Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii energetice și a logisticii maritime ruse, vizând atât rețeaua de distribuție a electricității din teritoriile ocupate, cât și nave asociate „flotei umbrelă” folosite pentru transporturi de petrol și aprovizionare militară, potrivit Kyiv Post.
În dimineața de 19 iulie, Forțele pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (USF) au desfășurat o operațiune coordonată în care au fost angajate 59 de ținte peste noapte, a declarat comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi. Obiectivul principal a fost perturbarea rețelelor de distribuție a energiei, iar dronele au lovit 13 stații electrice, inclusiv opt în Crimeea ocupată.
În Crimeea, Brovdi a enumerat stații precum Soliana (Kerci), Azovska (Staryi Krym), Zoria (Ponyzivka), Darsan (Ialta), Kapsel (Sudak), Koktebel (Șcebetivka), Lenino (Yedy-Kuiu) și Nasosna-3 (Zelenyi Yar). Alte noduri electrice ar fi fost lovite în afara peninsulei, inclusiv în Berdiansk (regiunea Zaporijjea), Shyroke (regiunea Herson), Bila Hora și Bezghynove (regiunea Luhansk) și Zemlianky (regiunea Donețk). Comandantul USF a mai spus că, de la începutul lunii iulie, sub denumirea „Crimean Switch Off”, ar fi fost lovite în total 96 de noduri electrice.
În paralel, operațiunea a vizat logistica maritimă a Rusiei în Marea Neagră și Marea Azov. Brovdi a afirmat că dronele USF au lovit patru nave, identificate ca două tancuri petroliere, o navă de marfă (dry cargo) și o macara plutitoare.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat ulterior loviturile asupra activelor maritime, susținând că scopul este reducerea „potențialului militar-economic” al Rusiei. În informarea citată de publicație, Statul Major a explicat rolul acestor active în efortul de război:
„Tancurile petroliere sunt folosite pentru a transporta petrol rusesc, produse petroliere și combustibil în interesul forțelor armate ale Federației Ruse. Macaralele plutitoare asigură operațiuni portuare, încărcare și descărcare de marfă și sprijină funcționarea logisticii maritime a armatei ruse.”
Potrivit aceleiași surse, loviturile fac parte dintr-o campanie USF denumită „Molochka”, care vizează așa-numita „feeder fleet” – nave cu pescaj mic folosite pentru a transporta petrol prin ape puțin adânci către tancuri mai mari care așteaptă în larg, în Marea Neagră, cu scopul de a ocoli sancțiunile internaționale. Brovdi a susținut că operațiunea urmărește să dezactiveze capacitatea de autopropulsie a navelor fără a provoca poluare sau scurgeri de petrol și că, de la începutul lunii iulie, ar fi fost lovite 176 de nave.
În aceeași informare de dimineață, Statul Major a mai raportat lovirea unui sistem antiaerian Buk în apropiere de Zelenopillia (regiunea Zaporijjea) și a unui pod rutier lângă Novoekonomichne (regiunea Donețk), despre care armata ucraineană a spus că era utilizat pentru logistica militară rusă.
Recomandate
NATO își ajustează postura de descurajare în Marea Neagră după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, subiect discutat la Bruxelles de secretarul general Mark Rutte și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc marți, la sediul NATO, pe fondul înmulțirii atacurilor cu drone „presupuse a fi rusești” asupra transportului comercial din regiune, inclusiv în proximitatea apelor unor state membre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că discuțiile au vizat „situația actuală de securitate”, inclusiv cea din Marea Neagră, și „contribuțiile excelente ale Turciei la descurajarea și apărarea NATO”. În acest context, Rutte a declarat săptămâna trecută că Alianța și-a consolidat prezența pe flancul estic și a îmbunătățit capacitățile de contracarare a dronelor, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea statelor membre, între care este menționată și România. Șeful NATO a mai spus că organizația va continua să lucreze cu statele din regiunea Mării Negre și își va adapta măsurile de descurajare și apărare „după cum este necesar”. Inițiative paralele: moratoriu regional și demersuri la nivelul UE Pe linie regională, Bulgaria a anunțat săptămâna trecută că va colabora cu România și Turcia pentru stabilirea unui „moratoriu” asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Anunțul a venit după ce, în ultimele două săptămâni, mai multe nave civile au fost scufundate sau avariate în apele bulgare. La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că lucrează la un acord cu Turcia, India și state africane pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră. Inițiativa este legată de recentele atacuri cu drone din regiune, pe care Kallas le-a atribuit Rusiei, iar eurodeputații urmează să voteze joi o rezoluție pe acest subiect. Tot săptămâna trecută, Mark Rutte a discutat despre securitatea din Marea Neagră și cu președintele României, Nicușor Dan, respectiv cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, în același cadru de preocupări privind riscurile pentru navigația comercială din zonă. [...]
Discuțiile Zelenski–emisarii lui Trump indică un posibil cadru de negociere, dar sub presiune politică americană , un semnal relevant pentru stabilitatea regională și pentru riscurile economice din proximitatea UE, potrivit Agerpres , care citează AFP. Întâlnirea de marți dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii președintelui SUA, Donald Trump , ar fi dus la „progrese reciproce”, conform ambelor părți. În același timp, Trump își menține presiunea asupra lui Zelenski pentru a forța un acord cu Moscova, notează AFP. De ce contează: presiunea pentru un acord poate schimba rapid așteptările pieței Mesajul dublu – „progrese” în discuții, dar și presiune publică pentru accelerarea unui acord – sugerează că Washingtonul încearcă să împingă procesul într-o direcție mai rapidă, chiar dacă tensiunile persistă. Pentru mediul de afaceri european, inclusiv pentru România, orice schimbare de ritm în negocieri poate influența percepția de risc în regiune, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare, investițiilor și logisticii. Ce informații lipsesc Materialul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că nu sunt accesibile detalii despre conținutul concret al „progreselor” invocate, calendarul următorilor pași sau eventuale condiții discutate cu partea ucraineană ori cu Rusia. [...]
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu riscă să tensioneze cooperarea de securitate dintre Israel și Franța , într-un moment în care Parisul încearcă să recapete controlul după violențele de stradă din weekend, potrivit Focus . Premierul israelian a acuzat guvernul francez de „eșec” în combaterea „islamului extremist”, susținând că tulburările au fost „inflamate” de musulmani extremiști, într-un interviu acordat marți postului francofon i24News. Netanyahu a afirmat că politicienii francezi nu s-ar fi pregătit „la timp” și că „au renunțat”, fără să ofere detalii concrete despre măsuri sau despre baza acestor acuzații. Întrebat ce sfat ar da Franței, Netanyahu a spus că ar trebui să „se apere”, să nu urmeze o politică de „liniștire” și să „lupte împotriva extremiștilor”. El a adăugat că i-ar fi transmis președintelui Emmanuel Macron , după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, că dacă nu sunt combătuți „acolo”, vor ajunge „la Paris”, afirmând că „exact asta se întâmplă acum”. Publicația notează că Netanyahu nu a prezentat dovezi pentru această legătură. Contextul din Franța: violențe, pagube și măsuri de ordine publică În weekend, în Franța au avut loc revolte violente la marginea unor demonstrații împotriva costului ridicat al vieții și a problemelor din sistemul de educație. Conform informațiilor citate, mii de magazine au fost jefuite, primării și secții de poliție au fost atacate, iar mai multe clădiri au fost incendiate. Ca reacție, luni au fost impuse interdicții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe mari, iar în Paris și în alte localități acestea au fost prelungite marți. Sunt anunțate noi proteste pentru sâmbătă, iar ministrul apărării Sébastien Lecornu a vorbit despre un dispozitiv de poliție „masiv”. Ce recunoaște guvernul francez Guvernul a admis „omisiuni” după violențe, în condițiile în care a raportat aproape 1.000 de membri ai forțelor de ordine răniți și 3.000 de magazine jefuite. Ministrul de interne Laurent Nuñez a descris situația drept o „pierdere a controlului” în mai multe mari orașe. În acest cadru, intervenția publică a lui Netanyahu mută discuția dinspre gestionarea ordinii publice spre o dispută politică pe tema extremismului, cu potențial de a complica dialogul bilateral pe securitate. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
Marco Rubio neagă că SUA ar fi limitat sprijinul pentru Ucraina , respingând acuzațiile că lipsa unor informații furnizate de Washington ar provoca pierderi de vieți pe front, într-un moment în care Kievul avertizează asupra întârzierilor la livrările de armament esențiale pentru apărare, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în India, unde Rubio se află într-o vizită axată pe comerț, conform Sky News . Întrebat de reporteri dacă Washingtonul a limitat sprijinul acordat Kievului, secretarul de stat a calificat drept „scandaloase” afirmațiile atribuite unor persoane asociate guvernului ucrainean. „Este scandalos. Este revoltător. Pur și simplu nu este adevărat. Nu este corect.” Ce spune Rubio despre sprijinul SUA Rubio a susținut că sprijinul acordat Ucrainei nu s-a modificat și că nu a existat o decizie politică menită să afecteze Kievul. „Tot ceea ce a făcut Departamentul Apărării pentru Ucraina rămâne neschimbat. Situația nu s-a schimbat. Nimic nu s-a schimbat.” Totodată, el a negat existența unei „directive politice deliberate” împotriva Ucrainei și a explicat că Washingtonul ar încerca să echilibreze obligațiile față de alți parteneri cu propriile standarde și cerințe privind capacitățile disponibile. Contextul disputei: interceptoare plătite, dar nelivrate Tensiunile vin după ce, luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat SUA că întârzie deliberat livrările de rachete interceptoare destinate Ucrainei, deși acestea ar fi fost deja plătite de state europene, potrivit Adevărul . Zelenski a afirmat că rachetele sunt pregătite, însă autorizația nu ar fi fost încă acordată, acuzând o decizie politică de încetinire a sprijinului. În acest context, Kievul se teme că ajutorul american — considerat esențial pentru apărarea împotriva atacurilor rusești — ar putea fi redus, iar întârzierile la interceptoare ar afecta capacitatea Ucrainei de a-și proteja populația și infrastructura. Miza: continuitatea ajutorului și efectele în lanț Disputa are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești , susținând că acestea reduc disponibilitatea carburanților la nivel mondial și împing prețurile în sus, conform Adevărul . Pentru Ucraina, miza imediată rămâne predictibilitatea sprijinului militar american: orice blocaj sau întârziere la livrările de interceptoare și la schimbul de informații poate avea efecte directe asupra apărării aeriene și, implicit, asupra riscului pentru civili și infrastructură. [...]
Publicarea unor imagini cu Kim Jong Un sugerează o reacție de control al riscului politic în regiune , după ce în spațiul online au circulat zvonuri că liderul nord-coreean ar fi murit în urma unei hemoragii cerebrale, potrivit Daily Mail . Fotografiile, difuzate de agenția de presă de stat din Coreea de Nord, îl arată pe Kim Jong Un, în vârstă de 42 de ani, alături de fiica sa de 13 ani, Kim Ju Ae , inspectând o expoziție de îmbrăcăminte și încălțăminte în capitala Phenian. Publicația notează că autoritățile nord-coreene susțin că imaginile au fost făcute „ieri”, însă acest lucru nu a fost verificat independent. Zvonurile au fost alimentate de Xie Wanjun, un disident chinez stabilit în SUA și președinte al China Democracy Party, care a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Kim ar fi suferit „o hemoragie cerebrală severă” și ar fi intrat în comă. Acesta a susținut că liderul nord-coreean ar fi fost dus la un spital din Beijing, unde ar fi murit, iar trupul ar fi fost transportat înapoi în Coreea de Nord, informația fiind „ținută sub tăcere”. În paralel, diplomați și servicii de informații sud-coreene ar fi spus că nu au auzit „nimic” care să susțină afirmațiile privind decesul lui Kim, conform aceleiași surse. Context: speculații recurente despre sănătatea liderului nord-coreean Starea de sănătate a lui Kim Jong Un este de mai mult timp subiect de speculații. În septembrie, agenția de informații a Coreei de Sud ar fi apreciat că liderul nord-coreean este „extrem de obez” și expus riscului de boli cardiace, după ce ar fi luat în greutate. Un politician din Seul, Youn Kun-young, citat ca făcând referire la South Korean National Intelligence Service, a afirmat că Kim ar cântări peste 310 livre (aprox. 141 kg) și că ar fi la „risc ridicat de boală cardiovasculară”, dar că nu ar fi arătat dificultăți în activități fizice, inclusiv urcatul scărilor. În același timp, acesta a spus că, potrivit evaluărilor, nu ar exista semne de probleme de sănătate, având în vedere monitorizarea de către o echipă medicală dedicată. Speculațiile au mai crescut în 2020, când Kim a lipsit de la o comemorare importantă și nu a apărut public aproximativ 20 de zile, alimentând atunci zvonuri despre o posibilă boală gravă după o intervenție chirurgicală. De ce contează: semnal pentru stabilitatea regimului și pentru piețele regionale Într-un stat cu armament nuclear și cu o succesiune politică opacă, orice informație privind incapacitatea sau moartea liderului poate amplifica incertitudinea strategică în Asia de Nord-Est. În acest context, apariția rapidă a unor imagini prezentate drept „dovadă a vieții” funcționează ca un instrument de reducere a speculațiilor, chiar dacă autenticitatea și data exactă a fotografiilor nu sunt confirmate independent. Daily Mail mai amintește că, deși Coreea de Nord s-a confruntat în trecut cu penurii alimentare repetate, un bucătar care a lucrat cu echipele implicate într-un summit SUA–Coreea de Nord a declarat în 2019 că liderul nord-coreean ar prefera alimente de lux, precum caviar, homar și foie gras. [...]
