Știri
Știri din categoria Diverse
Distincția acordată Maiei Sandu la Kiev consolidează mesajul de aliniere politică și de securitate dintre Chișinău și Ucraina, într-un moment în care Republica Moldova joacă un rol practic în sprijinirea vecinului său – de la coridoare de tranzit până la asistență energetică, potrivit Digi24.
Președinta Republicii Moldova a primit la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, Ordinul Cneaghinei Olga (gradul I), una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei. Decorația i-a fost înmânată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei.
Distincția a fost acordată pentru „merite personale deosebite” în consolidarea cooperării între state și pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Maia Sandu a spus că primește ordinul „în numele oamenilor din Republica Moldova”, amintind de sprijinul oferit refugiaților ucraineni în primele zile ale războiului, potrivit Radio Chișinău.
Ordinul Cneaghinei Olga, instituit în 1997, este acordat femeilor pentru merite deosebite în activitatea de stat, civică, științifică, educațională, culturală, caritabilă și în alte domenii ale vieții publice.
În același context, Digi24 notează că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova:
Publicația menționează și dimensiunea de securitate a relației: Republica Moldova are o frontieră comună cu Ucraina de 1.222 de kilometri și este prezentată ca „partener de securitate de încredere” pentru Ucraina și pentru restul Europei.
Digi24 mai arată că Ordinul Cneaghinei Olga este a doua distincție conferită Maiei Sandu de Volodimir Zelenski, după Ordinul „Prințul Iaroslav cel Înțelept”, clasa I, acordat la 23 august 2021.
La rândul ei, Maia Sandu i-a conferit luni lui Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, pentru contribuția la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn de recunoștință față de curajul poporului ucrainean.
Prim-ministrul Vasile Tofan a transmis, la rândul său, un mesaj în care a spus că Republica Moldova „este și va rămâne un vecin de încredere și un partener ferm” al Ucrainei.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, crescând riscul de victime civile , într-o schimbare de tactică ce poate complica sprijinul occidental și ridică mize juridice privind respectarea dreptului internațional umanitar , potrivit unei analize citate de Digi24 . Ucraina a intensificat, din iulie, atacurile cu drone cu rază lungă dincolo de țintele militare convenționale, vizând inclusiv industria petrolieră și a gazelor din Rusia și depozite ale Wildberries , companie rusească de comerț online comparată frecvent cu Amazon. Obiectivul declarat de președintele Volodimir Zelenski este „să aducă războiul acasă – în Rusia”, iar atacurile urmăresc, în primul rând, să producă pagube economice. Ținte economice, efect militar și cost de imagine Extinderea listei de ținte către infrastructură cu rol logistic sau industrial marchează, în același timp, o acceptare a unui risc mai mare ca civili ruși să fie afectați, pe măsură ce loviturile se mută mai adânc în teritoriul rus. Zelenski a susținut că Wildberries este o țintă legitimă, afirmând că platforma ar fi fost folosită pentru aprovizionarea cu componente sancționate destinate producției de drone și echipamente de navigație; Kremlinul a negat această implicare. În plan politic, experți citați în material avertizează că noua strategie implică riscuri militare, politice și juridice, inclusiv prin potențialul de a eroda sprijinul occidental dacă percepția publică se schimbă pe fondul creșterii victimelor civile. Victime civile în creștere și dispute pe date Materialul indică o creștere a victimelor civile în Rusia asociată atacurilor ucrainene. Pentru 2025, Organizația Națiunilor Unite a consemnat 253 de civili uciși în urma atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei, precizând însă că nu a putut verifica independent aceste cifre. Separat, autoritățile ruse au raportat pentru luna iulie a acestui an 79 de civili uciși și 601 răniți. Pe linia oficială, Kievul susține că nu vizează deliberat civilii ruși, iar o expertă de la Chatham House citată în articol afirmă că victimele civile rezultate din aceste atacuri sunt „daune colaterale”, nu ținte intenționate. Riscul de escaladare și presiunea dreptului internațional umanitar Schimbarea de tactică a alarmat și unii oficiali europeni, potrivit cercetătorului Adrian Karatnycky (Atlantic Council), care spune că europenii au avut tradițional o abordare „cu risc redus” și s-au temut de escaladare din partea Rusiei. În același timp, strategia a devenit posibilă pe fondul creșterii capacității Ucrainei de a produce drone cu rază lungă și al reducerii asistenței americane, care ar fi diminuat influența Washingtonului asupra Kievului. În plan juridic, Rosemary DiCarlo, subsecretar general al ONU, a avertizat că atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile, oriunde ar avea loc, încalcă dreptul internațional umanitar. Ce urmează: eficiență politică incertă, costuri potențiale mai mari Rămâne deschisă întrebarea dacă loviturile tot mai frecvente în interiorul Rusiei pot slăbi politic poziția lui Vladimir Putin sau, dimpotrivă, pot consolida sprijinul populației pentru război. Un fost diplomat britanic, Tim Willasey-Wilsey (Royal United Services Institute), avertizează că bombardarea civililor tinde istoric să întărească rezistența, nu să o slăbească, și că există riscul pierderii sprijinului occidental, chiar dacă, în logica războiului, „nu poți purta un război fără victime”. [...]
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de securizarea Mării Negre și a rutelor comerciale , iar tema a fost reluată la nivel politic în cadrul „ Coaliției de Voință ”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că România va continua să sprijine Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei până la obținerea unei „păci juste și durabile”, într-un context în care sunt invocate riscuri directe la granițele NATO și în bazinul Mării Negre. Ce s-a discutat: garanții de securitate și riscuri la granițele NATO În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a precizat că reuniunea a avut loc de Ziua Independenței Ucrainei și a fost „constructivă”, fiind folosită pentru reafirmarea sprijinului pentru Kiev și pentru continuarea discuțiilor privind „finalizarea unui cadru solid de garanții de securitate”. Totodată, președintele a indicat două teme de securitate cu potențial impact operațional în regiune: „numărul tot mai mare de incidente cu drone la granițele NATO”; „alte activități hibride desfășurate de Rusia”. De ce contează pentru economie: navigația și rutele comerciale din Marea Neagră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe „necesitatea de a securiza navigația și rutele comerciale din Marea Neagră” – un punct sensibil pentru fluxurile de transport și comerț din regiune, inclusiv pentru România, ca stat riveran și nod logistic. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că participanții au rămas hotărâți să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la o pace „durabilă și justă” și că au condamnat „cu fermitate” atacurile recente împotriva populației civile ucrainene. „Rămânem hotărâți să menținem presiunea asupra Rusiei, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă și justă.” [...]
Cehia condiționează orice „normalizare” cu Rusia de oprirea războiului, ceea ce prelungește presiunea economică în UE , potrivit Digi24 . Ministrul ceh de Externe, Petr Macinka , spune că Praga nu poate reveni la relații normale cu Moscova atât timp cât Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și susține menținerea instrumentelor de presiune economică . Declarațiile au fost făcute la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ale Republicii Cehe în străinătate, iar atribuirea este făcută de agenția Ukrinform , citată în articol. „Rusia a afectat fundamental securitatea europeană prin invazia sa în Ucraina. Revenirea la relații normale cu Rusia este imposibilă atât timp cât această agresiune continuă.” Presiunea economică rămâne pe masă Macinka afirmă că, atât timp cât războiul continuă, „nu există motive” pentru renunțarea la instrumentele de presiune economică asupra Rusiei și că Republica Cehă, împreună cu aliații săi, va continua să le folosească acolo unde se dovedesc eficiente. Mesajul are relevanță directă pentru dezbaterea europeană despre durata și intensitatea sancțiunilor și a altor măsuri economice, în condițiile în care unele state discută scenarii de recalibrare a relației cu Moscova. „Războiul Rusiei în Ucraina reprezintă o problemă fundamentală de securitate europeană (...)” Politica externă: războiul, dar nu doar războiul Ministrul ceh avertizează, totodată, că politica externă și de securitate a Cehiei nu trebuie să se concentreze exclusiv pe Ucraina, pentru ca „o singură amenințare” să nu le eclipseze pe celelalte. El enumeră printre riscurile de securitate migrația în masă necontrolată, dependența energetică și decalajul tehnologic. În acest cadru, Macinka indică trei principii pentru politica externă a noului guvern: realismul, reciprocitatea și diversificarea, în contextul în care statele europene continuă discuțiile despre viitorul relațiilor cu Rusia și despre menținerea presiunii economice atât timp cât războiul din Ucraina continuă. [...]
Kremlinul avertizează că sprijinul tehnic promis de Londra pentru rachetele Scalp poate escalada conflictul , după ce Marea Britanie a anunțat că va furniza Ucrainei informații clasificate despre componente britanice folosite la fabricarea acestor rachete, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei, transmisă prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , indică o miză operațională: Rusia tratează sprijinul occidental nu doar ca livrări de armament, ci ca transfer de know-how (informații tehnice) care ar putea accelera producția internă ucraineană de rachete cu rază lungă. Kremlinul susține că o astfel de decizie „toarnă gaz pe foc” și este percepută „într-un mod extrem de negativ”, relatează Reuters. Ce a anunțat Marea Britanie și de ce irită Moscova În contextul primei sale vizite externe de la preluarea mandatului, premierul britanic Andy Burnham a ajuns luni la Kiev și urma să anunțe sprijin pentru îmbunătățirea producției interne ucrainene de rachete cu rază lungă de acțiune. Elementul sensibil, potrivit informațiilor citate, este furnizarea către Ucraina a unor date clasificate privind componente de fabricație britanică utilizate la rachetele de croazieră Scalp. Pentru Rusia, diferența față de un ajutor militar „clasic” este că informațiile despre componente și fabricație pot avea efect direct asupra capacității Ucrainei de a produce și adapta armament pe termen mai lung, nu doar de a folosi stocuri existente. Mesajul Kremlinului: blocarea păcii și ținte pentru infrastructura de producție Întrebat despre vizită și sprijin, Peskov a acuzat Marea Britanie că încearcă să împiedice orice progres către un posibil acord de pace și că alimentează conflictul. „Marea Britanie este implicată în acest război de partea regimului de la Kiev. Marea Britanie alimentează în mod metodic și regulat conflictul și pune la cale, tot în mod metodic și regulat, scheme menite să împiedice chiar și cel mai mic progres în procesul de soluționare pașnică.” Tot Peskov a afirmat că armata rusă colectează „în mod sistematic” date pentru a identifica locațiile unor eventuale unități de producție a rachetelor, cu scopul de a le distruge ulterior. Afirmația indică faptul că Moscova leagă explicit sprijinul tehnic de riscul unor lovituri asupra infrastructurii industriale asociate. Context: avertismentul anterior privind dronele Săptămâna trecută, Moscova a avertizat Londra asupra unor „consecințe” nespecificate dacă va furniza drone către Kiev, acuzând o intensificare a implicării britanice, după un raport potrivit căruia drone de fabricație britanică ar fi fost folosite pentru atacuri la distanță mare împotriva Rusiei. În acel context, Andy Burnham a spus că Londra se angajează să sprijine Ucraina „100%” împotriva „acestui război ilegal”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce formă concretă ar lua „consecințele” invocate de Moscova și nici calendarul exact al transferului de informații către Ucraina. [...]
România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, inclusiv pe direcția UE și reconstrucție , într-un mesaj transmis de președintele Nicușor Dan de Ziua Independenței Ucrainei, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de politică externă și de aliniere strategică: Bucureștiul leagă explicit sprijinul de parcursul european al Kievului și de arhitectura de securitate euro-atlantică. Ucraina marchează pe 24 august 35 de ani de la proclamarea independenței, iar șeful statului român a transmis un mesaj de felicitare, în care a invocat „curajul” și „reziliența” poporului ucrainean și a vorbit despre valori comune și libertate, într-o postare pe X. În același mesaj, Nicușor Dan a precizat că România va continua să fie alături de Ucraina, susținând „independența, suveranitatea și integritatea teritorială” a țării. „Ucraina poate conta pe asistența noastră multidimensională.” Președintele a adăugat că România rămâne „pe deplin angajată” să sprijine procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și reconstrucția post-conflict, menționând totodată că angajamentul continuu al NATO față de Ucraina este „esențial” pentru stabilitatea și securitatea pe termen lung a spațiului euro-atlantic. Următorul pas: reuniunea „Coaliției de Voință ”, în format hibrid Pe lângă mesajul public, Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan participă luni, prin videoconferință, la reuniunea „Coaliției de Voință” (Coalition of the Willing), grup care reunește țările ce susțin Kievul. Întâlnirea are loc la ora 13:00, în format „hibrid”, potrivit anunțului făcut de Palatul Élysée și citat de Le Figaro, conform informațiilor preluate de Digi24. [...]
Un conflict la vârful apărării ucrainene a blocat coordonarea operațională , iar președintele Volodimir Zelenski spune că fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, i-a propus să-i demită „sincer” pe amândoi – atât pe el, cât și pe comandantul suprem al armatei, Oleksandr Sîrskii , potrivit Digi24 , care citează postul public ucrainean Suspilne . Zelenski a descris disputa drept una „foarte gravă”, pornită de la împărțirea responsabilităților între Ministerul Apărării și comanda militară. În relatarea sa, cei doi au ajuns să nu mai comunice direct, discutând problemele doar în ședințele de la biroul președintelui. „Nu poate exista un conflict la acest nivel între lideri. Orice operațiune are loc pe câmpul de luptă, aceasta ține în primul rând de competența armatei. Logistica și sprijinul țin de competența Ministerului Apărării din Ucraina. Dacă cineva intervine în domeniul de responsabilitate al altuia, acest lucru va duce inevitabil la un conflict. Și un conflict a avut loc – unul foarte grav.” Decizia lui Zelenski: schimbări „pe rând”, nu simultan Președintele ucrainean a spus că a decis să nu înlocuiască în același timp ministrul Apărării și comandantul suprem, invocând contextul războiului și intenția de a lua deciziile de personal etapizat. Cu două săptămâni înainte de schimbările de personal, Zelenski afirmă că le-a cerut lui Fedorov și Sîrskii să se întâlnească separat pentru a-și rezolva divergențele, însă întâlnirea nu a avut loc. După ce a hotărât schimbarea conducerii Ministerului Apărării, Zelenski susține că i-a propus lui Fedorov patru variante pentru a rămâne în echipă, toate refuzate de fostul ministru. Ce spune Fedorov că va face după plecarea din guvern Fedorov a declarat că vrea să se concentreze pe mai multe proiecte, inclusiv în zona investițiilor și a inovării în apărare: un fond de investiții de risc (capital pentru proiecte cu risc ridicat) pentru a atrage finanțare occidentală către start-up-uri ucrainene din domeniul apărării; un centru analitic („think tank”) care să propună soluții și idei pentru etapele următoare ale războiului; inițiative civice legate de „revenirea la democrație”; activități didactice la universități, inclusiv un curs despre reforme. El a mai spus că planul prezentat anterior Ministerului Apărării se numea „Aer-Teren-Economie” și viza, între altele, protejarea spațiului aerian, oprirea avansului rus și „epuizarea economiei Rusiei”, la care a adăugat ulterior componenta „Democrația”. În zona tehnologică, a indicat ca priorități rachete „ieftine” bazate pe inteligență artificială, robotizarea liniei de contact și instalarea de senzori, afirmând că dorește să continue proiectele începute în minister în sectorul privat. [...]
