Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina și Regatul Unit își mută cooperarea antirachetă spre o etapă de implementare, după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat, potrivit Digi24, că a convenit cu noul premier britanic, Andy Burnham, organizarea „în curând” a unei întâlniri față în față, cu Coaliția Antibalistică pe agendă.
Zelenski spune că discuția a avut loc telefonic și că a mulțumit Londrei pentru sprijinul acordat Ucrainei în contextul atacurilor rusești în desfășurare, informație relatată de Kyiv Post. Într-o declarație, liderul ucrainean a susținut că parteneriatul bilateral este „cel mai puternic” din istoria relațiilor dintre cele două state și că va fi consolidat în continuare.
În material este menționat că, pe 13 iulie, Zelenski a lansat Programul FREYJA împotriva rachetelor balistice împreună cu aliați europeni, cu un obiectiv de 12 luni: dezvoltarea unui sistem „accesibil” care să poată proteja Ucraina și alte țări partenere. Inițiativa este prezentată ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Rusia a rachetelor balistice.
Coaliția integrată împotriva rachetelor balistice reunește Ucraina cu:
Ținta declarată este ca Ucraina să treacă de la statutul de beneficiar de echipamente occidentale de apărare aeriană la cel de co-dezvoltator al unei capacități antibalistice europene, pe fondul temerilor aliaților că Rusia ar putea ataca NATO în următorii ani.
Programul FREYJA urmărește, potrivit articolului, să reducă „deficitul critic” de rachete de interceptare Patriot din Ucraina, descrise ca singura armă capabilă să intercepteze cu succes rachetele balistice rusești. Inițiativa presupune cooperare între guverne, lideri politici și producători din industria de apărare.
În acest context, sunt amintite două evoluții relevante:
Articolul notează că au existat întrebări privind direcția sprijinului britanic după instalarea lui Burnham ca prim-ministru, deși acesta a susținut public Kievul încă din 2022. Potrivit TVP World, ca primar al regiunii Greater Manchester, Burnham a sprijinit refugiații ucraineni și proiecte umanitare, iar în 2023 a contribuit la crearea „Unbroken Cities Network”, care a reunit Manchester, Liverpool și Lviv.
Înaintea convorbirii telefonice, Burnham a declarat pentru Sky News că sprijinul pentru Zelenski rămâne neschimbat și a indicat, totodată, un angajament mai profund față de NATO și pentru o relație mai strânsă cu țările europene.
Întâlnirea anunțată de Zelenski ar urma să clarifice pașii concreți ai cooperării în Coaliția Antibalistică, într-un moment în care discuția se mută de la livrări punctuale la dezvoltarea unei capacități integrate, cu termene și obiective asumate.
Recomandate
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Slovacia reia consultările energetice cu Rusia, riscând să complice calendarul UE de renunțare la gazul rusesc , într-un nou semnal de divergență față de linia comună a aliaților occidentali, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Întâlnirea este programată la Moscova pe 26 octombrie, în cadrul comisiei interguvernamentale ruso-slovace pentru cooperare economică, științifică și tehnică. Ministerul de Externe de la Bratislava a precizat că ar fi prima reuniune de acest fel de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din 2022. Ce urmărește Bratislava: energie, inclusiv nuclear, gaze și petrol Agenda discuțiilor este centrată pe energie, inclusiv energia nucleară, dar include și teme precum agricultura, mediul, sportul și cultura. Ministerul slovac de Externe a indicat că miza principală este „posibilitatea de a coopera în asigurarea aprovizionării cu resurse strategice” și că partea slovacă vrea să discute atât despre aprovizionarea cu gaze, cât și despre continuarea livrărilor de petrol. Reluarea consultărilor vine după vizite repetate la Moscova ale premierului Robert Fico , inclusiv în luna mai, în contextul în care pozițiile sale s-au remarcat în UE după înfrângerea liderului ungar Viktor Orban în alegerile din aprilie, notează Reuters. De ce contează economic: planul UE prevede oprirea gazului rusesc până la final de 2027 Slovacia cumpără petrol și gaze din Rusia, însă ar urma să își suspende achizițiile de gaze până la sfârșitul anului 2027, în cadrul unui plan al Uniunii Europene menit să reducă resursele financiare ale Rusiei care susțin războiul din Ucraina. În paralel, Bratislava susține că își bazează abordarea pe calitatea de stat membru UE și NATO și pe respectarea angajamentelor aferente, dar vrea să păstreze „loc pentru dialog”, potrivit poziției citate a Ministerului de Externe. Context politic și implicații pentru industrie Robert Fico a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a acuzat Ucraina pentru întreruperea livrărilor de petrol către Slovacia la începutul acestui an, în timp ce Kievul a afirmat că situația a fost provocată de atacurile rusești, relatează Reuters. Premierul slovac a suspendat ajutorul militar acordat Ucrainei, însă exporturile de muniție și echipament militar continuă pe bază comercială, inclusiv din partea companiilor deținute de stat. Tot Reuters amintește că Fico a spus anterior că ar prefera neutralitatea Slovaciei în locul apartenenței la NATO și a sugerat că nu și-ar dori ca soldații slovaci să fie implicați într-un conflict cu Rusia în baza clauzei de apărare reciprocă. [...]
Bubuiturile auzite în Brăila au fost generate de verificări militare planificate , iar autoritățile spun că nu este vorba despre un incident, potrivit Digi24 . Flotila Fluvială a transmis că, pe parcursul zilei, la bordul navelor din Portul Militar Brăila au loc activități de verificare a instalațiilor artileristice. Zgomotele puternice, semnalate miercuri dimineață de localnici, sunt asociate procedurilor de verificare a instalațiilor artileristice de calibrul 100 mm, conform mesajului publicat de Flotila Fluvială pe Facebook. Ce înseamnă pentru populație Flotila Fluvială a precizat că, pe durata acestor activități, este posibil să se audă bubuituri, însă acestea sunt „asociate activităților planificate” și „nu reprezintă un motiv de îngrijorare”. Ce urmează Din informațiile comunicate, verificările se desfășoară „pe parcursul zilei de astăzi”, ceea ce înseamnă că zgomote similare ar putea fi auzite și în continuare, până la finalizarea procedurilor. [...]
Ungaria își leagă ținta euro 2032 de o tăiere accelerată a deficitului , mizând pe reduceri de cheltuieli care pot deveni costisitoare politic, potrivit Digi24 . Planul guvernului condus de Peter Magyar este să coboare deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030, condiție-cheie pentru intrarea în zona euro , însă economiștii avertizează că șocurile din piețele de obligațiuni și energie pot deraia traiectoria. Bugetul pentru 2027, primul al premierului Magyar, țintește un deficit de 4,9% din PIB, semnificativ sub nivelul de 7,5% prognozat pentru acest an. Ministrul de Finanțe, Andras Karman, a spus pentru Reuters că guvernul urmărește „măsuri sustenabile” care să ducă la un deficit sub 3% în 2030, nu o ajustare rapidă doar pentru 2027. Ajustarea: reduceri de cheltuieli și politici greu de întors Pachetul de măsuri include decizii cu potențial de cost electoral, prin revizuirea unor politici moștenite din perioada Viktor Orban, pe care actualul guvern le consideră nesustenabile. În listă intră: plafonarea scutirii de impozit pe venit pentru mame; oprirea introducerii treptate a pensiilor lunare suplimentare. Guvernul susține, totuși, că modificările privind beneficiile la pensii vor duce în final la cheltuieli mai mari pentru vârstnici. În paralel, bugetul scoate în evidență dificultatea de a elimina măsuri emblematice din era Orban, precum taxele sectoriale ridicate sau schema de sprijin energetic pentru gospodării. Costul sprijinului la energie și presiunea pe venituri Un punct sensibil rămâne plafonarea prețurilor cu amănuntul la energie, măsură pe care UE a cerut Ungariei să o elimine. Costul acesteia ar urma să crească anul viitor cu 232 de miliarde de forinți (716 milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde lei), peste cele 200 de miliarde de forinți pe care Magyar vrea să le colecteze dintr-un nou impozit pe avere. Drumul spre euro: ERM-2, dar „nu în grabă” Karman a indicat că atingerea deficitului sub 3% din PIB în 2030 ar permite adoptarea euro în 2032, în linie cu așteptările pieței, deși guvernul nu a fixat oficial o dată. Executivul intenționează să creeze anul viitor un grup de lucru împreună cu banca centrală pentru pregătirea intrării în ERM-2 (Mecanismul Cursului de Schimb II), etapa premergătoare adoptării monedei unice. Ministrul a insistat că intrarea în ERM-2 nu trebuie făcută „în grabă”, iar obiectivul este ca Ungaria să petreacă „cât mai puțin timp necesar” în acest mecanism, din cauza riscurilor legate de cursul de schimb. Viceguvernatorul băncii centrale, Zoltan Kurali, a avertizat la începutul lunii că riscuri precum derapajul fiscal și turbulențele valutare în perioada ERM-2 ar putea împinge aderarea la zona euro după 2033. De ce contează Ținta euro 2032 depinde, în practică, de capacitatea guvernului de a livra o consolidare bugetară durabilă într-un context extern volatil. Pentru investitori, reducerea deficitului peste așteptări este un semnal inițial pozitiv, dar presiunile din energie și piețele globale pot transforma ajustarea într-un test de rezistență pentru finanțele publice și pentru stabilitatea cursului de schimb înainte de „anticamera euro”. [...]
MApN estimează că fragmentele de dronă găsite în Buzău ar putea proveni dintr-un incident mai vechi , ceea ce mută atenția de la un posibil eveniment „la zi” la modul în care sunt identificate și gestionate astfel de descoperiri în teren, în apropierea frontierei estice a României, potrivit Știrile Pro TV . Resturile au fost descoperite de un fermier pe un câmp din localitatea Robeasca, județul Buzău. Ministerul Apărării Naționale a transmis un punct de vedere în care arată că fragmentele ar putea fi asociate unui incident mai vechi, nu unei prăbușiri recente. Primarul comunei Robeasca, Domnica Vlad, a declarat pentru News.ro că nu știe când ar fi căzut drona și că persoana care a găsit fragmentele a sunat-o, apoi a anunțat la 112. Edilul a mai spus că au fost chemați pompierii pentru a merge la locul indicat. „Noi auzim mereu bubuituri şi zgomote de avioane, dar nu ştiu să vă zic.” Context: creșterea incidentelor raportate în 2026 În același material sunt prezentate date ale MApN privind incidentele asociate războiului din Ucraina , în proximitatea graniței României. Potrivit ministerului, de la începutul războiului au fost raportate 106 atacuri în apropierea frontierei, iar în 54 de cazuri drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian național. În total, șase drone au fost doborâte, iar 81 de drone sau fragmente de drone au fost identificate, ridicate ori neutralizate. Pentru 2026, MApN indică: 39 de atacuri în apropierea frontierei; 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor; șase drone doborâte; 44 de drone ori fragmente identificate, ridicate sau neutralizate. Prin comparație, în 2025 au fost raportate 28 de atacuri și nouă pătrunderi neautorizate, iar în 2024 au fost înregistrate 26 de atacuri și șapte pătrunderi neautorizate, conform acelorași date. Ce urmează În cazul descoperirii din Robeasca, informațiile disponibile indică intervenția autorităților după apelul la 112 și evaluarea MApN privind vechimea posibilă a incidentului. Momentul exact al căderii dronei nu este cunoscut, potrivit declarațiilor primarului. [...]
Parlamentul European cere accelerarea trenurilor de mare viteză , iar România riscă să piardă timp și bani dacă nu grăbește studiile și proiectele necesare pentru a accesa fondurile disponibile, potrivit Știrile Pro TV . Raportul adoptat marți la Strasbourg, din proprie inițiativă, solicită statelor membre să accelereze conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Demersul vine după o comunicare a Comisiei Europene din noiembrie 2025, care vizează o strategie de conectare a tuturor capitalelor UE cu trenuri de mare viteză, notează materialul, citând Agerpres. Ce înseamnă „mare viteză” și ce rute sunt vizate pentru România Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, spune că este vorba despre trenuri care circulă cu minimum 250 km/h , pe o rețea modernă de cale ferată. În acest cadru, el indică drept ținte de conectare București–Budapesta și București–Sofia , cu un câștig de timp de deplasare de „peste 6 ore” pe ruta București–Budapesta, iar termenul menționat pentru finalizarea acestor obiective este 2040 . Presiunea pe implementare: studiile, condiția pentru finanțare Potrivit lui Falcă, Parlamentul European a votat o solicitare către statele membre de a urgenta studiile necesare , finanțate inclusiv din fonduri naționale. În cazul României, acesta afirmă că există deja studiul de traseu spre Budapesta și spre Sofia. Tot el arată că Grecia, Bulgaria și România au semnat, cu aproximativ trei săptămâni înainte, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor „nu doar pe calea ferată”, iar prin acest acord „ar urma” să fie finalizată și construcția a trei poduri noi peste Dunăre . Miza economică și problema capacității administrative Falcă atrage atenția că România este în întârziere și la infrastructura de viteză medie , iar, în contextul unei capacități administrative reduse, ar trebui să trateze „foarte serios” studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea beneficia de fondurile europene existente. El argumentează că trecerea la trenuri de mare viteză ar implica „mare responsabilitate”, dar ar putea aduce și o creștere a economiei și a competitivității. Investiții până în 2040 și discuția despre costuri și fiscalitate Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru TRAN și raportor din umbră pe acest dosar, spune că obiectivul urmărit este reducerea decalajelor dintre Est și Vest și dezvoltarea infrastructurii feroviare de mare viteză. El își propune ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă în sub 24 de ore , ca obiectiv de lungă durată. Mușoiu mai afirmă că trenurile de mare viteză au în prezent costuri ridicate pentru pasageri și susține necesitatea unui tratament fiscal echitabil între călătoriile cu avionul și cele cu trenul. Întrebat despre fezabilitatea planului până în 2040, el indică drept țintă creșterea investițiilor la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în acest interval și menționează că industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro venituri în UE și susține 2 milioane de locuri de muncă . [...]
