Știri
Știri din categoria Diverse
Planul OTP de a cumpăra Luminor riscă să fie complicat de expunerea din Rusia, după ce documente analizate de Bloomberg indică relații comerciale și tranzacții procesate pentru entități legate de Gazprom și de organizații asociate serviciilor ruse de informații; informațiile sunt prezentate de Libertatea.
OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, spune că își revizuiește strategia privind Rusia, inclusiv o posibilă retragere completă, pe fondul unei atenții sporite din partea autorităților de reglementare. Miza imediată este achiziția planificată a Luminor Bank AS, tranzacție care ar extinde prezența OTP în zona euro și care urmează să fie evaluată de Banca Centrală Europeană (BCE) și de supraveghetorul din Estonia.
Potrivit materialului, operațiunile OTP din Rusia sunt „supuse unei analize atente” tocmai în contextul achiziției Luminor. Băncile centrale din Letonia și Lituania și-au exprimat anterior îngrijorarea legată de activitatea OTP în Rusia, iar ministrul estonian al finanțelor a numit situația o „rușine morală”.
În următoarele săptămâni, BCE și autoritatea estoniană Finantsinspektsioon ar urma să se pronunțe asupra achiziției. Finantsinspektsioon a transmis că analizează activitatea OTP în Rusia, conform sursei citate.
Bloomberg relatează că printre clienții OTP s-au numărat firme controlate de Gazprom și companii care furnizau servicii unor organizații afiliate SVR (serviciul rus de informații externe). Documentele consultate (corespondență internă, contracte și chitanțe de transfer) nu indică, potrivit Bloomberg, o încălcare a legii de către OTP.
Separat, este descrisă o corespondență internă Gazprom din aprilie–mai 2026 despre posibila instituire a unui „sistem de plăți” care ar fi implicat Gazprom Export, Yugorosgaz (distribuitor sârb de gaze controlat majoritar de Gazprom) și o entitate controlată de Gazprom, Rosingaz. În material se precizează explicit că nu există dovezi în documente că aceste aranjamente au fost puse în aplicare sau că au avut loc transferuri.
OTP afirmă că și-a redus operațiunile din Rusia și că nu a constatat nicio încălcare a sancțiunilor internaționale. Banca susține că, după izbucnirea războiului, a suspendat imediat creditarea companiilor, a retras finanțarea intragrup din Rusia, iar activitatea curentă se concentrează aproape exclusiv pe creditarea de consum pentru persoane fizice.
Totodată, OTP spune că, fiind considerată una dintre puținele bănci „de încredere” din perspectiva UE, continuă să participe la decontarea financiară a unor tranzacții comerciale ale UE realizate de companii occidentale care încă sunt active în Rusia.
OTP are în Rusia o cotă de piață de aproximativ 0,4% din totalul activelor, fiind un jucător minor comparativ cu UniCredit și Raiffeisen Bank, potrivit sursei. Cu toate acestea, banca a reușit să repatrieze până acum aproximativ 880 de milioane de dolari (aprox. 4,0 miliarde lei) sub formă de dividende.
Banca mai afirmă că ieșirea din Rusia este dificilă și din cauza regulilor locale: vânzătorii ar putea încasa doar aproximativ 5% din valoarea de piață a unui activ la plecare, iar „în prezent, o vânzare este practic imposibilă”, conform declarațiilor citate de Bloomberg.
Libertatea amintește că OTP a părăsit România, subsidiara locală fiind preluată de Banca Transilvania, însă grupul a continuat să opereze în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022.
Pentru OTP, următorul pas relevant este decizia autorităților de supraveghere privind achiziția Luminor, într-un moment în care expunerea din Rusia rămâne un punct sensibil de reglementare și reputație.
Recomandate
NATO vrea schimb de informații mai rapid între aliați pentru a atribui atacurile hibride și a evita escaladarea potrivit Digi24 , care relatează despre demersul generalului american Alexus Grynkewich , comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Europa, pe fondul intensificării incidentelor atribuite Rusiei în Europa. Generalul a cerut în ultimele săptămâni aliaților să furnizeze mai multe detalii despre incidentele hibride și despre răspunsurile la acestea, pentru ca Alianța să aibă o imagine mai completă asupra amenințărilor, au declarat pentru Politico doi diplomați NATO și o persoană familiarizată cu subiectul, sub protecția anonimatului. De ce contează: atribuirea responsabilității poate fi accelerată Inițiativa pornește de la o problemă operațională: statele membre dețin adesea informații diferite despre operațiuni rusești suspectate, iar această fragmentare poate încetini procesul de atribuire a responsabilității și poate îngreuna identificarea campaniilor hibride transnaționale. Oficialii citați susțin că un schimb mai intens de informații ar putea ajuta aliații să coordoneze și să accelereze atribuirea responsabilității către Rusia, ceea ce ar permite un răspuns mai coerent. Subiectul a fost discutat și la o reuniune a celor 32 de generali de vârf ai NATO, organizată săptămâna trecută la Copenhaga . Context: mai multe incidente, opțiuni limitate fără escaladare În material sunt enumerate episoade recente care au pus NATO sub presiune, inclusiv tentative de sabotaj, atacuri cibernetice și încălcări ale spațiului aerian. Alianța spune că răspunde „comportamentului nesăbuit” al Moscovei, dar are mijloace limitate de reacție fără a ajunge la un răspuns militar convențional, care ar crește riscul unei escaladări mai ample. Digi24 notează și exemple invocate de capitalele europene, inclusiv acuzații privind drone și rachete ajunse în spațiul aerian al unor state, precum și un complot dejucat împotriva aeroportului din Leipzig, în Germania, luna precedentă. În această săptămână, drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova și al României după atacuri rusești asupra Ucrainei din noaptea de miercuri; Polonia a mobilizat avioane de vânătoare după o încălcare scurtă a spațiului aerian de către un elicopter rus, iar drone rusești au zburat în apropierea frontierei cu Ucraina. În pofida avertismentelor unor lideri europeni privind riscul unei incursiuni ruse într-o țară NATO, Alianța nu și-a schimbat evaluarea și afirmă că nu vede o amenințare iminentă de atac din partea Rusiei. Ce urmează: parteneriat cu operatori privați din energie și discuții despre Articolul 5 Potrivit unui înalt oficial NATO citat de Digi24, Alianța ar urma să prezinte în noiembrie un nou parteneriat cu operatorii privați ai infrastructurii energetice critice, pentru întărirea protecției împotriva atacurilor hibride rusești. Programul, inspirat din „Baltic Sentry”, ar include: informări despre amenințări pentru operatori; exerciții comune; o „cutie cu instrumente” împotriva dronelor, a inteligenței artificiale de frontieră și a amenințărilor fizice. În paralel, unii aliați au luat în calcul și o dezbatere despre tipul de atac hibrid care ar putea declanșa Articolul 5 (clauza de apărare colectivă), însă alți aliați au respins ideea. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat că Articolul 5 este „în mod deliberat ambiguu”: „Articolul 5 este în mod deliberat ambiguu, așa că nu vom spune niciodată cu exactitate când este sau nu declanșat articolul 5”. Grynkewich a confirmat ulterior pentru Reuters demersul privind schimbul de informații, afirmând că Alianța va „rămâne calmă și încrezătoare” în gestionarea riscurilor asociate atacurilor hibride. [...]
USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
O competiție informală pentru un dovleac de 3.000 de livre (aprox. 1.361 kg) împinge cultivatorii spre proiecte de lungă durată , iar un exemplu este Jamie Graham , care lucrează de un deceniu la dovleci uriași în propria curte, potrivit CNN . Materialul video (1 minut și 45 de secunde) îl prezintă pe Graham ca parte a unei „curse nespuse” între cultivatori, cu obiectivul de a fi primul care ajunge la pragul de 3.000 de livre. CNN nu oferă, în textul disponibil, detalii despre rezultate recente, locația exactă sau despre un record confirmat. De ce contează: performanța agricolă devine un proiect pe termen lung Dincolo de componenta spectaculoasă, povestea indică un tip de „optimizare” agricolă la scară mică, în care cultivarea dovlecilor gigant presupune timp, consecvență și experimentare sezon după sezon. În cazul lui Jamie Graham, investiția principală evidențiată de CNN este durata: zece ani de încercări pentru a crește dimensiunea dovlecilor. Ce știm și ce nu știm din informațiile publicate Elemente confirmate în materialul CNN: Jamie Graham cultivă dovleci uriași în curtea sa de aproximativ un deceniu. Există o competiție informală între cultivatori pentru atingerea unui dovleac de 3.000 de livre (aprox. 1.361 kg). Limitări ale informației disponibile: Nu sunt menționate costuri, randamente, premii sau implicații comerciale. Nu este precizat dacă pragul de 3.000 de livre a fost atins sau cât de aproape este Graham de acest obiectiv. [...]
Călin Georgescu a invocat posibilitatea unor sprijiniri financiare, dar spune că doar el, soția și avocații pot cere bani , pe fondul dosarului DIICOT și al măsurilor asigurătorii, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la ieșirea de la Curtea de Apel București (CAB), unde Georgescu este judecat pentru tentativă la lovitură de stat. Fostul candidat la prezidențiale a spus că a văzut „doelanțe și dorințe” din partea „a milioane de români” de a sprijini financiar familia sa, însă a precizat că „nu este cazul” și că, dacă ar fi, informațiile despre o eventuală strângere de fonduri ar putea fi comunicate doar de el, soția sa și casa de avocatură Sinescu-Nazat. În același context, Digi24 reamintește că DIICOT a pus sechestru, săptămâna trecută, pe vila pe care Georgescu o deține în Mogoșoaia. Publicația notează că, potrivit informațiilor din presă, imobilul ar fi fost cumpărat cu peste 200.000 de euro și că, din stenogramele procurorilor, ar reieși intenția lui Georgescu de a se muta în provincia italiană Toscana. Conform aceleiași relatări, când i s-ar fi spus că prețul unei vile ar fi estimat la peste un milion de euro, Georgescu ar fi răspuns: „Păi, nu, că o să mă ajute niște străini”. Mesaj către George Simion , pe fondul unui conflict anterior sugerat de stenograme La ieșirea de la termenul de la CAB, Georgescu le-a mulțumit unor politicieni despre care a afirmat că au relatat „obiectiv” despre celălalt dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1 milion de euro și l-a menționat explicit pe liderul AUR, George Simion. „Le mulțumesc politicienilor, parte din ei, care de asemenea au relatat obiectiv cele întâmplate. Îi mulțumesc lui George Simion pentru integritatea lui din acest punct de vedere.” Digi24 amintește însă că, potrivit unor stenograme citate, Georgescu i-ar fi spus lui Ionel Rusen, un apropiat, că „misiunea” lui ar fi fost „să deconspire tot sistemul”, „inclusiv pe Simion la final”. Context: dosarul de la Curtea de Apel București și acuzațiile din rechizitoriu Procesul de la Curtea de Apel București vizează un dosar deschis de procurorii Parchetului General după ce Horațiu Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Dosarul se judecă în primă instanță, iar Georgescu este judecat alături de Potra și „mercenarii lui” pentru tentativă la lovitură de stat. Potrivit procurorilor, citați de Digi24, planul ar fi vizat deturnarea unui protest de susținere pentru Georgescu, care ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Anchetatorii susțin că protestatarii ar fi urmat să fie folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”, inclusiv prin violențe, într-o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. În același dosar, procurorii menționează o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, la care ar fi participat Georgescu, Potra, Sechilă și Marian Burcea, descris ca gardă de corp a lui Georgescu. Conform relatării, după această întâlnire, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, și i-ar fi transmis că în ziua următoare va da un îndemn concret: „viața sau țara”. [...]
Riscurile de securitate și atacurile recente din Marea Neagră ajung să blocheze fluxuri globale de aprovizionare cu hrană , iar România are un rol-cheie prin Portul Constanța în menținerea comerțului cu grâne, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a declarat luni, într-o conferință de presă, că miza pentru România ține de securitatea maritimă, în condițiile în care Portul Constanța este „principala poartă” prin care tranzitează grânele României, ale altor țări și ale Ucrainei către Marea Neagră, cu destinații în Caucazul de Sud, Asia și Africa. Declarațiile sunt relatate de Știrile Pro TV, care citează News.ro. „Riscurile de securitate crescute la Marea Neagră și atacurile din ultima vreme generează nu doar probleme de securitate în regiune, ci au ajuns să obtureze fluxurile globale de aprovizionare cu hrană.” Țoiu a susținut că există state, inclusiv din Africa, care depind de capacitatea comună de a restabili comerțul cu grâne, în contextul în care perturbările de pe rutele maritime se transmit în lanț în aprovizionare și logistică. Discuții la ONU pentru o oprire temporară a atacurilor Ministrul interimar a mai spus că, în marja Adunării Generale a ONU (21–25 septembrie, New York), au avut loc discuții pentru obținerea unei opriri temporare a atacurilor în Marea Neagră, ca măsură punctuală care să permită reluarea comerțului cu grâne. Ea a amintit că și în trecut au existat soluții temporare, prin „coridoarele solidarității”, dar a precizat că demersul nu a fost dus la bun sfârșit, iar partea „complicată” rămâne conversația cu Rusia. De ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul MAE indică faptul că securitatea maritimă din Marea Neagră nu mai este doar o problemă regională, ci una cu efecte directe asupra rutelor logistice și a aprovizionării cu alimente, cu Portul Constanța în poziție centrală pentru tranzitul de grâne. Țoiu a adăugat că o eventuală măsură temporară ar putea sprijini și „protejarea mai bună a transportului logistic” legat de aprovizionarea cu energie, fără a înlocui discuțiile mai largi privind o pace sustenabilă în regiune. [...]
