Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii energetice și a logisticii maritime ruse, vizând atât rețeaua de distribuție a electricității din teritoriile ocupate, cât și nave asociate „flotei umbrelă” folosite pentru transporturi de petrol și aprovizionare militară, potrivit Kyiv Post.
În dimineața de 19 iulie, Forțele pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (USF) au desfășurat o operațiune coordonată în care au fost angajate 59 de ținte peste noapte, a declarat comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi. Obiectivul principal a fost perturbarea rețelelor de distribuție a energiei, iar dronele au lovit 13 stații electrice, inclusiv opt în Crimeea ocupată.
În Crimeea, Brovdi a enumerat stații precum Soliana (Kerci), Azovska (Staryi Krym), Zoria (Ponyzivka), Darsan (Ialta), Kapsel (Sudak), Koktebel (Șcebetivka), Lenino (Yedy-Kuiu) și Nasosna-3 (Zelenyi Yar). Alte noduri electrice ar fi fost lovite în afara peninsulei, inclusiv în Berdiansk (regiunea Zaporijjea), Shyroke (regiunea Herson), Bila Hora și Bezghynove (regiunea Luhansk) și Zemlianky (regiunea Donețk). Comandantul USF a mai spus că, de la începutul lunii iulie, sub denumirea „Crimean Switch Off”, ar fi fost lovite în total 96 de noduri electrice.
În paralel, operațiunea a vizat logistica maritimă a Rusiei în Marea Neagră și Marea Azov. Brovdi a afirmat că dronele USF au lovit patru nave, identificate ca două tancuri petroliere, o navă de marfă (dry cargo) și o macara plutitoare.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat ulterior loviturile asupra activelor maritime, susținând că scopul este reducerea „potențialului militar-economic” al Rusiei. În informarea citată de publicație, Statul Major a explicat rolul acestor active în efortul de război:
„Tancurile petroliere sunt folosite pentru a transporta petrol rusesc, produse petroliere și combustibil în interesul forțelor armate ale Federației Ruse. Macaralele plutitoare asigură operațiuni portuare, încărcare și descărcare de marfă și sprijină funcționarea logisticii maritime a armatei ruse.”
Potrivit aceleiași surse, loviturile fac parte dintr-o campanie USF denumită „Molochka”, care vizează așa-numita „feeder fleet” – nave cu pescaj mic folosite pentru a transporta petrol prin ape puțin adânci către tancuri mai mari care așteaptă în larg, în Marea Neagră, cu scopul de a ocoli sancțiunile internaționale. Brovdi a susținut că operațiunea urmărește să dezactiveze capacitatea de autopropulsie a navelor fără a provoca poluare sau scurgeri de petrol și că, de la începutul lunii iulie, ar fi fost lovite 176 de nave.
În aceeași informare de dimineață, Statul Major a mai raportat lovirea unui sistem antiaerian Buk în apropiere de Zelenopillia (regiunea Zaporijjea) și a unui pod rutier lângă Novoekonomichne (regiunea Donețk), despre care armata ucraineană a spus că era utilizat pentru logistica militară rusă.
Recomandate
Loviturile ucrainene cu drone asupra unei rafinării și a unor depozite de combustibil din Rusia indică o presiune tot mai mare pe infrastructura energetică folosită pentru susținerea efortului de război , în contextul unei noi runde de escaladare după atacurile rusești asupra Kievului, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană și canale de monitorizare. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat un nou val de atacuri cu drone asupra infrastructurii militare și energetice ruse. Țintele ar fi inclus o rafinărie din regiunea Stavropol , dar și obiective din Crimeea ocupată și din regiunea Lugansk, aflată sub controlul forțelor ruse. Potrivit relatărilor citate, unul dintre principalele obiective ar fi fost un depozit de produse petroliere din Mihailovsk (regiunea Stavropol), unde martorii au semnalat explozii puternice și un incendiu în incinta instalației. Imagini distribuite pe rețelele sociale ar surprinde flăcări și coloane dense de fum deasupra complexului. Atacuri ar fi fost raportate și în Crimeea, unde explozii ar fi fost auzite în mai multe zone, precum și în Lugansk. Deocamdată, autoritățile de la Kiev nu au revendicat oficial operațiunea și nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț și nici nu au confirmat dimensiunea daunelor. De ce contează: infrastructura de combustibil, o țintă recurentă În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor, depozitelor de combustibil și altor obiective considerate esențiale pentru susținerea efortului de război al Rusiei, într-o campanie care urmărește să afecteze logistica și capacitatea de aprovizionare a armatei ruse, potrivit aceleiași surse. Noile atacuri au avut loc la câteva ore după un bombardament masiv al Rusiei cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu mai mulți răniți și pagube importante în capitala ucraineană, ceea ce sugerează o nouă escaladare a confruntărilor. [...]
Eșecul proiectului imperial al lui Vladimir Putin riscă să accelereze o nouă etapă de fragmentare a Rusiei , pe fondul slăbiciunilor militare expuse în Ucraina și al unei dependențe tot mai mari de China, potrivit unei analize prezentate de istoricul britanico-polonez Norman Davies , citat de Adevărul . Davies susține că încercările lui Putin de a „restabili Uniunea Sovietică sau, cel puțin, Imperiul Rus într-o formă nouă” au eșuat, după mai bine de două decenii la putere. În opinia sa, liderul de la Kremlin a recuperat doar „fragmente” din fosta sferă de influență sovietică, iar războiul a scos la iveală limitele forței militare ruse. „Aceasta este o demonstrație a slăbiciunii Rusiei.” Dependența de China și riscul din Orientul Îndepărtat Un punct central al intervenției lui Davies este relația tot mai asimetrică dintre Moscova și Beijing. Istoricul descrie Rusia drept „tot mai subordonată” Chinei și afirmă că „Rusia este acum vasalul Chinei”. El anticipează că o posibilă „nouă etapă a destrămării imperiale” ar putea începe în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde China ar domina comerțul și ar exploata resursele. În acest context, Davies invocă și cazul Vladivostokului, oraș construit pe un teritoriu cedat de China dinastiei Qing Imperiului Rus în secolul al XIX-lea. „Este doar o chestiune de timp până când chinezii îl vor recupera.” Context regional: tensiunile polono-ucrainene, considerate „prost cronometrate” În aceeași intervenție, Davies s-a referit și la disputa dintre Varșovia și Kiev privind masacrele din Volînia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El spune că revendicările istorice ale Poloniei sunt justificate, dar consideră că momentul este nepotrivit, în condițiile în care Ucraina „luptă pentru supraviețuire”. „Polonezii au, desigur, perfectă dreptate în privința Volîniei. Dar acesta pur și simplu nu este momentul să readucem în discuție dispute istorice.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor legate de comemorarea Armatei Insurgente Ucrainene, pe care Polonia o consideră responsabilă pentru uciderea în masă a civililor polonezi din Volînia și Galiția de Est. Potrivit sursei, lideri catolici polonezi și ucraineni, alături de oficiali din ambele țări, au cerut ca cele două state să nu devină „prizoniere ale trecutului”. Davies afirmă că reconcilierea ar necesita răbdare, educație și „bunăvoință”, dar avertizează că un astfel de proces nu se poate încheia în plin război. „Nu se va întâmpla în timpul războiului.” [...]
Veto-ul Ungariei în negocierile de aderare a blocat simultan Ucraina și R. Moldova , după ce Budapesta a refuzat să aprobe pașii necesari pentru deschiderea unor noi „clustere” (capitole tematice) de negociere, potrivit Antena 3 . Decizia a fost luată în cadrul reuniunii de vineri a Grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru extindere ( COELA ), unde Ungaria a refuzat să aprobe începerea procedurilor pentru deschiderea clusterelor de negociere 2 și 3 cu Ucraina. Informația este atribuită de Antena 3 publicației eurointegration.com. De ce a fost afectată și Republica Moldova În același cadru, Budapesta a acceptat începerea procesului pentru clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, însă propunerea nu a întrunit sprijinul majorității statelor membre. Potrivit corespondentului Ukrainska Pravda Europeană la Bruxelles, care citează surse din interiorul UE, mai multe state s-au opus separării Ucrainei de Republica Moldova în negocierile de aderare. Consecința practică: în lipsa consensului, procesul a rămas blocat pentru ambele țări. „COELA a discutat astăzi rezultatele evaluării pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, cu scopul de a le aproba și de a trimite ambelor state scrisori oficiale prin care să li se solicite prezentarea pozițiilor de negociere. Ungaria a dat însă undă verde doar pentru trimiterea scrisorii către Republica Moldova privind clusterul 3.” Ce urmează: o nouă discuție pe 22 iulie, înainte de pauza de vară Aprobarea rezultatelor evaluării pentru clusterele 2 și 3 urmează să fie reluată la următoarea reuniune COELA, programată miercuri, 22 iulie, care va fi și ultima ședință înainte de vacanța de vară. După pauză, prima întâlnire a experților în extindere este programată pentru 1 septembrie. Context: UE a deschis recent clusterul 6 cu Ucraina Antena 3 mai notează că Uniunea Europeană a deschis pe 14 iulie clusterul 6 de negociere cu Ucraina, „Relații externe”. Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Olga Stefanișina, a spus atunci că deschiderea celorlalte patru clustere nu va fi amânată până după vacanța de vară. În același timp, Ungaria blocase anterior, „la nivel tehnic”, deschiderea clusterelor 2–6 pentru Ucraina, dar a ridicat relativ rapid veto-ul în cazul clusterului 6. [...]
Întâlnirea Joseph Aoun –Donald Trump testează rolul SUA în securitatea Libanului , într-un moment în care Beirutul leagă retragerea armatei israeliene din sud și dezarmarea Hezbollah de sprijinul politic și diplomatic american, potrivit Adevărul . Președintele Libanului, Joseph Aoun, este așteptat marți, 21 iulie, la Casa Albă pentru prima sa întâlnire cu Donald Trump. Vizita este prezentată ca prima deplasare a unui președinte libanez la Casa Albă în aproape 20 de ani și are ca miză un plan pe care Aoun îl va pune pe masa administrației americane: dezarmarea treptată a Hezbollah și retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului, potrivit aa.com . Ce cere Beirutul: presiune asupra Israelului și sprijin pentru implementarea acordului din 26 iunie Un subiect central al discuțiilor îl reprezintă situația din sudul Libanului , unde armata israeliană controlează anumite zone, iar „sute de mii” de libanezi nu s-au întors la locuințele lor după operațiunile militare israeliene. Potrivit președinției libaneze, Aoun îi va cere lui Trump să facă presiuni asupra Israelului pentru aplicarea acordului intermediat de SUA la 26 iunie, care prevede: retragerea treptată a trupelor israeliene de pe teritoriul libanez; dezarmarea progresivă a Hezbollah; crearea condițiilor pentru relații pașnice între cele două state. Un oficial libanez a declarat că Aoun va prezenta la Washington un document cu etapele dezafectării arsenalului Hezbollah, potrivit Reuters. În logica Beirutului, sprijinul SUA este „esențial” atât pentru retragerea Israelului, cât și pentru restabilirea autorității statului libanez asupra întregului teritoriu. De ce contează: monopolul statului asupra armelor devine obiectiv politic și operațional Aoun, fost comandant al armatei libaneze, în vârstă de 62 de ani, a fost ales președinte anul trecut după o perioadă de instabilitate politică. Sursa arată că influența Hezbollah a scăzut după ofensiva israeliană din 2024 și după înlăturarea de la putere în Siria a aliatului său, Bashar al-Assad. În acest context, președintele a făcut din „controlul exclusiv” al statului asupra armelor un obiectiv central, iar armata libaneză a început operațiuni în sud pentru confiscarea unor depozite de armament ale Hezbollah, în baza armistițiului încheiat după războiul din 2024. Obstacolul major: un nou conflict și costul uman Planurile Beirutului sunt complicate de izbucnirea unui nou conflict în martie, după ce Hezbollah a atacat Israelul „în sprijinul Iranului”, iar Israelul a răspuns cu o ofensivă militară amplă. Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, luptele au provocat peste 4.300 de morți, inclusiv aproape 800 de copii, femei și cadre medicale, fără ca bilanțul să precizeze câți erau civili și câți combatanți. După declanșarea conflictului, Aoun a susținut negocieri directe cu Israelul, o schimbare importantă față de politica tradițională a Libanului, dar poziția sa a atras critici dure din partea Hezbollah și a susținătorilor grupării. Președintele libanez a acuzat în repetate rânduri Hezbollah că a implicat Libanul într-un nou război „în interesul Iranului”, însă, potrivit sursei, a refuzat până acum invitația lui Trump de a participa la o întâlnire directă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. [...]
Escaladarea atacurilor balistice asupra Kievului pune și mai multă presiune pe apărarea aeriană a Ucrainei , în condițiile unui deficit de muniții pentru sistemele Patriot, esențiale pentru interceptarea acestui tip de rachete, potrivit Al Jazeera . Atacul de duminică dimineață, care a durat mai multe ore, a ucis o persoană și a rănit cel puțin 16, conform autorităților ucrainene. Poliția națională a precizat că loviturile au afectat șase districte ale capitalei. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a raportat incendii în mai multe zone și pagube la clădiri rezidențiale, birouri, obiective industriale, un cămin și vehicule. Echipele de salvare au scos patru persoane dintr-o locuință în flăcări din districtul Sviatoșînskîi, iar în Șevcenkivskîi au evacuat locatari dintr-o clădire cu trei etaje cuprinsă de incendiu; un incendiu într-o clădire nerezidențială a fost, de asemenea, stins. Ulterior, o persoană a fost găsită decedată. Intervenții ale pompierilor au fost menționate și în districtele Solomianskîi, Desnianskîi și Dnipro. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , a numit barajul de rachete balistice „un atac terorist brutal asupra capitalei ucrainene” și a cerut „presiune devastatoare asupra Moscovei” pentru a opri atacurile, într-o postare pe X. Deficitul de interceptoare Patriot , vulnerabilitate majoră Bombardamentul vine pe fondul unor atacuri rusești aproape zilnice și al lipsei de interceptoare Patriot, pe care Ucraina le consideră cea mai bună opțiune pentru doborârea rachetelor balistice. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 18 din 41 de rachete lansate de Rusia peste noapte. Al Jazeera notează că Rusia a lansat în iulie mai multe valuri de atacuri de amploare asupra Kievului, folosind rachete balistice în cel puțin șapte rânduri, într-un moment în care Ucraina are stocuri insuficiente de interceptoare. Efecte operaționale și pe infrastructură, inclusiv în afara Kievului Atacuri cu drone au vizat și regiunea Dnipropetrovsk, la granița cu linia frontului, unde a fost raportat un deces, potrivit oficialului regional Oleksandr Ganzha. În regiunea Zaporijjea, o dronă rusească a lovit un tren de pasageri și a ucis conductorul, a transmis compania feroviară națională a Ucrainei, care a publicat imagini cu vagoane în flăcări. Ce urmează: producție locală Patriot, dar fără calendar Președintele SUA, Donald Trump, a spus că este pregătit să acorde Ucrainei licențe pentru a produce intern interceptoare Patriot, ceea ce ar putea întări apărarea, însă detaliile și calendarul rămân neclare. Președintele Volodîmîr Zelenskîi a afirmat duminică, într-o postare pe X, că „protecția împotriva rachetelor balistice este prioritatea noastră constantă și de vârf” și că interceptoarele sunt necesare „în fiecare zi”, mulțumind partenerilor care asigură livrările de capabilități antibalistice. [...]
Atacurile Iranului asupra Regiunii Kurdistan au început să aibă efecte economice directe, inclusiv scumpirea rapidă a gazelor pentru populație , pe fondul opririi producției la zăcământul Khor Mor și al întreruperii unor operațiuni ale companiilor energetice, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Criza actuală a escaladat după ce Iranul a atacat nave în Golf în perioada 6–7 iulie, urmate de opt zile de bombardamente americane ca represalii. În acest context, Iranul și-a extins acțiunile în regiune, inclusiv prin lovituri asupra Regiunii Kurdistan din Irak, unde țintele recente au inclus grupuri de opoziție iraniano-kurde precum PAK și Komala. Prețuri mai mari la gaze, după oprirea Khor Mor Unul dintre efectele imediate menționate este scumpirea gazelor de uz casnic în Regiunea Kurdistan, după suspendarea producției la câmpul de gaze Khor Mor (provincia Sulaimani), pe fondul „amenințărilor de securitate” legate de tensiunile SUA–Iran și de atacuri cu drone care au vizat regiunea, potrivit Rudaw, citată în analiză. Rudaw notează că prețurile gazelor pentru gospodării s-au dublat, iar prețul GPL la stațiile de alimentare a ajuns la 800 de dinari pe litru (aprox. 0,61 dolari, adică aprox. 2,8 lei), conform unei declarații a lui Jangi Majid, șeful asociației proprietarilor de benzinării din Erbil. Escaladare în Erbil și Sulaimani: victime și reacții politice Analiza mai arată că atacurile iraniene s-au intensificat în Erbil și Sulaimani. Nouă membri ai grupului de opoziție Komala au fost uciși într-un atac iranian, iar liderul Uniunii Patriotice din Kurdistan (PUK), Bafel Talabani, a condamnat loviturile, pe care le-a descris drept o încălcare „gravă și inacceptabilă” a securității și suveranității. Tot potrivit Rudaw, Ministerul de Externe al Siriei a condamnat atacurile iraniene cu drone și rachete asupra Regiunii Kurdistan și a mai multor țări arabe, invocând încălcarea suveranității statelor și a dreptului internațional, iar partide kurde din nord-estul Siriei (Rojava) și-au exprimat, la rândul lor, opoziția. Impact operațional: opriri de activitate în energie Pe lângă oprirea Khor Mor, analiza consemnează că firma americană HKN Energy și-a închis toate operațiunile în Regiunea Kurdistan „din cauza escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran”, potrivit unui executiv citat de Rudaw. Decizia vine în pofida unui acord recent al companiei cu guvernul irakian pentru dezvoltarea unui câmp petrolier în nordul țării. În paralel, atacurile au loc într-un moment sensibil politic: premierul Irakului tocmai și-a încheiat vizita în SUA, iar Rudaw menționează că lideri de afaceri kurzi au anunțat noi parteneriate cu companii americane la un summit de business SUA–Irak la Washington, pe fondul unei repoziționări a relației Bagdad–Washington către cooperare economică pe termen lung. În lipsa unor semnale de detensionare în materialul citat, riscul imediat pentru regiune rămâne combinarea presiunii de securitate cu efecte economice rapide: scumpiri la energie pentru populație și întreruperi de activitate pentru operatori din sectorul energetic. [...]
