Știri
Știri din categoria Diverse
RO Wallet va permite prezentarea actelor direct de pe telefon, iar miza operațională este că utilizatorii vor putea controla, „pe fiecare operațiune”, ce date personale transmit și cui, potrivit Digi24. Aplicația este dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne și are lansarea oficială programată pentru 14 ianuarie 2027.
RO Wallet este descris ca un „portofel digital de identitate” pentru cetățeni români și persoane rezidente în România, care va stoca pe telefon actul de identitate și alte documente electronice emise de surse oficiale. Utilizarea nu va fi obligatorie și nu va înlocui actele fizice, ci va funcționa ca alternativă pentru cei care aleg formatul digital.
Un element cu impact practic este recunoașterea legală: documentele păstrate în aplicație vor avea aceeași valoare ca variantele pe suport fizic și vor putea fi prezentate direct de pe telefon, în condițiile stabilite de legislația europeană și națională. Conform informațiilor din articol, RO Wallet ar urma să poată fi folosit atât în România, cât și în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Exemplele menționate includ documentul de identitate, permisul de conducere, diplomele și diverse atestate, care vor fi adăugate în format electronic direct de la instituțiile emitente. Lista documentelor ar urma să fie extinsă treptat, pe măsură ce alte autorități și companii se integrează în sistem.
Aplicația este gândită pentru interacțiuni atât cu instituții publice, cât și cu furnizori privați, cu utilizări anunțate în domenii precum educația, sănătatea, serviciile financiare și călătoriile.
Potrivit calendarului prezentat, prima etapă a proiectului s-a încheiat la 31 august 2026, odată cu lansarea site-ului de prezentare și publicarea documentației tehnice și a depozitelor GitHub.
Următoarele repere anunțate sunt:
În arhitectura proiectului, accentul este pus pe cerințele europene de securitate și protecția datelor, cu promisiunea că utilizatorii vor decide ce informații transmit, cui și în ce scop. Pentru detalii oficiale despre proiect, articolul indică și site-ul RO Wallet.
Recomandate
Donald Trump reia mesajul că Rusia nu va ataca NATO , pe fondul unor acuzații europene privind un incident cu dronă , într-un moment în care administrația sa încearcă din nou să deblocheze negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele SUA a declarat în Biroul Oval că îl cunoaște „foarte bine” pe Vladimir Putin și că liderul rus „nu are intenția de a ataca teritoriul NATO”. Afirmația vine după ce Germania a acuzat Moscova că, la începutul lunii august, ar fi trimis o dronă încărcată cu explozibili la aeroportul din Leipzig, relatează AFP. Trump a reiterat ideea și în urmă cu o săptămână, într-o discuție cu presa la Casa Albă, când a spus că Putin „nu va ataca un teritoriu al NATO” și a invocat „discuții constructive” cu liderul rus, potrivit News.ro. Demers diplomatic: emisari trimiși la Moscova și Kiev, cu un traseu încă incert În același timp, Trump a anunțat că îi trimite pe emisarii săi Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova și la Kiev, cu o propunere pentru încetarea războiului din Ucraina. „I-am trimis pentru a vedea dacă putem face progrese, şi există şanse mari să reuşim” Anterior, două surse au declarat pentru Reuters că cei doi intenționau să ajungă la Moscova în weekend și apoi să meargă la Kiev. Totuși, potrivit uneia dintre surse, itinerariul s-a modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era încă sigură. Context: negocieri în impas și scepticism în rândul serviciilor occidentale Materialul notează că încercările administrației Trump de a găsi o soluție pentru războiul din Ucraina au eșuat în mare parte, iar negocierile au intrat în impas în ultimele luni. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova, inclusiv pentru a-și îndemna omologii să ia în calcul o soluție, au relatat Reuters și alte surse media. În paralel, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră mai probabilă o intensificare a conflictului decât o dezamorsare rapidă. În acest context, Digi24 mai consemnează că o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate pe durata războiului. [...]
Kremlinul transmite că șansele unui progres diplomatic sunt „extrem de reduse” , în contextul vizitei la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner , potrivit Digi24 . Mesajul indică menținerea unui blocaj de fond în negocierile privind războiul din Ucraina, cu efect direct asupra riscului geopolitic și, implicit, asupra așteptărilor din piețe legate de o eventuală detensionare. Informația este atribuită de Digi24 unei relatări Bloomberg, preluată „conform Kyiv Post”, care citează surse apropiate conducerii ruse. Acestea susțin că vizitele anterioare ale negociatorilor americani nu au produs rezultate concrete și că Moscova nu se așteaptă ca, de această dată, emisarii să vină cu propuneri pe care Kremlinul să le considere acceptabile. Condițiile Moscovei: discuții doar în termenii impuși de Rusia Potrivit surselor citate, Vladimir Putin ar rămâne dispus să discute despre încheierea războiului doar în condițiile stabilite de Rusia, iar Moscova „își înăsprește cererile”, pe fondul percepției că are un avantaj tactic pe câmpul de luptă. O cerință descrisă drept esențială și nenegociabilă este transferul integral al regiunii Donețk sub controlul Rusiei, condiție respinsă constant de Ucraina. În acest context, nu este clar dacă Witkoff și Kushner vor aduce „concesii noi și concrete” care să deblocheze negocierile. Turneul emisarilor și miza etapei de la Kiev Perspectiva de la Moscova vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că Witkoff și Kushner se deplasează atât în Rusia, cât și în Ucraina, cu „o propunere concretă” pentru încetarea războiului. La o conferință de presă la Casa Albă, pe 4 septembrie, Trump a pus blocajul diplomatic pe seama animozității personale dintre Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că cei doi „se urăsc cu adevărat unul pe celălalt”. Tot atunci, Trump a susținut — fără a prezenta dovezi independente, potrivit materialului — că cele două țări ar fi avut împreună 32.000 de victime în ultima săptămână. Zelenski a declarat că echipa sa a primit itinerariul emisarilor de la biroul prezidențial al SUA și că întâlnirea este programată duminică, la Kiev, după discuțiile de la Moscova. Liderul ucrainean a mai spus că Ucraina se pregătește să asigure funcționarea normală a spațiului aerian pentru ca negociatorii să ajungă în siguranță. Logistică tensionată și „pauză profundă” în negocieri Materialul notează că etapa de la Kiev rămâne sensibilă: deputatul ucrainean Oleksiy Honcharenko a afirmat anterior că o dronă rusă a lovit Aeroportul Zhulyany din Kiev, sugerând că ar fi fost un semnal de opoziție față de negocieri. În plus, Moscova ar fi încercat să zădărnicească vizita la Kiev și ar fi refuzat să se angajeze să suspende atacurile aeriene asupra Ucrainei pe durata vizitei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat săptămâna trecută că negocierile de pace sunt într-o „pauză profundă”, deși Putin ar fi sugerat pe 2 septembrie că ar exista perspective pentru un acord, condiționat de cedarea întregii regiuni Donbas. [...]
Exploziile raportate lângă terminalul petrolier Kharg cresc riscul de perturbare a exporturilor Iranului , într-un moment în care conflictul cu SUA se reaprinde și rutele energetice din Golf rămân sub presiune, potrivit Digi24 . Mass-media iraniene au relatat sâmbătă despre „mai multe explozii” auzite în apropierea insulei Kharg, care găzduiește principalul terminal petrolier al Iranului. Agenția Fars a precizat că nu s-a observat fum după explozii, iar agenția locală SNN a susținut că „un petrolier iranian a fost ținta unui atac al Statelor Unite” în apropierea insulei. În acest moment, autoritățile iraniene și americane nu au făcut declarații pe acest subiect, astfel că informațiile rămân neconfirmate oficial. Context: reluarea confruntărilor și blocajele din regiune Confruntările dintre cele două tabere au reizbucnit duminică, odată cu atacurile americane împotriva Iranului, pe fondul unui conflict intrat în a șaptea lună, notează News.ro. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , în timp ce Washingtonul își menține blocada asupra porturilor iraniene, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: așteptări de clarificări oficiale În lipsa unei poziții oficiale de la Teheran sau Washington, miza imediată este dacă incidentul va fi confirmat ca atac și dacă va afecta operațiunile din zona insulei Kharg, un punct-cheie pentru exporturile de petrol ale Iranului. [...]
Turneul emisarilor lui Donald Trump la Moscova și Kiev repune pe agendă negocierile de pace, într-un moment în care atacurile cu drone și sancțiunile continuă să lovească direct economia și infrastructura din regiune , potrivit Digi24 . Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns la Moscova pentru discuții despre Ucraina, urmând să fie primiți de Vladimir Putin, iar duminică, 6 septembrie, sunt așteptați la Kiev de Volodimir Zelenski. Miza imediată este relansarea discuțiilor privind o propunere de pace, în condițiile în care, după ultimele negocieri din februarie, ambele părți și-au intensificat atacurile aeriene de lungă distanță, iar conflictul naval s-a accentuat. Pe teren, liniile frontului au rămas în mare parte neschimbate, cu avansuri treptate ale Rusiei în încercarea de a cuceri integral Donbasul, notează materialul. Componenta economică: combustibil, retail și efecte în lanț În plan economic, Digi24 consemnează că atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor rusești au dus la o vară marcată de penurie de combustibil și de creșterea prețurilor pentru șoferii ruși. În paralel, aproximativ 30 de atacuri asupra unor depozite uriașe aparținând în mare parte companiei Wildberries, descrisă ca cel mai mare retailer online din Rusia, au afectat economia de consum. Aceste episoade arată că, dincolo de front, războiul continuă să producă șocuri operaționale în lanțuri de aprovizionare și distribuție, cu efecte directe asupra prețurilor și disponibilității bunurilor. Cine îi întâmpină la Moscova și ce rol are în dosarul sancțiunilor Potrivit Reuters, citată de Digi24, trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească la sosire cu cei doi reprezentanți speciali ai SUA. Dmitriev a participat la întâlnirile anterioare cu Vladimir Putin și, conform aceleiași surse, a avut un rol important în negocierea derogărilor de la sancțiunile americane pentru petrolul rusesc în acest an. Pe fond, Kremlinul a reiterat că poziția expusă de Putin într-un discurs de acum doi ani – ca Ucraina să cedeze întreg teritoriul celor patru regiuni revendicate de Rusia și să renunțe la planul de aderare la NATO – este „de neclintit”, mai arată materialul. Securitatea vizitei la Kiev, sub presiunea atacurilor Înaintea opririi de la Kiev, Zelenski a acuzat Rusia că a atacat aeroporturi din Ucraina, în Kiev și în orașul apropiat Borîspil, și a legat aceste lovituri de discuțiile privind posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru deplasarea în Ucraina. Spațiul aerian ucrainean este închis de la invazia din februarie 2022. Separat, Digi24 mai notează că un atac cu drone rusești a vizat vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, a zecea zi consecutivă de atacuri intense asupra capitalei, iar Zelenski a promis ripostă. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, Witkoff și Kushner au programate întâlniri la nivel înalt la Moscova, inclusiv cu Vladimir Putin, iar apoi discuții la Kiev cu Volodimir Zelenski. Detaliile concrete ale „celei mai noi propuneri de pace” nu sunt prezentate în materialul Digi24, astfel că impactul potențial asupra sancțiunilor, fluxurilor de energie și riscurilor logistice rămâne, deocamdată, dificil de evaluat. [...]
Creșterea rapidă a cazurilor de West Nile în Europa pune presiune pe sistemele de sănătate , după ce peste 1.000 de infectări contractate la nivel local au fost raportate de la începutul sezonului de transmitere, potrivit Știrile Pro TV , care citează date ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) . Până la 3 septembrie, ECDC a înregistrat 1.086 de cazuri în 15 țări, conform celui mai recent raport săptămânal publicat vineri, informație transmisă de Agerpres . Publicația notează că numărul a crescut brusc în ultimele săptămâni: la începutul lunii august erau raportate puțin peste 240 de cazuri în șapte state europene. Unde se concentrează cazurile și de ce cifrele pot fi subestimate Italia a raportat cele mai multe cazuri (516), urmată de Grecia (284) și Spania (88). În total, au fost afectate 144 de zone din Europa, dintre care 62 în Italia. ECDC a avertizat însă că aceste cifre „nu oferă o imagine completă asupra transmiterii”, ceea ce sugerează că amploarea reală a circulației virusului poate fi mai mare decât cea surprinsă de raportările oficiale. Cum se transmite și ce înseamnă pentru pacienți Virusul West Nile se răspândește în principal prin țânțari în rândul păsărilor sălbatice, dar țânțarii infectați îl pot transmite și la oameni. Potrivit Institutului Robert Koch (RKI) din Germania, aproximativ 20% dintre persoanele infectate dezvoltă o afecțiune febrilă, asemănătoare gripei, iar aproximativ una din 100 de persoane se îmbolnăvește grav. Febra West Nile se vindecă de obicei fără complicații, însă efectele pe termen lung sunt relativ frecvente la pacienții care dezvoltă forme severe ale bolii. [...]
Un exercițiu din SUA a indicat un răspuns american „timid” la un scenariu de atac rusesc care atinge România, iar miza este credibilitatea Articolului 5 din NATO . Potrivit Știrile Pro TV , simularea a testat decizii la Washington în ipoteza în care Rusia ar ataca Republica Moldova în 2028, iar o dronă ar lovi un depozit de combustibil din România, cu victime civile. Exercițiul a avut loc luni în Statele Unite și a inclus actuali membri ai Congresului, alături de foști oficiali militari, diplomați și reprezentanți ai serviciilor de informații. Scenariul pornea de la premisa că războiul din Ucraina continuă până în 2028 și intră într-un „impas sângeros”, iar Moscova încearcă să divizeze Europa printr-un atac asupra Republicii Moldova. Ce a rezultat din simulare și de ce contează pentru NATO Concluzia relatată de editorialistul The Washington Post David Ignatius (citat de ziua.md, potrivit News.ro) a fost că reacția americană ar fi fost „ezitantă”, pe fondul percepției că opinia publică din SUA nu ar susține o ripostă militară puternică. În interpretarea autorului, un astfel de semnal ar eroda credibilitatea angajamentului de apărare colectivă din Articolul 5 al Tratatului NATO. „Răspunsul în cadrul acestei simulări – şi mă tem că la fel s-ar întâmpla şi în realitate – a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect.” Ignatius afirmă că, în lipsa leadershipului american, Europa ar ajunge „fragmentată și dezorganizată”, ceea ce ar complica răspunsul aliat într-o criză care implică direct un stat membru NATO. Contextul invocat: intensificarea „atacurilor hibride” În argumentația sa, editorialistul leagă riscul unei confruntări mai largi în Europa de intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei. El citează o analiză privată a companiei de consultanță TD International, potrivit căreia din martie ar fi fost înregistrate 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ținte europene, dintre care: 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spațiului aerian; 6 acte ori tentative de sabotaj; 6 atacuri cibernetice sau de război electronic; 5 incidente maritime ostile. Autorul amintește și acuzații recente formulate de Germania la adresa Moscovei privind atacuri cu drone și sabotaj, precum și incidente similare raportate în alte state europene care furnizează armament Ucrainei. Ce recomandă autorul pentru Washington În opinia lui Ignatius, absența unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să „testeze limitele NATO” și, simultan, ar putea împinge statele europene către răspunsuri mai dure pe cont propriu. Printre direcțiile indicate se numără avertizarea explicită a Moscovei că atacurile asupra statelor NATO vor avea „consecințe severe”, menținerea prezenței militare americane în Europa și sprijinirea consolidării capacităților de apărare ale aliaților. „Avantajul forţei militare americane nu este doar acela de a purta războaie, ci şi de a le opri.” [...]
