Știri
Știri din categoria Diverse
Mesajul premierului Ilie Bolojan către noul lider de la Londra indică o continuitate a cooperării bilaterale pe securitate și „prosperitate”, într-un moment în care Marea Britanie intră într-o nouă etapă politică și economică, potrivit Digi24.
Ilie Bolojan l-a felicitat pe Andy Burnham pentru preluarea mandatului de prim-ministru al Regatului Unit, într-o postare pe platforma X, și a transmis că România își reafirmă angajamentul de a consolida Parteneriatul Strategic cu Marea Britanie, inclusiv cooperarea în domeniul securității și al prosperității.
„România și Regatul Unit împărtășesc un Parteneriat Strategic, iar noi, în calitate de Guvern al României, rămânem angajați să consolidăm în continuare cooperarea noastră strânsă pentru a asigura securitatea și prosperitatea cetățenilor noștri.”
Din mesajul premierului reiese că Bucureștiul mizează pe continuitate în relația cu Londra, cu accent pe două direcții: securitatea și prosperitatea. În termeni practici, formularea sugerează că România vrea să păstreze cooperarea strânsă în cadrul Parteneriatului Strategic, indiferent de schimbarea de guvern din Regatul Unit.
Andy Burnham, noul lider al Partidului Laburist, își preia funcția de prim-ministru succedându-i lui Keir Starmer. Potrivit France24, citată de Digi24, printre provocările prioritare ale noului premier se numără creșterea economică anemică și criza costului vieții, iar spațiul de manevră este limitat de nivelul foarte ridicat al datoriei publice.
În material este menționat și un articol de context despre prioritățile noului premier britanic, publicat tot de Digi24: Marea Britanie are, de luni, un nou prim-ministru. Care sunt prioritățile sale în fruntea Cabinetului.
Recomandate
România și Regatul Unit au reconfirmat agenda economică și de investiții , pe fondul unui dialog bilateral care include și securitatea la Marea Neagră și sprijinul pentru diaspora, potrivit Digi24 . Șefa diplomației române, Oana Țoiu , s-a întâlnit joi, la Londra, cu ministrul britanic de Externe, Ed Miliband , iar pe agendă au fost trecute explicit cooperarea economică și domeniile-cheie de creștere. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) arată că discuțiile au avut patru priorități: diaspora română din Regatul Unit, cooperarea economică, securitatea, respectiv colaborările educaționale și culturale. Comerț de peste 10 miliarde de euro și bază de companii cu capital britanic În plan economic, cei doi oficiali au evaluat „stadiul actual” al relației comerciale, menționând peste 10 miliarde de euro în schimburi comerciale . Totodată, Regatul Unit este indicat ca locul 11 în topul investitorilor străini direcți în România , cu peste 7.000 de societăți comerciale cu capital britanic înregistrate în România. MAE mai notează că există și un interes în creștere al antreprenorilor români pentru piața britanică. Sectoare vizate: tehnologii avansate, servicii financiare, agroalimentar Oana Țoiu a indicat câteva direcții cu potențial de creștere în cooperarea bilaterală: tehnologii avansate; servicii financiare; sector agroalimentar, unde exporturile românești pe piața britanică ar fi avut o „creștere semnificativă” anul trecut (fără a fi precizat un nivel). Legătura cu securitatea regională și infrastructura critică Pe componenta de securitate, Oana Țoiu a mulțumit Regatului Unit pentru misiunea de poliție aeriană întărită derulată de Forțele Aeriene Regale în România, în perioada martie–iulie. În discuții a intrat și securitatea comerțului la Marea Neagră , rolul Portului Constanța , precum și expertiza britanică în protecția infrastructurii critice maritime. OCDE, mobilitate și recunoașterea diplomelor – teme cu efect asupra mediului de afaceri Cei doi miniștri au discutat și despre aderarea României la OCDE, proces în care România ar fi finalizat „în ultimul an” toate criteriile tehnice, mizând pe parteneriatul cu Regatul Unit, inclusiv prin prisma impactului asupra investițiilor comune. În zona educațională și de mobilitate, agenda a inclus: cursuri de „Limbă, cultură și civilizație românească” găzduite de școli britanice; lectorate de limba română la universitățile Oxford și Cambridge; activitatea British Council în România; alăturarea Regatului Unit la programul Erasmus+; discuții pentru scheme de mobilitate pentru tineri și profesori; o recunoaștere reciprocă mai facilă a diplomelor și calificărilor. În plan cultural, MAE menționează că, între 18 și 20 septembrie, România va deschide vizitatorilor, în cadrul Festivalului de Arhitectură din Londra, sediul fostei Ambasade a României, actualul sediu al Institutului Cultural Român (ICR). [...]
Donald Trump pune presiune pe agenda energetică și de imigrație a Marii Britanii , avertizând că țara este „la un pas de dezastru”, într-un mesaj care poate amplifica tensiunile politice de la Londra pe două teme cu impact direct în economie și reglementare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului GB News și sunt relatate de Reuters , conform aceleiași surse. Trump a invocat costurile ridicate ale energiei, politicile privind „emisii nete zero” (ținta de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră) și efectele „migrației în masă”. „Țara voastră se află în dificultate. Sunteți la un pas de dezastru.” „Aveți o problemă uriașă legată de imigrație și o problemă uriașă legată de energie. Consumul vostru de energie este de trei, patru ori mai mare decât ar trebui să fie”. Energie și tranziție: presiune pe deciziile din Marea Nordului Trump, care „consideră schimbările climatice o farsă”, a criticat și în trecut decizia Marii Britanii de a renunța la combustibilii fosili și a îndemnat liderii britanici să exploateze rezervele de petrol și gaze din Marea Nordului, potrivit materialului. În acest context, premierul Andy Burnham „analizează posibilitatea” de a aproba demararea a două proiecte majore de exploatare în Marea Nordului. Totodată, guvernul ar promite o abordare „pragmatică” a tranziției energetice, menținând însă obiectivul trecerii la surse curate de energie electrică. Imigrația: temă politică internă cu efect electoral Trump a susținut că imigrația „schimbă fața” Marii Britanii și a lansat un avertisment direct. „Dacă nu opriți afluxul de oameni care vin în țara voastră din toate colțurile lumii, nu o să mai aveți nicio țară”. Digi24 notează că preocupările legate de imigrație sunt concentrate pe sosirile ilegale cu ambarcațiuni mici din Europa continentală, subiect care a alimentat creșterea popularității partidului de dreapta Reform, condus de Nigel Farage. Guvernul lui Burnham a reiterat angajamentele asumate de predecesorul său, Keir Starmer, de a opri aceste traversări. La începutul săptămânii, Burnham a spus că numărul lor a scăzut „drastic” și că măsurile împotriva operațiunilor de traversare și a grupărilor criminale din spatele lor „dau roade”. Context: relație bilaterală „tumultoasă” Potrivit sursei, relațiile dintre Marea Britanie și SUA „au fost tumultoase” în ultimii ani, trecând de la o vizită de stat „fastuoasă” la Londra în 2025 la critici dure privind politici interne și externe. În același timp, Trump și-a reiterat „admirația și afecțiunea” față de regele Charles și „dragostea” pentru Marea Britanie, dar a insistat că guvernul britanic se confruntă cu probleme „grave” care trebuie depășite. [...]
Negocierile pentru viitorul guvern se mută pe profilul premierului, cu accent pe credibilitatea economică , iar PSD și PNL își condiționează sprijinul în funcție de arhitectura politică a Executivului, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Conform surselor citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar avea pe listă un „nume-surpriză” pentru funcția de prim-ministru, iar dacă negocierile se complică din nou ar urma să opteze pentru un independent. Profilul descris: o persoană capabilă să strângă o majoritate parlamentară, cu experiență în domeniul economic și cu o imagine bună în relația cu partenerii externi. În același timp, Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: miza economică devine criteriu de selecție În logica discutată în spațiul politic, alegerea unui independent ar fi menită să aducă voturi suplimentare într-un Parlament în care formarea unei majorități s-a dovedit dificilă după adoptarea moțiunii de cenzură. Jurnalista Digi24 Ema Stoica a explicat că „principala caracteristică” urmărită ar fi capacitatea viitorului premier de a obține suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Un alt criteriu central, potrivit explicațiilor din material, este gestionarea situației economice și a finanțelor publice, ceea ce ar explica reapariția numelui lui Alexandru Nazare în discuții. Pe lângă componenta internă, contează și percepția externă — relația cu partenerii europeni și cu SUA fiind menționată ca element de plus pentru viitorul premier. Stadiul discuțiilor: fără desemnare, consultări oficiale amânate Până la momentul publicării informațiilor, nu exista o desemnare oficială. Potrivit surselor Digi24, Nicușor Dan ar fi discutat neoficial în ultimele zile cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale anunțate anterior de președinte nu au mai avut loc. Surse din Administrația Prezidențială susțin că șeful statului ar fi fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea. Condițiile PSD: sprijin doar dacă partidul intră la guvernare În intervenția de la Digi24, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își dorește o nominalizare rapidă și că prima opțiune rămâne Sorin Grindeanu. Totodată, Zamfir a indicat că PSD nu exclude un alt premier, însă cu o condiție explicită: guvernul să fie „în jurul PSD” și partidul să participe la guvernare. „Sigur, nu excludem acest lucru. (...) Un guvern în jurul PSD, poate cu un alt prim-ministru, dar, evident, în jurul Partidului Social Democrat. (...) nu vom vota un guvern din care Partidul Social Democrat (...) să nu participe.” Poziția PNL: votul, decis în partid; condițiile sunt în discuție Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că decizia privind votul aparține Biroului Politic Național al partidului și a vorbit despre existența unor condiții, însă fragmentul de text furnizat este întrerupt înainte ca acestea să fie detaliate. În lipsa unei nominalizări și a consultărilor oficiale, următorul pas rămâne decizia președintelui privind formula de premier — iar semnalul principal din informațiile prezentate este că „profilul economic” și capacitatea de a coagula o majoritate au devenit criterii de negociere, nu doar numele. [...]
Un funcționar de la Evidența Persoanelor Timiș a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile , într-un dosar care vizează emiterea sau modificarea ilegală a actelor de identitate contra mită, cu potențial impact direct asupra integrității evidențelor publice și a controalelor administrative, potrivit Digi24 . Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș au pus în mișcare acțiunea penală față de un funcționar public din cadrul Direcției de Evidență a Persoanelor Timiș, acuzat de luare de mită în formă continuată, conform informațiilor transmise de reprezentanții parchetului și relatate de News.ro. Ce rețin procurorii: acte eliberate cu „eludarea” condițiilor legale Anchetatorii susțin că, în perioada 21 august 2026 – 3 septembrie 2026, inculpatul (identificat cu inițialele B.A.) ar fi pretins și/sau primit bani în trei împrejurări distincte de la persoane interesate de emiterea ori modificarea unor acte de identitate. În schimb, ar fi facilitat eliberarea documentelor „cu eludarea condițiilor și a documentației prevăzute de lege”. Potrivit aceleiași informări, suma totală pretinsă și/sau primită de la trei persoane ar fi fost de aproximativ 300 de euro (aprox. 1.500 lei). Decizia instanței: respingerea arestării preventive, arest la domiciliu În 4 septembrie, procurorul de caz a formulat propunere de arestare preventivă, iar judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Timiș a fost sesizat. Tribunalul Timiș a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile. Cazul rămâne în instrumentarea procurorilor, iar informațiile publice din acest stadiu sunt cele comunicate de parchet și preluate de presa centrală. [...]
O amenințare cu bombă a declanșat verificări operative la Tribunalul și Judecătoria Vaslui , după ce instituția a primit un e-mail cu mesaj amenințător, potrivit Digi24 . Din verificările preliminare, autoritățile spun că nu au apărut indicii care să confirme că amenințarea ar fi reală, astfel că nu s-a dispus evacuarea clădirii. Mesajul a fost primit vineri dimineață și anunța plasarea unei bombe în clădirea în care funcționează cele două instanțe. Cazul este în atenția structurilor competente, care fac verificări pentru stabilirea situației „cu exactitate”. Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vaslui a transmis că sesizarea a vizat „o instituție publică din municipiul Vaslui” și că, în urma alertei, au fost demarate proceduri specifice. Verificările preliminare au fost realizate de IPJ Vaslui împreună cu „partenerii instituționali”, conform comunicării citate. Impact operațional: activitatea instanțelor, sub presiunea alertelor Deși nu s-a ajuns la evacuare, un astfel de incident poate produce blocaje punctuale și consum de resurse în instituții cu activitate critică, prin mobilizarea echipelor de intervenție și prin verificările de securitate necesare. În acest caz, autoritățile indică faptul că, la nivel preliminar, nu au fost confirmate elemente care să susțină existența unui pericol real. Ce urmează Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele și proveniența mesajului transmis pe e-mail. Informațiile publice disponibile în acest moment se limitează la concluziile preliminare comunicate de poliție și la faptul că instituția nu a fost evacuată. [...]
Cehia își calibrează planificarea de apărare până în 2045 , avertizând că riscul unor crize de securitate „complexe” în Europa crește și că ar fi posibil inclusiv un atac asupra statelor NATO și UE fără avertisment, potrivit Bild . Documentul indică Rusia drept principala amenințare și pornește de la ideea că responsabilitatea pentru apărarea convențională a Europei se va muta tot mai mult de la SUA către aliații europeni. Informațiile provin din „Perspectiva pe termen lung pentru apărare 2045”, un document al Ministerului Apărării de la Praga , despre care portalul ceh iROZHLAS.cz spune că a intrat în posesia sa. Strategia a fost aprobată de Consiliul de Securitate al statului și urmează să fie discutată de guvern în toamnă. Publicația germană precizează că 2045 este orizontul de planificare, nu o dată la care ar fi „prevăzut” un război. Ce măsuri concrete sunt avute în vedere Documentul descrie o pregătire pentru un „conflict pe termen lung, de intensitate ridicată, cu un adversar avansat tehnologic”, iar Cehia ar urma să-și extindă semnificativ capabilitățile. Sunt menționate mai multe repere calendaristice: până în 2030: un nou sistem de pregătire a populației pentru situații de securitate; până în 2032: extinderea capacităților proprii de recunoaștere spațială; până în 2038: achiziții suplimentare de tehnică, arme și materiale militare; întărirea forțelor armate cu 24 de avioane de luptă F-35 și două brigăzi modernizate. Implicarea populației și scenariul „sub pragul războiului” Strategia menține serviciul militar voluntar în timp de pace, dar notează că guvernul ar putea analiza, „dacă este necesar”, introducerea unei forme adecvate de participare a cetățenilor la apărarea națională și la serviciul militar. iROZHLAS.cz indică drept exemplu posibil chemarea unor persoane cu competențe tehnice, medicale sau IT, cu instruire militară prescurtată. Bild îl citează și pe fostul șef al serviciilor secrete cehe, Petr Mlejnek, care avertizează că riscul poate începe înaintea unui război deschis, pe baza presupunerii că un adversar „nu distinge strict între război și pace” și că un conflict poate debuta cu mult înainte de o declarație formală de război. [...]
