea căii navigabile, invocând un „tranzit neautorizat”, autoritățile iraniene au transmis duminică faptul că trecerea rămâne suspendată, iar permisele vor fi eliberate după restabilirea „stabilității și calmului”. În paralel, Trump a lansat o amenințare directă la adresa Iranului, susținând că o înțelegere ar fi fost încălcată. „Am avut 10 înțelegeri cu oamenii ăștia, așa că o să-i lovim foarte tare.” Garda Revoluționară Iraniană a afirmat, într-un comunicat, că reluarea traficului maritim normal ar depinde de încetarea intervențiilor militare ale SUA în zonă și a avertizat că „interferențele continue” ar putea provoca „incidente de amploare mai mare” în sectorul mondial al petrolului și gazelor. Context operațional: atacuri reciproce și un acord provizoriu pus sub semnul întrebării Digi24 mai relatează că forțele americane și iraniene au schimbat atacuri cu rachete și drone în weekend și luni, iar Teheranul a susținut că a lovit instalații militare americane din regiunea Golfului. În același timp, menținerea închiderii Strâmtorii Ormuz a fost asociată cu scumpirea petrolului. Evoluțiile recente sunt prezentate ca o escaladare rapidă, care pune sub semnul întrebării acordul provizoriu semnat luna trecută între SUA și Iran pentru redeschiderea strâmtorii și reducerea ostilităților, în perioada unor negocieri suplimentare de 60 de zile. [...]
PSD ridică miza politică pe stabilitatea guvernării și îl acuză pe AUR că, prin refuzul de a vota „Guvernul Veștea”, îl menține pe Ilie Bolojan la Palatul Victoria, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul a inițiat o moțiune pentru „a încerca să schimbe direcția”, invocând „a 10-a lună de scădere a consumului” ca argument de fond. În același timp, el a susținut că Bolojan ar rămâne în funcție deoarece AUR „a ieșit din sală” și nu a votat noua formulă guvernamentală. Acuzația centrală: votul AUR ar fi blocat schimbarea guvernului Grindeanu a afirmat că nu există „altă explicație” pentru care Bolojan este încă premier decât faptul că AUR nu a votat „Guvernul Veștea”, iar această decizie ar fi avut efectul indirect de a-l menține pe Bolojan la conducerea executivului. „În continuare Bolojan este la Palatul Victoria fiindcă AUR n-a votat Guvernul Veștea. Nu există altă explicație.” Ruptură de încredere cu George Simion și excluderea unei alianțe În aceeași intervenție, liderul PSD a declarat că nu are încredere „deloc” în ceea ce spune președintele AUR, George Simion, și a indicat că o alianță guvernamentală cu AUR este exclusă, „în principal din cauza lui Simion”. „Dați-mi voie să n-am încredere deloc în ceea ce spune Simion. Dar deloc.” Întrebat dacă neîncrederea are legătură cu faptul că Simion ar fi promis votul pentru „Guvernul Veștea” și apoi s-ar fi răzgândit, Grindeanu a răspuns că au existat „diverse discuții”, dar „nu despre asta e vorba”. De ce contează Schimbul de acuzații mută disputa din zona retoricii în cea a responsabilității pentru formarea unei majorități: PSD încearcă să lege direct blocajul politic de decizia AUR la vot, în timp ce exclude explicit orice scenariu de coaliție cu acest partid. În lipsa unei clarificări rapide a majorității, mesajul PSD sugerează că presiunea politică va rămâne concentrată pe voturile care pot debloca sau prelungi actuala formulă de guvernare. [...]
Renegocierea PNRR a fost aprobată de Comisia Europeană , dar banii depind acum de votarea reformelor restante , iar aici apare riscul major: blocajul politic intern poate întârzia sau compromite jaloanele asumate, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care susține că România a obținut acordul Comisiei pentru renegociere, însă urmează etapa de livrare a reformelor. Din punct de vedere procedural, după aprobarea Comisiei Europene ar mai fi necesară o validare formală la nivelul Consiliului Uniunii Europene, dată indicată în spațiul public ca fiind 7 august (informație prezentă și în relatările preluate de alte publicații). Miza economică: investițiile și plățile depind de „jaloane” și legi Unghiul central al declarațiilor lui Pîslaru este că renegocierea nu rezolvă, de una singură, problema implementării: România trebuie să adopte reformele asumate în PNRR pentru a putea accesa fondurile. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și condiții (de regulă legislative sau administrative) care trebuie îndeplinite pentru ca tranșele de bani să fie deblocate. Ministrul avertizează că, deși la Bruxelles s-a obținut aprobarea renegocierii, „filmul se rupe” la București, unde votul pe reforme poate deveni o temă de confruntare politică. Ce reforme sunt invocate și unde apare blocajul În mesajele publice citate de presa care a relatat subiectul, Pîslaru indică mai multe reforme pe care le consideră restante și sensibile politic, între care: legea salarizării unitare; reforma privind integritatea în funcția publică; reforma urbanismului; decarbonizarea. În același context, Pîslaru face un apel către PSD, pe fondul declarațiilor atribuite liderului Sorin Grindeanu privind lipsa susținerii pentru unele dintre aceste proiecte. Ce urmează În perioada următoare, presiunea se mută de la negocierile cu instituțiile europene la calendarul intern de adoptare a reformelor. Dacă proiectele legislative și măsurile administrative nu trec, România riscă întârzieri în îndeplinirea jaloanelor, cu efect direct asupra ritmului de accesare a fondurilor din PNRR. [...]
Blocajul politic de la Cotroceni riscă să întârzie deciziile pe PNRR și să prelungească incertitudinea pentru economie , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că alegerile anticipate sunt „foarte puțin probabile” și, chiar dacă ar avea loc, nu ar debloca situația, potrivit Stirile Pro TV . Discuțiile de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui guvern, la care au participat Nicușor Dan și lideri ai partidelor din fosta coaliție, s-au încheiat fără un acord. În acest context, publicația notează că scad șansele ca un nou cabinet să fie instalat la Palatul Victoria până la finalul lunii iulie, iar fondurile europene ar putea fi puse în pericol. Miza imediată: pachetele legislative legate de PNRR Un punct sensibil rămâne susținerea în Parlament a proiectelor asociate jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul finanțat din fonduri europene) și a altor pachete legislative discutate în negocieri. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a declarat că partidul este în opoziție și „nu e de datoria PSD-ului să treacă legile promovate de Guvern”, în timp ce Nicușor Dan a spus că vede această poziție ca pe o încercare de negociere pe pachetele de legi și s-a declarat „optimist” că acestea vor putea fi trecute. De ce nu se formează guvernul: „blocaj logic” la componență, nu la premier Nicușor Dan a susținut că problema nu este numele prim-ministrului, ci formula politică a Executivului, pentru că unele partide condiționează votul de propria prezență la guvernare, iar altele refuză să voteze dacă anumite formațiuni sunt incluse. „Blocajul nu e la numele primului ministru, blocajul e la componența guvernului (...) și aici este un blocaj logic care necesită o flexibilizare a poziției.” În același timp, PNL și USR ar fi avansat ideea unor guverne minoritare succesive, potrivit materialului. Anticipatele, scenariu de presiune, nu soluție În discuție a apărut și varianta alegerilor anticipate, însă președintele spune că nu și le dorește și că sunt puțin probabile. Mai mult, consideră că un nou scrutin ar prelungi criza, fără să schimbe datele problemei. „Nu exclud, nu e ceva ce-mi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în această situație, plus încă trei-patru luni de alegeri (...)” Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile rămân deschise pe mai multe scenarii, însă fără o majoritate conturată. Până la un acord, riscul principal rămâne întârzierea deciziilor legislative necesare pentru accesarea fondurilor europene și prelungirea incertitudinii politice, cu efecte directe asupra calendarului guvernării și a predictibilității economice. [...]
