Știri
Știri din categoria Diverse
Distincția acordată Maiei Sandu la Kiev consolidează mesajul de aliniere politică și de securitate dintre Chișinău și Ucraina, într-un moment în care Republica Moldova joacă un rol practic în sprijinirea vecinului său – de la coridoare de tranzit până la asistență energetică, potrivit Digi24.
Președinta Republicii Moldova a primit la Kiev, de Ziua Independenței Ucrainei, Ordinul Cneaghinei Olga (gradul I), una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei. Decorația i-a fost înmânată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei.
Distincția a fost acordată pentru „merite personale deosebite” în consolidarea cooperării între state și pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Maia Sandu a spus că primește ordinul „în numele oamenilor din Republica Moldova”, amintind de sprijinul oferit refugiaților ucraineni în primele zile ale războiului, potrivit Radio Chișinău.
Ordinul Cneaghinei Olga, instituit în 1997, este acordat femeilor pentru merite deosebite în activitatea de stat, civică, științifică, educațională, culturală, caritabilă și în alte domenii ale vieții publice.
În același context, Digi24 notează că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova:
Publicația menționează și dimensiunea de securitate a relației: Republica Moldova are o frontieră comună cu Ucraina de 1.222 de kilometri și este prezentată ca „partener de securitate de încredere” pentru Ucraina și pentru restul Europei.
Digi24 mai arată că Ordinul Cneaghinei Olga este a doua distincție conferită Maiei Sandu de Volodimir Zelenski, după Ordinul „Prințul Iaroslav cel Înțelept”, clasa I, acordat la 23 august 2021.
La rândul ei, Maia Sandu i-a conferit luni lui Zelenski „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, pentru contribuția la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn de recunoștință față de curajul poporului ucrainean.
Prim-ministrul Vasile Tofan a transmis, la rândul său, un mesaj în care a spus că Republica Moldova „este și va rămâne un vecin de încredere și un partener ferm” al Ucrainei.
Recomandate
Zelenski condiționează un „ armistițiu energetic ” de garanții, cu efecte directe pe piața motorinei potrivit Digi24 , președintele ucrainean propunând Washingtonului un „acord privind motorina” care ar muta presiunea de pe sancțiuni pe controlul operațional al fluxurilor: capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura petrolieră și de a influența dacă rafinăriile rusești funcționează și dacă livrările ies din țară. Într-o intervenție prin videoconferință la Forumul de Securitate de la Varșovia (12 octombrie), Zelenski a pus sub semnul întrebării justificarea economică a deciziei SUA de a permite accesul motorinei rusești pe piețele americane și mondiale, în contextul unui acord anunțat de Donald Trump cu Vladimir Putin privind exporturile de motorină din Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Post . În logica propusă de Kiev, Ucraina ar suspenda atacurile asupra infrastructurii petroliere și de motorină a Rusiei dacă Washingtonul ar putea garanta că Moscova încetează atacurile asupra rețelei electrice ucrainene. Zelenski a legat explicit această condiție de nevoia de „garanții cu caracter executoriu”, adică angajamente care să poată fi impuse, nu doar declarate. De ce contează: impactul asupra prețurilor și asupra securității energetice europene Zelenski a susținut că volumele pe care Rusia le-ar putea introduce pe piață ar fi prea mici pentru a influența semnificativ prețurile globale. El a estimat exporturi rusești între 300.000 și 500.000 de tone de motorină pe lună, față de un consum mondial de aproximativ 120 de milioane de tone lunar, concluzionând că impactul ar fi „niciunul”. Separat, a avansat o influență totală a Rusiei asupra pieței mondiale a motorinei de 2,2%, fără să indice sursa sau metodologia. Pe componenta europeană, Zelenski a argumentat că menținerea integrității sistemului energetic ucrainean ar avea și o dimensiune economică regională: rețeaua electrică a Ucrainei este conectată la rețeaua europeană, iar un sistem funcțional ar putea furniza energie mai ieftină statelor europene care se confruntă cu penurii, potrivit declarațiilor sale. Ce urmează: armistițiul anunțat de Trump, fără termene și fără mecanism de monitorizare Trump a anunțat duminică un „armistițiu energetic” imediat între Rusia și Ucraina, însă fără termen, calendar sau mecanism de monitorizare. Zelenski a spus că Ucraina a aflat despre presupusul acord din mass-media și că nu a primit confirmare că Moscova l-ar fi acceptat. Potrivit liderului ucrainean, Kievul s-a abținut să atace rafinăriile rusești peste noapte, în timp ce Rusia a continuat atacurile asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv o centrală termoelectrică din Harkov. În acest context, Ucraina se declară dispusă să respecte un armistițiu energetic doar dacă Rusia face același lucru și acceptă garanții aplicabile. Avertisment suplimentar: blocajul din Marea Neagră și riscul de criză alimentară În aceeași intervenție, Zelenski a avertizat că discuția despre prețurile la motorină poate eclipsa o criză potențial mai gravă, legată de perturbarea traficului maritim în Marea Neagră și blocarea exporturilor de cereale ucrainene. El a spus că efectele s-ar putea vedea în una-două luni, cu risc de penurie alimentară în țări din Africa, unele state asiatice și Orientul Mijlociu. Totodată, Zelenski a afirmat că perturbările transportului maritim au dus deja la creșterea prețurilor la grâu la cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani și că Rusia a respins propuneri de relansare a acordului privind cerealele din Marea Neagră. [...]
Refuzul Moscovei de a accepta un armistițiu de 60 de zile ridică semne de întrebare asupra oricărei pauze negociate în războiul din Ucraina, în condițiile în care Rusia susține că o încetare a focului ar fi folosită de Kiev pentru reînarmare, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a respins public ideea unui armistițiu, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oprirea completă a atacurilor și a argumentat că o încetare a focului de 60 de zile ar permite organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Zelenski a spus că alegerile sunt „complet imposibile” din motive de securitate, în condițiile în care atacurile continuă „zi și noapte”. De ce respinge Rusia armistițiul Într-o conferință de presă difuzată de Ministerul rus de Externe, Lavrov a afirmat că o eventuală pauză în lupte ar putea fi folosită de statele europene pentru a furniza Ucrainei noi arme, astfel încât Kievul să poată continua războiul. Digi24 notează că informația este relatată de BBC. Lavrov a pus sub semnul întrebării și sinceritatea demersului lui Zelenski, calificând drept „falsă” surprinderea liderului ucrainean față de un presupus armistițiu anunțat de președintele american Donald Trump. Contextul politic invocat de Kiev Reacția Moscovei vine după ce Zelenski a legat explicit ideea armistițiului de organizarea alegerilor, pe fondul comentariilor lui Donald Trump, care a spus că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. Zelenski a declarat, la Conferința de Securitate de la Varșovia, că a aflat din mass-media despre anunțul lui Trump privind un presupus armistițiu. Mesajul-cheie transmis de Lavrov Lavrov a susținut că Zelenski ar folosi „orice declarații sau inițiative” pentru a obține o pauză în lupte, însă a respins ideea că Ucraina ar merita o astfel de fereastră. „Nu cred că merită o pauză.” Oficialul rus a adăugat că Moscova nu mai este dispusă să aibă încredere în promisiunile venite din partea adversarilor săi. „Nu cred că vom mai crede din nou în aceste asigurări și promisiuni.” În lipsa unor indicii, în acest moment, că Rusia ar accepta o încetare a focului în formula cerută de Kiev, poziția exprimată de Lavrov sugerează că o pauză de 60 de zile rămâne improbabilă, cel puțin pe termen scurt, iar discuțiile despre alegeri în Ucraina continuă să fie legate de evoluția situației de securitate. [...]
Sprijinul public al Ursulei von der Leyen pentru Volodimir Zelenski ridică miza politică a discuțiilor despre un armistițiu care vizează energia și lanțurile globale de aprovizionare , într-un moment în care președintele ucrainean este criticat dur de Donald Trump , potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe X după o discuție cu liderul de la Kiev, că susține „pe deplin” apelul lui Zelenski pentru un armistițiu care să protejeze aprovizionarea globală cu alimente și infrastructura energetică din Ucraina și Rusia. Von der Leyen a adăugat că are „tot sprijinul” pentru Zelenski, pe care îl descrie drept liderul „care conduce lupta pentru libertatea poporului său”. Ce semnal transmite Bruxelles-ul Mesajul șefei Comisiei Europene fixează poziția politică a UE în jurul a două teme cu impact direct asupra economiei și securității energetice: protejarea infrastructurii energetice, a cărei avariere poate amplifica riscurile de preț și de aprovizionare; menținerea fluxurilor globale de alimente, sensibile la escaladări în regiunea Mării Negre. În același timp, intervenția vine pe fondul criticilor lansate de Donald Trump la adresa lui Zelenski, conform relatării Digi24. Poziția lui Zelenski privind „armistițiul energetic” În același context, Digi24 notează că Zelenski a respins presiunile SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, argumentând că Rusia trebuie mai întâi să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Informația este atribuită publicației Kyiv Independent, citată de Digi24. Totuși, liderul ucrainean s-a declarat deschis unui „armistițiu energetic” anunțat de Donald Trump, cu condiția ca și Rusia să aplice încetarea focului asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar sau un mecanism convenit pentru un astfel de armistițiu. Rămâne de văzut dacă apelul susținut de Comisia Europeană se va traduce într-o înțelegere efectivă și verificabilă între părți, în condițiile în care condițiile puse de Kiev vizează reciprocitatea încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Vizita lui Igor Dodon la Moscova reaprinde suspiciunile privind influența rusă în politica de la Chișinău , pe fondul unei ședințe secrete a Parlamentului în care a fost analizată structura și efectivul Armatei Naționale, potrivit Digi24 . Fostul președinte al Republicii Moldova, lider al Partidului Socialiștilor, a anunțat că se află într-o vizită de două zile la Moscova, alături de mai mulți colegi, la invitația Dumei de Stat a Rusiei. Informația despre deplasare a fost relatată de TVRMoldova, menționează publicația. În mesajul său, Dodon susține că scopul vizitei este „consolidarea relațiilor interparlamentare și a dialogului politic” dintre Republica Moldova și Federația Rusă, în cadrul unor întâlniri cu partide partenere ale PSRM. El amintește că formațiunea are acorduri de colaborare cu „Rusia Unită” și „Rusia Justă”. Reacții la Chișinău: momentul ales, pus sub semnul întrebării Deplasarea a generat critici din partea politicienilor proeuropeni. Liviu Vovc, președintele Platformei DA, a catalogat drept suspectă plecarea la Moscova la scurt timp după ședința cu ușile închise a Parlamentului, în care a fost examinată structura Armatei Naționale. „Nu știu ce s-a discutat la ședința secretă a Parlamentului, dar curios este faptul că Dodon și alți membri ai socialiștilor astăzi sunt deja la Moscova. Trebuia raportare directă la curatori…” Acuzații din partea experților: „bani și indicații” Potrivit Digi24, critici și mai dure au venit din partea unor experți, care susțin că socialiștii ar fi mers în Rusia pentru finanțare și instrucțiuni politice. Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, a afirmat că socialiștii ar fi plecat „după bani și după indicații” și a criticat public gestul lui Dodon în contextul relației istorice tensionate cu Rusia și al războiului din Ucraina. Context: contacte repetate cu Moscova în 2026 Nu este prima vizită a lui Igor Dodon la Moscova în acest an, mai notează publicația. Digi24 amintește că, pe 7 octombrie, cu cinci zile înaintea deplasării, Dodon i-a transmis lui Vladimir Putin un mesaj de felicitare de ziua de naștere, pe fondul continuării războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al încălcărilor repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. [...]
Donald Trump își justifică acordul cu Rusia pe motorină ca măsură economică , într-un moment în care decizia riscă să tensioneze regimul de sancțiuni și relația cu aliații occidentali, potrivit Digi24 . Președintele SUA a susținut că a acționat „pentru poporul american” și a invocat, într-o postare pe Truth Social, faptul că Uniunea Europeană ar fi plătit Rusiei „250 de miliarde de dolari” pentru energie. În același mesaj, Trump a afirmat că a luat „decizia corectă” și a reiterat sloganul „America pe primul loc”, relatează European Pravda. Decizia vine după ce, vineri, Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin care permite exporturile de motorină din Rusia , deși există sancțiuni occidentale impuse Moscovei după invazia Ucrainei. În articol este menționat că Rusia ar urma să furnizeze imediat „peste 300.000 de tone” de motorină pieței americane și mondiale. Reacția Ucrainei: „bani în plus pentru acest război” Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat public decizia SUA, numind-o „o decizie slabă a unor parteneri puternici”. El a argumentat că astfel de exporturi ar aduce Rusiei resurse suplimentare care ar alimenta efortul de război. „Aceştia sunt bani în plus pentru acest război, pentru suferinţă şi, bineînţeles, împotriva noastră.” Critici din Europa: prețuri și unitate transatlantică Acordul a generat reacții și în rândul liderilor europeni. Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a criticat planul administrației americane, susținând că nu ajută nici la reducerea prețurilor la produsele petroliere și nici la menținerea unității transatlantice. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a reamintit responsabilitatea Rusiei pentru declanșarea conflictului. „Rusia a început acest război. Nu ar trebui să uităm acest lucru.” În lipsa unor detalii suplimentare despre mecanismul acordului și modul în care se raportează la sancțiunile existente, rămâne de urmărit dacă înțelegerea va produce efecte concrete pe piața combustibililor sau va amplifica disputa politică între Washington, Kiev și capitalele europene. [...]
Planul lui Donald Trump de a importa motorină din Rusia riscă să slăbească regimul de sancțiuni și să fractureze coordonarea transatlantică pe energie, în condițiile în care mai multe guverne europene avertizează că banii plătiți pentru combustibili ruși ajung să finanțeze războiul, potrivit Digi24 . Trump a anunțat în weekend intenția de a importa motorină rusească, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor intermediare din SUA, pe fondul presiunilor legate de prețurile la energie și costul vieții. În același timp, el a susținut că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic” și i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să demisioneze, afirmații care au generat scepticism în Europa și la nivelul UE. Reacția Europei: sancțiuni și „presiune” asupra Moscovei, nu achiziții de energie Mai mulți lideri europeni au criticat public inițiativa, argumentând că ea nu ajută nici piața, nici obiectivul politic de a menține presiunea economică asupra Kremlinului: Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, a spus că planul nu contribuie nici la reducerea prețurilor produselor petroliere, nici la unitatea transatlantică și „nu este în spiritul european”. „Acest acord nu ajută nici prețul produselor petroliere, nici unitatea comunității transatlantice” Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a numit anunțul „îngrijorător”. Ministrul de stat german pentru Europa, Gunther Krichbaum, a avertizat că banii cheltuiți pe energie rusească finanțează războiul împotriva Ucrainei. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a reamintit că Rusia este responsabilă pentru declanșarea conflictului. „Rusia a început acest război. Nu ar trebui să uităm acest lucru” Ministrul leton de Externe, Baiba Braze, a reiterat că „presiunea asupra Rusiei, sancțiunile, sprijinul acordat Ucrainei și izolarea Rusiei” rămân calea către pace. Marea Britanie, prin ministrul de stat Stephen Doughty, a transmis că nu intenționează să urmeze exemplul Washingtonului și că va intensifica presiunea economică asupra Moscovei. Kievul: „Nu știam despre asta”, iar impactul pe piață ar fi limitat Zelenski a declarat că Ucraina nu a fost informată despre presupusul „armistițiu energetic” invocat de Trump. „Nu, nu știam despre asta. Am aflat și noi asta din mass-media.” La Forumul de Securitate de la Varșovia, liderul ucrainean a pus sub semnul întrebării și relevanța economică a volumului anunțat (300.000 de tone), comparându-l cu un consum mondial lunar de aproximativ 120 de milioane de tone și sugerând că ar exista „alte motive” în spatele deciziei. Totodată, el a propus ca SUA să încheie un acord de achiziție de motorină din Ucraina. „Armistițiul energetic”, contestat de fapte: atacurile au continuat Afirmația privind un armistițiu a produs confuzie la Kiev și în rândul aliaților europeni. Zelenski a spus că Ucraina ar susține o astfel de înțelegere dacă și Rusia ar respecta-o, însă, la câteva ore după anunț, atacuri rusești au lovit centrale electrice din Ucraina, provocând întreruperi extinse ale alimentării cu energie. În acest context, Ucraina se pregătește pentru a cincea iarnă de la invazia pe scară largă începută în februarie 2022, pe fondul atacurilor aproape constante asupra infrastructurii energetice. Miza financiară: deficit estimat de FMI și discuții la Bruxelles Nevoile de finanțare ale Ucrainei urmează să fie discutate joi, la Bruxelles, la reuniunea liderilor UE. Fondul Monetar Internațional estimează că Ucraina s-ar putea confrunta anul viitor cu un deficit de finanțare între 30 și 35 de miliarde de dolari (aprox. 135–158 miliarde lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ucraina va fi „în centrul atenției” la Consiliul European din această săptămână și a avertizat că războiul intră într-o „nouă fază, mai sumbră”. [...]
