Știri
Știri din categoria Diverse
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de securizarea Mării Negre și a rutelor comerciale, iar tema a fost reluată la nivel politic în cadrul „Coaliției de Voință”, potrivit Digi24. Președintele Nicușor Dan spune că România va continua să sprijine Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei până la obținerea unei „păci juste și durabile”, într-un context în care sunt invocate riscuri directe la granițele NATO și în bazinul Mării Negre.
În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a precizat că reuniunea a avut loc de Ziua Independenței Ucrainei și a fost „constructivă”, fiind folosită pentru reafirmarea sprijinului pentru Kiev și pentru continuarea discuțiilor privind „finalizarea unui cadru solid de garanții de securitate”.
Totodată, președintele a indicat două teme de securitate cu potențial impact operațional în regiune:
Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe „necesitatea de a securiza navigația și rutele comerciale din Marea Neagră” – un punct sensibil pentru fluxurile de transport și comerț din regiune, inclusiv pentru România, ca stat riveran și nod logistic.
În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că participanții au rămas hotărâți să mențină presiunea asupra Rusiei pentru a se ajunge la o pace „durabilă și justă” și că au condamnat „cu fermitate” atacurile recente împotriva populației civile ucrainene.
„Rămânem hotărâți să menținem presiunea asupra Rusiei, astfel încât să se poată ajunge la o pace durabilă și justă.”
Recomandate
Avertismentul SUA privind un risc de escaladare regională pune presiune suplimentară pe securitatea flancului estic al NATO, în condițiile în care războiul din Ucraina ar fi intrat într-un „impas strategic”, potrivit Digi24 . Secretarul de Stat american Marco Rubio spune că, în lipsa unei soluții negociate, conflictul riscă să se extindă dincolo de granițele Ucrainei. Rubio a declarat, într-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că solicitarea Rusiei de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk rămâne un obstacol major în calea negocierilor de pace. În evaluarea sa, „în acest moment, nu par să existe perspective pentru o soluție negociată”, deoarece condiția Moscovei ar fi „pur și simplu inacceptabilă” pentru Ucraina. Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite de două zile la Atena, unde Rubio a discutat cu oficiali greci despre cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională. El a mai susținut că războiul, aflat în al cincilea an, nu a evoluat conform planului inițial al președintelui rus Vladimir Putin. De ce contează: riscul de extindere dincolo de Ucraina Potrivit lui Rubio, un impas prelungit poate fi depășit doar printr-o înțelegere negociată sau prin escaladare, inclusiv una care „se extinde dincolo de limitele conflictului inițial”. Oficialul american a indicat explicit îngrijorarea legată de posibilitatea unor acte de sabotaj în țările vecine Ucrainei, care „ar putea scăpa de sub control”. În același context, materialul notează îngrijorarea crescândă în Europa privind presupuse acte de sabotaj asociate Rusiei, atacuri cibernetice și incidente cu drone rusești sau încălcări ale spațiului aerian care afectează state NATO. Polonia este menționată ca fiind deosebit de preocupată de riscul extinderii conflictului pe teritoriul Alianței, iar premierul Donald Tusk a avertizat luna trecută că Moscova ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra țărilor care susțin Ucraina și le-ar putea prezenta drept accidentale, pentru a testa reacția NATO. Presiune suplimentară înainte de iarnă: infrastructura energetică Rubio a avertizat și că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, profitând de apropierea iernii, cu obiectivul de a distruge ce a mai rămas din rețeaua electrică și de a forța capitularea. Digi24 amintește că, de la invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a vizat repetat infrastructura de producere și transport a energiei electrice, ceea ce a lăsat milioane de oameni vulnerabili la întreruperi de curent și de încălzire. Ce urmează: discuții la Washington și presiune politică Pe fondul lipsei de progrese în negocieri, Rubio a reiterat că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze o soluție negociată, deși a admis dificultatea obținerii unui rezultat. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor merge în Statele Unite pentru discuții vineri și sâmbătă și i-a cerut lui Donald Trump să intensifice presiunea asupra Rusiei, punând sub semnul întrebării abordarea americană care ar combina negocieri cu Moscova și discuții despre proiecte economice. [...]
Reacția dură a lui Friedrich Merz ridică presiunea politică în Germania după ce fostul cancelar Gerhard Schröder a participat la o petrecere de aniversare organizată la Moscova în onoarea lui Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă vineri de un purtător de cuvânt, conform agenției dpa, care citează poziția lui Merz: acesta este „profund indignat” de prezența lui Schröder la eveniment, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului german, Steffen Meyer, a afirmat că „Putin este singurul responsabil pentru războiul din Ucraina” și a descris consecințele zilnice ale ordinelor liderului de la Kremlin asupra populației civile. Tot Meyer a spus că, în acest context, cancelarul consideră „pur și simplu imoral” ca Schröder să îl sărbătorească pe Putin. Ce spune Kremlinul despre întâlnire Potrivit Kremlinului, Schröder s-a alăturat lui Putin la Moscova miercuri, cu ocazia împlinirii vârstei de 74 de ani de către președintele rus. Kremlinul a transmis pe Telegram, citat de AFP, că Putin ar fi aflat din presă că Schröder se află la Moscova „pentru afaceri” și l-ar fi invitat să i se alăture. Contextul: relația Schröder–Putin și legăturile de afaceri Gerhard Schröder a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005. În vârstă de 82 de ani, el este descris ca un prieten al lui Putin și a fost criticat de-a lungul anilor pentru relația strânsă și pentru implicarea în afaceri cu companii rusești. Digi24 notează că Schröder s-a întâlnit de mai multe ori cu Putin de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, presa rusă a relatat săptămâna trecută că Schröder a fost numit în consiliul de supraveghere al Hyperglobus, un lanț rusesc de supermarketuri care în trecut a aparținut grupului german Globus. [...]
Un atac cu drone asupra unui centru de date Yandex a întrerupt funcționarea infrastructurii și a tras în jos acțiunile companiei la Bursa de la Moscova , după ce un incendiu a afectat o parte din echipamente, potrivit Digi24 . Compania spune că incidentul nu a provocat victime, dar avertizează că unele servicii pot deveni inaccesibile utilizatorilor. Yandex a anunțat că „un atac cu dronă a cauzat un incendiu” la centrul său de date din Sasovo, în regiunea Riazan, și că a fost afectată o parte a infrastructurii. Guvernatorul regiunii, Pavel Malkov , a transmis pe Telegram că a fost vorba despre un atac ucrainean cu două drone și că „acoperișul unei întreprinderi a luat foc” în zona Sasovo. „Centrul de date a încetat să funcționeze în întregime, iar unele servicii Yandex pot fi inaccesibile utilizatorilor.” Impact operațional: servicii potențial indisponibile și semnale de avarie online Compania este descrisă drept principalul motor de căutare în limba rusă și un furnizor foarte utilizat de servicii în Rusia, inclusiv taxiuri și livrări. În acest context, oprirea unui centru de date poate avea efecte directe asupra disponibilității platformelor și aplicațiilor din ecosistemul Yandex. În paralel, site-ul Downdetector, specializat în urmărirea penelor pe internet, a înregistrat joi un număr în creștere de semnalări de probleme din partea utilizatorilor, conform informațiilor din articol. Context: intensificarea atacurilor și lipsa unui comentariu oficial de la Kiev Atacul este prezentat ca fiind „primul de acest fel cunoscut” asupra unui centru de date Yandex. Înregistrări video apărute pe rețele sociale ar arăta fum negru deasupra unui acoperiș în flăcări, însă AFP precizează că nu a putut verifica autenticitatea imaginilor. Materialul notează că Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile în Rusia, vizând în special infrastructuri energetice și logistice, iar Kievul le descrie ca răspuns la atacurile rusești. Autoritățile ucrainene nu au comentat, „în acest stadiu”, incidentul de la Sasovo. Reacția pieței: acțiunile Yandex au scăzut la Moscova Pe fondul atacului și al perturbării serviciilor, cursul acțiunilor Yandex a scăzut joi la Bursa de la Moscova, potrivit articolului. Digi24 nu oferă un procent sau o valoare a scăderii, astfel că amploarea reacției pieței nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile. [...]
Turcia avertizează că escaladarea atacurilor din Marea Neagră pune în pericol navigația și exporturile , într-un moment în care Rusia și Ucraina își intensifică loviturile înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Mesajul Ankarei vizează direct riscul ca zona să devină „un nou front”, cu efecte asupra securității regionale și a transportului de mărfuri. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus la Ankara că ambele părți desfășoară „atacuri masive” pentru a obține un avantaj militar înainte de venirea iernii, iar consecința imediată este deteriorarea siguranței navigației în Marea Neagră. Turcia a cerut în repetate rânduri încetarea atacurilor, menționând că au fost afectate inclusiv nave comerciale sub pavilion turc sau deținute de companii turcești. „În acest moment, ambele părți desfășoară atacuri masive pentru a obține un anumit avantaj militar înainte de venirea iernii, iar acest lucru afectează grav siguranța navigației în Marea Neagră.” Miza: coridorul de transport și securitatea regională Ankara așteaptă răspunsuri din partea Rusiei și Ucrainei la o propunere care vizează oprirea atacurilor și garantarea unui transport sigur al cerealelor din regiune. În paralel, Fidan a făcut apel atât la statele riverane, cât și la comunitatea internațională să împiedice extinderea conflictului în Marea Neagră. „Nu trebuie să permitem niciodată ca Marea Neagră să fie transformată într-un nou front de conflict.” Contextul escaladării din ultimele luni Conform informațiilor citate de Digi24 din Reuters, din iulie Ucraina și-a intensificat atacurile asupra navelor și infrastructurii folosite pentru exporturile rusești de petrol și cereale. Rusia, la rândul ei, a amplificat atacurile cu rachete și drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale, inclusiv Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi. La finalul lunii septembrie, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a calificat drept „inexplicabile” atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și a cerut măsuri pentru oprirea lor, în urma unei întrevederi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru companiile de transport și exportatorii care depind de rutele din Marea Neagră, avertismentul Turciei indică un risc operațional în creștere: mai multe atacuri înseamnă rute mai nesigure și presiune suplimentară pentru găsirea unor aranjamente de securizare a tranzitului, în special pentru cereale. [...]
Criticile lui Ludovic Orban la adresa desemnării lui Luca Niculescu indică un risc de guvernare fără sprijin politic asumat , cu potențiale blocaje în adoptarea și implementarea măsurilor, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, în direct la Digi24, că nominalizarea nu ar fi „potrivită” și l-a descris pe Niculescu drept „premierul nimănui”. Orban a argumentat că, „în orice democrație”, premierul și Guvernul ar trebui să țină cont de votul popular și să se sprijine pe partide care își asumă guvernarea pe baza unui program, inclusiv în formule de coaliție. În această logică, el susține că desemnarea ar viza o persoană „care nu reprezintă pe nimeni” și care nu ar avea „un sprijin clar, asumat, transparent”. Ce consecințe vede Orban: învestire posibilă, susținere fragilă Fostul premier afirmă că, chiar dacă Luca Niculescu ar obține voturile necesare pentru învestire, Executivul ar rămâne fără o bază politică solidă în Parlament și fără „răspundere” politică reală. „Luca Niculescu chiar dacă primește voturile de învestire, nici el și nici miniștrii lui nu o să aibă vreo răspundere și niciun partid nu va susține actul de guvernare.” În scenariul descris de Orban, PSD ar urma să se poziționeze în opoziție imediat după învestire și să se „desolidarizeze” de măsurile Guvernului, ceea ce ar reduce capacitatea Executivului de a pune în practică programul de guvernare. Contextul politic invocat: ruptura coaliției și acuzații la adresa PSD și AUR Orban leagă dificultatea formării și funcționării guvernării de decizia PSD de a „face praf coaliția de guvernare”, într-un „moment de cumpănă” pentru România, susținând că, în aceste condiții, guvernarea devine „foarte dificilă”. În același timp, el a lansat o comparație între PSD și AUR, afirmând că ar fi „pe aceeași gândire politică”, și a invocat episodul unei moțiuni de cenzură depuse împreună de cele două partide. Acuzația privind relația Nicușor Dan – Grindeanu Orban a mai spus că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl desemneze „din prima” pe Sorin Grindeanu și a susținut că ar exista o înțelegere între cei doi, motiv pentru care Grindeanu ar fi fost „protejat” de o desemnare care l-ar fi expus unui eșec politic. Potrivit lui Orban, o eventuală guvernare PSD cu Grindeanu premier sau un eșec al acestuia în formarea majorității ar fi „dăunat grav” atât României, cât și PSD-ului. [...]
Samsung plănuiește să reducă producția de smartphone-uri Galaxy cu 30% în ultimele trei luni din 2026 , pe fondul unei situații în care compania ajunge să piardă bani cu fiecare telefon vândut, potrivit Libertatea . Miza este una operațională și financiară: ajustarea rapidă a volumelor pentru a limita pierderile într-un trimestru care, de regulă, este important pentru vânzări. Decizia vine după ce divizia Mobile eXperience (responsabilă de seria Galaxy) a înregistrat, în trimestrul al doilea din 2026, prima pierdere trimestrială din istoria sa, deși Samsung a recâștigat poziția de lider global la smartphone-uri în fața Apple. Informația privind pierderea este atribuită de Libertatea publicației PhoneArena. Costul memoriei RAM, factorul care apasă marjele Potrivit articolului, principala cauză a degradării profitabilității este creșterea puternică a prețurilor la modulele de memorie RAM folosite în telefoane. În 2026, scumpirile ar fi fost de 70%–100% față de începutul anului, iar pentru LPDDR5X (un tip de memorie RAM utilizat pe scară largă în smartphone-uri) sunt menționate majorări succesive: aproximativ 60% în primul trimestru și încă 89% în trimestrul al doilea. Exemplul dat în material: un modul de 12 GB LPDDR5X RAM, care costa între 25 și 70 de dolari la începutul anului, ar fi ajuns la 146 de dolari în trimestrul al doilea, cu prognoze de 180–206 dolari spre final de an (aprox. 820–940 lei, la un curs estimativ). „Samsung vs. Samsung”: cum se transmite scumpirea în interiorul grupului Un element particular subliniat este că Samsung produce și propriile memorii RAM, prin divizia Device Solutions (DS). Totuși, creșterea prețurilor ar afecta în continuare divizia de telefoane deoarece, potrivit articolului, diviziile funcționează ca centre de profit separate: DS ar vinde către Mobile eXperience la „cel mai mare preț posibil”, chiar dacă sunt în același conglomerat. De ce se scumpește RAM-ul: cererea pentru centrele de date cu inteligență artificială Articolul leagă scumpirea RAM de boom-ul centrelor de date pentru inteligența artificială, care cresc cererea pentru cipuri de memorie HBM (High Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă, folosită pentru transfer rapid de date). Producătorii de memorie, inclusiv Samsung, SK hynix și Micron, ar fi prioritizat fabricarea de HBM, unde marjele sunt mai mari, ceea ce ar fi redus producția de RAM „tradițional”. Ce ar putea urma: presiune pe prețuri și configurații, pe termen lung Materialul notează că deficitul de RAM are efecte directe în piața de smartphone-uri: prețuri mai mari și, în unele cazuri, modele livrate cu mai puțină memorie. În plus, specialiști citați în articol estimează că deficitul ar putea persista până în 2028, iar unii analiști indică posibilitatea extinderii până în 2030, urmând ca noi capacități de producție să echilibreze treptat cererea și oferta. [...]
