Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina și Regatul Unit își mută cooperarea antirachetă spre o etapă de implementare, după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat, potrivit Digi24, că a convenit cu noul premier britanic, Andy Burnham, organizarea „în curând” a unei întâlniri față în față, cu Coaliția Antibalistică pe agendă.
Zelenski spune că discuția a avut loc telefonic și că a mulțumit Londrei pentru sprijinul acordat Ucrainei în contextul atacurilor rusești în desfășurare, informație relatată de Kyiv Post. Într-o declarație, liderul ucrainean a susținut că parteneriatul bilateral este „cel mai puternic” din istoria relațiilor dintre cele două state și că va fi consolidat în continuare.
În material este menționat că, pe 13 iulie, Zelenski a lansat Programul FREYJA împotriva rachetelor balistice împreună cu aliați europeni, cu un obiectiv de 12 luni: dezvoltarea unui sistem „accesibil” care să poată proteja Ucraina și alte țări partenere. Inițiativa este prezentată ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Rusia a rachetelor balistice.
Coaliția integrată împotriva rachetelor balistice reunește Ucraina cu:
Ținta declarată este ca Ucraina să treacă de la statutul de beneficiar de echipamente occidentale de apărare aeriană la cel de co-dezvoltator al unei capacități antibalistice europene, pe fondul temerilor aliaților că Rusia ar putea ataca NATO în următorii ani.
Programul FREYJA urmărește, potrivit articolului, să reducă „deficitul critic” de rachete de interceptare Patriot din Ucraina, descrise ca singura armă capabilă să intercepteze cu succes rachetele balistice rusești. Inițiativa presupune cooperare între guverne, lideri politici și producători din industria de apărare.
În acest context, sunt amintite două evoluții relevante:
Articolul notează că au existat întrebări privind direcția sprijinului britanic după instalarea lui Burnham ca prim-ministru, deși acesta a susținut public Kievul încă din 2022. Potrivit TVP World, ca primar al regiunii Greater Manchester, Burnham a sprijinit refugiații ucraineni și proiecte umanitare, iar în 2023 a contribuit la crearea „Unbroken Cities Network”, care a reunit Manchester, Liverpool și Lviv.
Înaintea convorbirii telefonice, Burnham a declarat pentru Sky News că sprijinul pentru Zelenski rămâne neschimbat și a indicat, totodată, un angajament mai profund față de NATO și pentru o relație mai strânsă cu țările europene.
Întâlnirea anunțată de Zelenski ar urma să clarifice pașii concreți ai cooperării în Coaliția Antibalistică, într-un moment în care discuția se mută de la livrări punctuale la dezvoltarea unei capacități integrate, cu termene și obiective asumate.
Recomandate
Turneul emisarilor lui Donald Trump la Moscova și Kiev repune pe agendă negocierile de pace, într-un moment în care atacurile cu drone și sancțiunile continuă să lovească direct economia și infrastructura din regiune , potrivit Digi24 . Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns la Moscova pentru discuții despre Ucraina, urmând să fie primiți de Vladimir Putin, iar duminică, 6 septembrie, sunt așteptați la Kiev de Volodimir Zelenski. Miza imediată este relansarea discuțiilor privind o propunere de pace, în condițiile în care, după ultimele negocieri din februarie, ambele părți și-au intensificat atacurile aeriene de lungă distanță, iar conflictul naval s-a accentuat. Pe teren, liniile frontului au rămas în mare parte neschimbate, cu avansuri treptate ale Rusiei în încercarea de a cuceri integral Donbasul, notează materialul. Componenta economică: combustibil, retail și efecte în lanț În plan economic, Digi24 consemnează că atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor rusești au dus la o vară marcată de penurie de combustibil și de creșterea prețurilor pentru șoferii ruși. În paralel, aproximativ 30 de atacuri asupra unor depozite uriașe aparținând în mare parte companiei Wildberries, descrisă ca cel mai mare retailer online din Rusia, au afectat economia de consum. Aceste episoade arată că, dincolo de front, războiul continuă să producă șocuri operaționale în lanțuri de aprovizionare și distribuție, cu efecte directe asupra prețurilor și disponibilității bunurilor. Cine îi întâmpină la Moscova și ce rol are în dosarul sancțiunilor Potrivit Reuters, citată de Digi24, trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească la sosire cu cei doi reprezentanți speciali ai SUA. Dmitriev a participat la întâlnirile anterioare cu Vladimir Putin și, conform aceleiași surse, a avut un rol important în negocierea derogărilor de la sancțiunile americane pentru petrolul rusesc în acest an. Pe fond, Kremlinul a reiterat că poziția expusă de Putin într-un discurs de acum doi ani – ca Ucraina să cedeze întreg teritoriul celor patru regiuni revendicate de Rusia și să renunțe la planul de aderare la NATO – este „de neclintit”, mai arată materialul. Securitatea vizitei la Kiev, sub presiunea atacurilor Înaintea opririi de la Kiev, Zelenski a acuzat Rusia că a atacat aeroporturi din Ucraina, în Kiev și în orașul apropiat Borîspil, și a legat aceste lovituri de discuțiile privind posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru deplasarea în Ucraina. Spațiul aerian ucrainean este închis de la invazia din februarie 2022. Separat, Digi24 mai notează că un atac cu drone rusești a vizat vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, a zecea zi consecutivă de atacuri intense asupra capitalei, iar Zelenski a promis ripostă. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, Witkoff și Kushner au programate întâlniri la nivel înalt la Moscova, inclusiv cu Vladimir Putin, iar apoi discuții la Kiev cu Volodimir Zelenski. Detaliile concrete ale „celei mai noi propuneri de pace” nu sunt prezentate în materialul Digi24, astfel că impactul potențial asupra sancțiunilor, fluxurilor de energie și riscurilor logistice rămâne, deocamdată, dificil de evaluat. [...]
Sondajele indică o vulnerabilizare politică a lui Zelenski , cu potențial de a complica guvernarea și mobilizarea în plin război, pe fondul percepției publice că problema corupției a ajuns mai gravă decât conflictul militar, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Policy și un sondaj SOCIS. După șapte ani de mandat și mai multe scandaluri în care au fost implicați oameni din conducere și apropiați ai președintelui, încrederea în Volodimir Zelenski s-a erodat, iar un nou scandal de corupție din administrație ar putea accentua trendul, potrivit aceleiași surse. În campania din 2019, Zelenski promisese condamnarea rapidă a oficialilor corupți, însă ulterior mai mulți deputați ai partidului său, miniștri și membri ai biroului prezidențial au fost acuzați de corupție și îmbogățire ilicită. Un sondaj SOCIS arată că ucrainenii consideră acum corupția o problemă mai mare decât războiul: 90% dintre respondenți cred că nivelul corupției este „ridicat” sau „extrem de ridicat”. Aproape 57% îl consideră pe Zelenski responsabil pentru răspândirea corupției, aproape dublu față de un sondaj similar SOCIS din aprilie 2025. Cine l-ar învinge pe Zelenski în turul doi Conform sondajului, trei posibili contracandidați l-ar învinge „clar” pe Zelenski în turul doi, fiecare cu un scor aproape dublu față de cel al actualului președinte: Valeri Zalujnîi , ambasadorul Ucrainei la Londra și fost comandant-șef al armatei (demis în 2024): 66% vs. Zelenski 34% . Mihailo Fedorov , descris ca fost ministru al apărării și un actor-cheie în digitalizarea Ucrainei și tranziția către utilizarea dronelor și a sistemelor cu inteligență artificială: 64% vs. Zelenski 36% . Kirilo Budanov , fost șef al informațiilor militare și actual șef al cancelariei prezidențiale: 62% vs. Zelenski 38% (sondaj realizat înainte ca Budanov să fie asociat cu un dosar de corupție, ceea ce poate schimba procentele, notează sursa). Sondajul mai indică faptul că, deși Zelenski păstrează un nucleu de susținători de peste 20%, puțini dintre alegătorii care ar vota alt candidat în primul tur ar migra către el în turul doi. De ce contează: risc de blocaj intern și presiune pe mobilizare Analiza citată avertizează că scăderea popularității poate avea efecte operaționale în război: nemulțumirea față de stilul de conducere ar putea afecta moralul soldaților și ar putea agrava problema celor care încearcă să evite mobilizarea. În paralel, atacurile rusești asupra țintelor civile s-au intensificat, iar perspectiva unei campanii de bombardamente în iarnă ar pune presiune suplimentară pe moral, într-un context în care Ucraina ar duce lipsă de interceptoare pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, potrivit materialului. Ce opțiuni sunt discutate pentru a evita o criză politică Foreign Policy descrie două variante, ambele cu obstacole majore: Alegeri pe timp de război – opțiune cu susținere insuficientă, greu de implementat și „ilegală în acest moment”. „Relansarea” guvernării – reducerea implicării președintelui în agenda internă, formarea unui guvern de unitate națională și cooptarea unor politicieni din partide rivale și a unor oficiali respinși anterior, inclusiv din teama de competiție politică. Potrivit analizei, „nimic nu sugerează” că Zelenski ar pregăti un astfel de pas, fiind descris ca un lider care s-a înconjurat de persoane loiale și rareori contrazicătoare. [...]
O nouă încercare de negociere anunțată de Donald Trump menține incertitudinea asupra direcției războiului și a riscurilor geopolitice din regiune , după ce președintele SUA a sugerat că Washingtonul ar avea „o propunere concretă” pentru încetarea conflictului, fără să ofere însă detalii, potrivit Digi24 . Trump a declarat, în Biroul Oval, că i-a trimis în străinătate pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner pentru a încerca să obțină un acord de pace între Rusia și Ucraina, informație relatată de Reuters. Președintele american a spus că SUA „au o idee pentru pace”, dar nu a precizat conținutul propunerii și nici dacă cei doi se vor deplasa în Ucraina, în Rusia sau în ambele țări. „Avem o idee pentru pace. I-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner, doi negociatori de excepție. Au făcut o treabă excelentă, iar noi i-am trimis acolo pentru a vedea dacă putem sau nu să ajungem la un acord. Și s-ar putea să avem șanse mari să reușim.” Itinerariu încă neclar și semnale contradictorii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Witkoff și Kushner ar urma să zboare spre Ucraina duminică, după o vizită la Moscova. Totuși, Reuters notează că planurile de călătorie s-au modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era „pe deplin sigură”, potrivit uneia dintre sursele agenției. În paralel, situația de securitate rămâne volatilă: o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate de la începutul războiului. De ce contează: negocieri în impas și scepticism în servicii Miza anunțului este ridicată, dar credibilitatea unei ieșiri rapide din conflict rămâne limitată de contextul ultimelor luni. Digi24 arată, citând Reuters, că eforturile administrației Trump de a găsi o soluție s-au soldat „în mare parte, cu un eșec”, iar negocierile au intrat în impas. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a-i îndemna pe omologii ruși să ia în calcul un compromis, potrivit Reuters și altor surse media. În același timp, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Vladimir Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră probabilă o intensificare a conflictului în viitorul apropiat. Witkoff, descris ca principal negociator al SUA pe dosarul războiului, a fost de mai multe ori la Moscova, dar nu a vizitat încă Ucraina, mai notează materialul. [...]
Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar : președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24 . Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia. Ce presupune „pauza” propusă de Zelenski Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare. „Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.” Vizita emisarilor lui Trump și incertitudinile de securitate Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova. În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”. De ce contează Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică. [...]
RO Wallet va permite prezentarea actelor direct de pe telefon , iar miza operațională este că utilizatorii vor putea controla, „pe fiecare operațiune”, ce date personale transmit și cui, potrivit Digi24 . Aplicația este dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne și are lansarea oficială programată pentru 14 ianuarie 2027. RO Wallet este descris ca un „portofel digital de identitate” pentru cetățeni români și persoane rezidente în România, care va stoca pe telefon actul de identitate și alte documente electronice emise de surse oficiale. Utilizarea nu va fi obligatorie și nu va înlocui actele fizice, ci va funcționa ca alternativă pentru cei care aleg formatul digital. Un element cu impact practic este recunoașterea legală: documentele păstrate în aplicație vor avea aceeași valoare ca variantele pe suport fizic și vor putea fi prezentate direct de pe telefon, în condițiile stabilite de legislația europeană și națională. Conform informațiilor din articol, RO Wallet ar urma să poată fi folosit atât în România, cât și în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ce documente ar urma să poată fi stocate Exemplele menționate includ documentul de identitate, permisul de conducere, diplomele și diverse atestate, care vor fi adăugate în format electronic direct de la instituțiile emitente. Lista documentelor ar urma să fie extinsă treptat, pe măsură ce alte autorități și companii se integrează în sistem. Aplicația este gândită pentru interacțiuni atât cu instituții publice, cât și cu furnizori privați, cu utilizări anunțate în domenii precum educația, sănătatea, serviciile financiare și călătoriile. Calendar: test în octombrie 2026, beta în decembrie, lansare în ianuarie 2027 Potrivit calendarului prezentat, prima etapă a proiectului s-a încheiat la 31 august 2026, odată cu lansarea site-ului de prezentare și publicarea documentației tehnice și a depozitelor GitHub. Următoarele repere anunțate sunt: 31 octombrie 2026 : versiunea de test, plus o platformă pentru verificarea interoperabilității (ITB) și un mediu „sandbox” (spațiu de testare controlată); 22 decembrie 2026 : certificarea primei versiuni sub forma unui MVP (produs minim viabil) și lansarea beta pentru un grup restrâns; 14 ianuarie 2027 : lansarea oficială a primei versiuni, urmată de extinderi treptate de funcționalități și documente. În arhitectura proiectului, accentul este pus pe cerințele europene de securitate și protecția datelor, cu promisiunea că utilizatorii vor decide ce informații transmit, cui și în ce scop. Pentru detalii oficiale despre proiect, articolul indică și site-ul RO Wallet . [...]
Donald Trump reia mesajul că Rusia nu va ataca NATO , pe fondul unor acuzații europene privind un incident cu dronă , într-un moment în care administrația sa încearcă din nou să deblocheze negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele SUA a declarat în Biroul Oval că îl cunoaște „foarte bine” pe Vladimir Putin și că liderul rus „nu are intenția de a ataca teritoriul NATO”. Afirmația vine după ce Germania a acuzat Moscova că, la începutul lunii august, ar fi trimis o dronă încărcată cu explozibili la aeroportul din Leipzig, relatează AFP. Trump a reiterat ideea și în urmă cu o săptămână, într-o discuție cu presa la Casa Albă, când a spus că Putin „nu va ataca un teritoriu al NATO” și a invocat „discuții constructive” cu liderul rus, potrivit News.ro. Demers diplomatic: emisari trimiși la Moscova și Kiev, cu un traseu încă incert În același timp, Trump a anunțat că îi trimite pe emisarii săi Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova și la Kiev, cu o propunere pentru încetarea războiului din Ucraina. „I-am trimis pentru a vedea dacă putem face progrese, şi există şanse mari să reuşim” Anterior, două surse au declarat pentru Reuters că cei doi intenționau să ajungă la Moscova în weekend și apoi să meargă la Kiev. Totuși, potrivit uneia dintre surse, itinerariul s-a modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era încă sigură. Context: negocieri în impas și scepticism în rândul serviciilor occidentale Materialul notează că încercările administrației Trump de a găsi o soluție pentru războiul din Ucraina au eșuat în mare parte, iar negocierile au intrat în impas în ultimele luni. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova, inclusiv pentru a-și îndemna omologii să ia în calcul o soluție, au relatat Reuters și alte surse media. În paralel, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră mai probabilă o intensificare a conflictului decât o dezamorsare rapidă. În acest context, Digi24 mai consemnează că o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate pe durata războiului. [...]
