Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia amenință cu „consecințe” după interdicția simbolurilor sale la o competiție sportivă din Cluj, într-un nou episod care poate complica organizarea de evenimente internaționale în România, pe fondul acuzațiilor de „politizare” a sportului, potrivit Digi24.
Reacția vine după ce primarul Clujului, Emil Boc, a anunțat în urmă cu câteva zile că la FIG World Challenge Cup (Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică) de la Cluj-Napoca, desfășurată în perioada 26–28 iunie, nu va fi afișat steagul Rusiei și nu va fi intonat imnul acestei țări.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, a transmis – printr-un mesaj preluat de Ambasada Rusiei în România – că situația ar fi un „exemplu de arbitrar” și o „politizare a sportului internațional”. În același mesaj, Zaharova susține că România ar trebui „privată de dreptul de a candida pentru organizarea unor asemenea competiții”, pe motiv că nu ar asigura „condiții egale” pentru participanți.
„Partea rusă nu va lăsa această situaţie fără consecinţe”, a precizat Zaharova.
În acest context, echipa națională rusă de gimnastică ritmică a decis să se retragă de la competiția din 2026 de la Cluj-Napoca, invocând „încălcări grave ale regulilor de competiție din partea organizatorilor”, conform unui anunț al biroului de presă al Federației Ruse de Gimnastică (RGF), citat de Digi24.
În mesajul atribuit părții ruse se afirmă și că interdicția ar fi fost impusă „contrar” unor decizii recente ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși.
Digi24 notează că Moscova vorbește despre „consecințe”, însă articolul nu detaliază ce măsuri concrete ar putea urma sau prin ce canale ar fi aplicate. Cert este că disputa mută presiunea de la nivel local către o temă cu potențial de impact asupra candidaturilor și organizării viitoare de competiții internaționale în România.
Recomandate
Planul OTP de a cumpăra Luminor riscă să fie complicat de expunerea din Rusia , după ce documente analizate de Bloomberg indică relații comerciale și tranzacții procesate pentru entități legate de Gazprom și de organizații asociate serviciilor ruse de informații; informațiile sunt prezentate de Libertatea . OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, spune că își revizuiește strategia privind Rusia, inclusiv o posibilă retragere completă, pe fondul unei atenții sporite din partea autorităților de reglementare. Miza imediată este achiziția planificată a Luminor Bank AS, tranzacție care ar extinde prezența OTP în zona euro și care urmează să fie evaluată de Banca Centrală Europeană (BCE) și de supraveghetorul din Estonia. De ce contează: aprobările de reglementare pentru Luminor Potrivit materialului, operațiunile OTP din Rusia sunt „supuse unei analize atente” tocmai în contextul achiziției Luminor. Băncile centrale din Letonia și Lituania și-au exprimat anterior îngrijorarea legată de activitatea OTP în Rusia, iar ministrul estonian al finanțelor a numit situația o „rușine morală”. În următoarele săptămâni, BCE și autoritatea estoniană Finantsinspektsioon ar urma să se pronunțe asupra achiziției. Finantsinspektsioon a transmis că analizează activitatea OTP în Rusia, conform sursei citate. Ce arată documentele consultate de Bloomberg Bloomberg relatează că printre clienții OTP s-au numărat firme controlate de Gazprom și companii care furnizau servicii unor organizații afiliate SVR (serviciul rus de informații externe). Documentele consultate (corespondență internă, contracte și chitanțe de transfer) nu indică, potrivit Bloomberg, o încălcare a legii de către OTP. Separat, este descrisă o corespondență internă Gazprom din aprilie–mai 2026 despre posibila instituire a unui „sistem de plăți” care ar fi implicat Gazprom Export, Yugorosgaz (distribuitor sârb de gaze controlat majoritar de Gazprom) și o entitate controlată de Gazprom, Rosingaz. În material se precizează explicit că nu există dovezi în documente că aceste aranjamente au fost puse în aplicare sau că au avut loc transferuri. Poziția OTP: reducere de operațiuni, dar rol în decontări OTP afirmă că și-a redus operațiunile din Rusia și că nu a constatat nicio încălcare a sancțiunilor internaționale. Banca susține că, după izbucnirea războiului, a suspendat imediat creditarea companiilor, a retras finanțarea intragrup din Rusia, iar activitatea curentă se concentrează aproape exclusiv pe creditarea de consum pentru persoane fizice. Totodată, OTP spune că, fiind considerată una dintre puținele bănci „de încredere” din perspectiva UE, continuă să participe la decontarea financiară a unor tranzacții comerciale ale UE realizate de companii occidentale care încă sunt active în Rusia. Dimensiunea expunerii și constrângerile unei ieșiri OTP are în Rusia o cotă de piață de aproximativ 0,4% din totalul activelor, fiind un jucător minor comparativ cu UniCredit și Raiffeisen Bank, potrivit sursei. Cu toate acestea, banca a reușit să repatrieze până acum aproximativ 880 de milioane de dolari (aprox. 4,0 miliarde lei) sub formă de dividende. Banca mai afirmă că ieșirea din Rusia este dificilă și din cauza regulilor locale: vânzătorii ar putea încasa doar aproximativ 5% din valoarea de piață a unui activ la plecare, iar „în prezent, o vânzare este practic imposibilă”, conform declarațiilor citate de Bloomberg. Context: OTP a ieșit din România, dar rămâne prezentă în Rusia Libertatea amintește că OTP a părăsit România, subsidiara locală fiind preluată de Banca Transilvania, însă grupul a continuat să opereze în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Pentru OTP, următorul pas relevant este decizia autorităților de supraveghere privind achiziția Luminor, într-un moment în care expunerea din Rusia rămâne un punct sensibil de reglementare și reputație. [...]
Donald Trump spune că a cerut Ucrainei să reducă loviturile asupra rafinăriilor rusești, invocând riscuri pentru piața globală a energiei , potrivit Digi24 . Președintele SUA afirmă că Volodimir Zelenski i-ar fi răspuns că „probabil” va face acest lucru, însă până acum nu există o confirmare directă de la Kiev. Trump a susținut că „marea problemă” este reprezentată de rafinăriile din Rusia „aruncate în aer” și a argumentat că atacurile asupra infrastructurii de rafinare ar putea crea o „problemă mondială”. El a adăugat că există și alte acțiuni pe care Ucraina le-ar putea întreprinde, fără a detalia. Potrivit publicației ucrainene RBC Ukraine , relatarea privind poziția lui Zelenski este, în acest moment, cunoscută doar din declarațiile lui Trump. Context: presiune pentru negocieri și atacuri recente asupra combustibilului În același cadru, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat anterior că Trump și-ar fi intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar liderul american a lansat și un apel public către Zelenski și Vladimir Putin să participe la negocieri. Separat, Digi24 notează că Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene. Administrația locală a transmis pe Telegram că resturi de drone doborâte au declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski și că nu au fost raportate victime. Canalul independent rus Astra a indicat, conform aceleiași relatări, că printre ținte s-ar fi aflat baza de depozite de combustibil Edelveis-95, distribuitor de motorină și benzină. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Kremlinul transmite un semnal de „dezgheț” diplomatic, dar fără concesii , după prima întâlnire directă, de la începutul războiului din Ucraina, dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german, Johann Wadephul, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept pozitiv „simplul fapt” că întâlnirea a avut loc, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York. În același timp, el a precizat că organizarea discuției nu înseamnă că Berlinul și-a schimbat poziția față de Moscova. Peskov a făcut trimitere la declarațiile lui Lavrov după reuniune, potrivit cărora ministrul rus „nu a auzit nimic nou”. Totuși, Kremlinul insistă că „dialogul este mai bun decât lipsa comunicării”. Întâlnirea Lavrov–Wadephul a avut loc sâmbătă, în fața presei cei doi strângându-și mâinile înaintea unei întrevederi cu ușile închise. Discuția a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă. În plan politic, contactul vine pe fondul unei escaladări verbale recente: Lavrov a acuzat Germania, cu trei săptămâni înainte, că ar fi declanșat un „război adevărat” împotriva Rusiei, în contextul reacției Berlinului la presupusa implicare a Moscovei într-un incident cu dronă pe aeroportul din Leipzig. De cealaltă parte, Johann Wadephul a cerut public Rusiei să revină la negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, într-o intervenție la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, după întâlnirea cu Lavrov. Ultima întrevedere a șefului diplomației ruse cu un omolog german avusese loc pe 18 ianuarie 2022, la Moscova, cu Annalena Baerbock, cu mai mult de o lună înainte de declanșarea campaniei militare ruse în Ucraina. [...]
Iranul încearcă să taie din fașă o escaladare diplomatică după incidentul de la baza RAF Fairford , respingând public orice legătură cu arestările făcute în zonă, potrivit Digi24 . Ambasada Iranului la Londra a transmis, într-o declarație publicată pe X, că „respinge categoric și condamnă cu fermitate” încercările de a asocia Teheranul cu cazul celor cinci cetățeni britanici arestați în weekend în apropierea bazei aeriene britanice. Reprezentanța diplomatică a susținut că astfel de speculații ar alimenta „propaganda iranofobă” în Marea Britanie. În același timp, poliția britanică nu a stabilit nicio legătură între Iran și arestări, iar ancheta este derulată de Unitatea de Combatere a Terorismului . Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii nu au stabilit încă dacă incidentul ar fi fost susținut de un stat, fiind luate în calcul piste care includ o posibilă legătură cu Iranul, Rusia sau grupuri militante nesusținute de state. Ce se știe despre incident și măsurile luate Luni, poliția avea în custodie cinci bărbați și examina obiecte suspectate a fi explozivi, găsite în apropierea bazei aeriene operate de SUA în Anglia. Cei cinci au fost reținuți inițial sub suspiciunea unor infracțiuni legate de materiale explozibile, iar ulterior au fost arestați și sub suspiciunea de pregătire a unui act de terorism. Autoritățile au precizat că suspecții sunt cetățeni britanici din Londra, cu vârste între 20 și 30 de ani, iar numele lor nu au fost făcute publice. Ei pot fi ținuți în arest preventiv până la 14 zile, după care trebuie fie puși sub acuzare, fie eliberați. Duminică, locuitorii din 85 de locuințe din satul Whelford, aflat în apropierea bazei, au fost evacuați. Experți militari în dezamorsarea bombelor au folosit un robot pentru a examina trei autoutilitare albe, iar până luni dimineață sătenii nu se puteau întoarce acasă, iar autoutilitarele nu fuseseră încă îndepărtate. De ce contează: presiune pe relația Londra–Teheran, înainte de concluziile anchetei Reacția ambasadei indică o miză de politică externă: evitarea ca o investigație antiteroristă aflată în desfășurare să fie interpretată prematur ca un incident „comandat din străinătate”, cu potențial de a tensiona suplimentar relațiile dintre Marea Britanie și Iran. Contextul este amplificat de rolul bazei RAF Fairford, descrisă ca găzduind bombardiere americane care efectuează misiuni împotriva Iranului, și de faptul că baza a fost ținta unor proteste ale activiștilor anti-război. În acest stadiu, ancheta nu a stabilit o legătură cu Iranul, iar concluziile depind de rezultatele investigației aflate în curs. [...]
Ineficiența companiilor de stat din transporturi produce pierderi și costuri „enorme” , susține Cătălin Drulă , ministrul propus de USR la Transporturi în guvernul Siegfried Mureșan, care a primit aviz negativ la audierile din Parlament, potrivit Digi24 . Drulă a declarat că audierea miniștrilor ar trebui să fie „o dezbatere reală”, în care să se vadă profilul candidatului, și a spus că prioritatea sa ar fi ca ministerul să ofere „servicii bune pentru cetățean la un preț corect”. În sprijinul criticilor privind performanța companiilor din subordine, el a invocat exemple de productivitate și pierderi: Metrorex ar avea „de trei ori mai puțini călători per angajat” decât un metrou comparabil din Europa (a dat exemplul Madridului), iar CFR Călători ar funcționa într-un regim de subvenții pentru fiecare tren care circulă pe rețea, în contextul obligațiilor de serviciu public. În același registru, Drulă a menționat pierderi de „500” și „300 de milioane” (fără a detalia în material moneda sau perioada pentru aceste valori). Pentru TAROM, Drulă a afirmat că operatorul a înregistrat o pierdere pe primele patru luni ale anului „egală cu ultima tranșă de ajutor de stat”, indicând o valoare de „65 de milioane, aproximativ, pe ianuarie-aprilie”, în perioada în care, potrivit declarației sale, la Transporturi era „ministrul PSD”. Acuzații de „capturare” și blocaje în guvernanța corporativă Drulă a acuzat că „costuri enorme se duc în aparate de partid” și a vorbit despre „oligarhii care au capturat aceste companii”. În același timp, a criticat modul în care sunt folosite regulile de guvernanță corporativă (mandate de patru ani), despre care a spus că îi fac pe unii manageri „inamovibili”. El a dat ca exemplu un litigiu legat de CNAIR , afirmând că reprezentanții companiei ar fi dat în judecată pe ministrul Miruță, pe fondul selecției pentru viitorul Consiliu de Administrație, și a menționat că dosarul se află la Curtea de Apel București. În concluzie, Drulă a susținut că România a ajuns „într-o situație nefirească, în care porți întregi din statul român sunt capturate”, adăugând că acest lucru s-ar vedea și în transporturi, iar „datoria” unui politician într-o astfel de funcție ar fi „să recupereze acest stat” și să îl facă să funcționeze „în interesul cetățeanului”. [...]
