Știri
Știri din categoria Politică
Rusia amenință cu „consecințe” pentru România după interzicerea simbolurilor de stat la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, potrivit Mediafax. Mesajul, atribuit Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a fost publicat de Ambasada Rusiei în România pe Facebook și ridică miza diplomatică a unui incident pornit dintr-o decizie locală legată de drapel și imn.
În comentariul citat, Zaharova susține că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea drapelului și a imnului național la competiția FIG World Challenge Cup, desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 26–28 iunie, descriind situația drept „politizare a sportului internațional”.
Reprezentanta diplomației ruse afirmă că această interdicție ar fi venit „în ciuda” unor decizii ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși.
Zaharova îl indică pe primarul Clujului, Emil Boc, drept responsabil pentru menținerea restricțiilor, susținând că decizia a fost impusă de „primarul local”, sub pretextul combaterii „statului agresor”.
„Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu».”
În același mesaj, Zaharova acuză România de „rusofobie” și afirmă că țara ar trebui „privată de dreptul de a candida” pentru organizarea unor competiții internaționale de anvergură.
În final, Zaharova transmite că Rusia nu va lăsa situația fără răspuns.
„Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe.”
Reacția vine după retragerea Rusiei de la Cupa Mondială Challenge de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, în contextul în care Emil Boc a anunțat că nu va permite afișarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la eveniment. Materialul Mediafax nu detaliază ce tip de „consecințe” are în vedere partea rusă.
Recomandate
Live-ul Dianei Șoșoacă din Moscova readuce în prim-plan riscurile de propagandă și dezinformare în spațiul public românesc , într-un moment în care Rusia își menține controlul strict asupra libertăților civice și asupra economiei, potrivit Mediafax . Europarlamentara a transmis sâmbătă un live pe Facebook din zona Pieței Roșii, prezentând Rusia drept model de „eficiență, ordine, libertate și dezvoltare”. În transmisiune, Șoșoacă a lăudat „civilizația” și curățenia din Moscova, descriind zona Pieței Roșii drept „ceva de vis”, și a susținut că „foarte mulți europeni solicită cetățenia” rusă pentru că „aici nu găsești politica woke”. Paradoxul platformei: „libertate” pe Facebook, blocat în Rusia Un element central al episodului este contradicția dintre mesaj și contextul juridic din Rusia: Facebook și Instagram sunt blocate din 2022, iar Meta (compania care le deține) a fost declarată de o instanță din Moscova organizație „extremistă”, notează publicația. Materialul amintește și că legislația rusă privind „organizațiile extremiste” prevede pedepse cu închisoarea pentru implicarea în activitățile unor astfel de organizații, chiar dacă autoritățile ruse au indicat inițial că utilizarea de către persoane obișnuite nu ar fi ținta principală. „Piață liberă” și investiții, în context de sancțiuni și control de stat Șoșoacă a vorbit despre investiții și despre existența unei „piețe libere”, însă articolul plasează afirmațiile în contextul economiei ruse după invadarea Ucrainei: sancțiuni occidentale, cheltuieli militare ridicate și un control mai mare al statului asupra sectoarelor strategice. Mediafax menționează, între altele, controale de capital, condiții dure pentru companiile străine care vor să iasă de pe piață și preluări temporare ale administrării unor active ale companiilor din țări considerate „neprietene”. Totodată, investițiile străine ar fi fost puternic afectate, iar numeroase companii internaționale au părăsit Rusia după februarie 2022. Context politic: recidivă pro-Kremlin și poziționare în Parlamentul European Episodul vine după o vizită recentă a europarlamentarei la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, unde i s-a adresat direct lui Vladimir Putin și a susținut că România nu ar trebui să ajute Ucraina cu bani și arme. Ministerul Afacerilor Externe a reacționat atunci, afirmând că Diana Șoșoacă nu vorbește în numele României și că prezența unor cetățeni europeni alături de oficiali ruși și persoane aflate sub sancțiuni „nu îi validează pe aceștia, ci îi descalifică pe cei care participă”. În plan european, Mediafax arată că Șoșoacă a fost singurul europarlamentar român care a votat împotriva rezoluției prin care Parlamentul European a condamnat acțiunile provocatoare ale Rusiei și incursiunile dronelor în România, statele baltice și Finlanda. Rezoluția a fost adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri și cere întărirea flancului estic al UE și NATO, de la Arctica până la Marea Neagră, inclusiv împotriva amenințărilor cu drone. Votul a venit după incidentul de la Galați, unde o dronă de origine rusă a lovit un bloc de locuințe, rănind civili și provocând pagube. [...]
PSD ridică miza pe tema „exercitării democratice a puterii” în disputa cu PNL , după ce europarlamentarul Victor Negrescu , vicepreședinte al partidului, l-a atacat public pe liderul liberal Ilie Bolojan , acuzându-l de un stil discreționar și de lipsă de dialog, potrivit POLITICO . Negrescu a susținut, într-un discurs ținut sâmbătă la conferința Organizației de femei a PSD, că „pentru dreapta, politica înseamnă să te lauzi cu reformele pe care nu le faci niciodată” și a descris actualii guvernanți ca având o „logică” a puterii asociată cu minciuna, aroganța și blocarea țării. Atac direct la Ilie Bolojan și acuzații privind dialogul democratic În aceeași intervenție, Victor Negrescu l-a vizat nominal pe Ilie Bolojan, pe care îl numește „premierul demis”, afirmând că acesta „nu are calitățile pentru a deține și exercita corect, democratic, puterea”. „În mâinile sale și ale acoliților săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege iar respectul pentru oameni dar și pentru instituții dispare.” Contextul politic al mesajului PSD Mesajul lui Negrescu fixează o linie de atac axată pe legitimitatea și modul de exercitare a puterii, nu pe o măsură concretă de guvernare. În același timp, el încearcă să contureze o diferențiere între PSD și „dreapta” pe criterii de stil politic: responsabilitate, construirea încrederii și căutarea de soluții, în opoziție cu ceea ce numește „blocarea țării” și menținerea cu orice preț la funcție. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au existat reacții din partea PNL sau a lui Ilie Bolojan la aceste declarații. [...]
PNL reclamă că nu are acces la dosar la 10 zile de la hotărârea Tribunalului Ilfov , ceea ce partidul susține că îi afectează posibilitatea de a contesta decizia și ridică probleme de procedură într-un litigiu intern cu miză politică, potrivit G4Media . Într-un comunicat transmis sâmbătă, PNL spune că instanța ar fi pronunțat soluția „într-un interval extrem de scurt”, iar la zece zile de la pronunțare avocații partidului „nu au primit încă acces la dosar” și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii. În aceste condiții, partidul afirmă că „dreptul efectiv la apărare este grav afectat” și că lipsa de transparență ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor unui proces echitabil. „La zece zile de la pronunțare, avocații PNL nu au primit încă acces la dosar și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii.” PNL invocă, în același mesaj, garanții precum dreptul la apărare, principiul contradictorialității (dreptul părților de a-și susține punctele de vedere în mod egal) și accesul la actele dosarului, susținând că orice abatere de la acestea afectează încrederea în actul de justiție și poate crea percepția unor „standarde diferite” de aplicare a legii. Contextul litigiului și pașii următori Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari liberali – între care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc – au dat în judecată PNL pe 18 iunie, la Tribunalul Ilfov , cerând anularea unor decizii ale Biroului Politic Național, legate de susținerea guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov a aprobat în aceeași zi suspendarea deciziilor, iar primul termen ar fi fost stabilit la câteva ore după depunerea acțiunii, situație descrisă ca neobișnuită pentru acest tip de dosare. PNL a anunțat că va ataca în termen hotărârea Tribunalului Ilfov și susține că instanța „nu avea competența teritorială” să se pronunțe asupra cererii privind deciziile BPN. Separat, PNL afirmă că aceeași tabără a „dizidenților” a deschis noi acțiuni la Tribunalul București, inclusiv cereri de tip „ordonanță președințială” (procedură accelerată pentru măsuri provizorii), prin care solicită suspendarea și anularea hotărârilor adoptate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie. Partidul susține că aceste demersuri urmăresc blocarea deciziilor interne și „servesc intereselor adversarilor politici” ai PNL. [...]
Atacul PSD la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza crizei guvernamentale până la scenariul anticipatelor , pe fondul blocajului în formarea unui guvern cu „puteri depline”, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , vicepreședintă PSD și primar al Craiovei, îl acuză pe Ilie Bolojan că ar bloca „premeditat” formarea unui nou Cabinet, în condițiile în care liberalii și liderii USR au anunțat că nu vor să ofere PSD „un cec în alb” și insistă pentru un premier prin rotativă cu PSD, ca soluție la actuala criză guvernamentală. În acest context, Vasilescu spune că alegerile anticipate nu ar trebui scoase din calcul dacă impasul continuă. Declarația a fost făcută în urma unei întrebări despre această opțiune, iar citarea este atribuită de G4Media agenției Mediafax. „Până la urmă poate să fie o soluție, nu ar trebui să o excludem în niciun caz de plan. Pentru că dacă o excludem, o să mergem în continuare pe această cale care nu duce nicăieri.” Acuzația centrală: „schimbarea condițiilor” și blocarea votului Vasilescu susține că Bolojan ar fi schimbat repetat condițiile pentru susținerea unui nou Cabinet și că, în pofida concesiilor, nu ar fi votat un guvern tehnocrat. În declarațiile redate, ea enumeră o succesiune de condiții pe care spune că acesta le-ar fi impus (guvern tehnocrat, fără PSD, fără „PSD-iști vopsiți”, fără secretari de stat și prefecți PSD), concluzionând că „a mințit de fiecare dată”. Totodată, lidera PSD afirmă că Bolojan ar fi folosit și anterior amenințarea cu demisia ca instrument politic, invocând episoade din coaliție „anul trecut”. Miza imediată: guvern fără „puteri depline” și decizii de final de mandat Un alt punct de presiune din mesajul PSD este legat de statutul actual al executivului. Vasilescu afirmă că România ar avea nevoie de un guvern cu „puteri depline” și îl acuză pe Bolojan că nu ar vrea să plece de la Palatul Victoria, deși „nu mai are puteri depline”, menționând că ar mai putea „semna niște contracte” și face „niște numiri” „pe ultima sută de metri”. În articol este amintit și contextul politic recent: eșecul învestirii guvernului Veștea, precum și acuzațiile potrivit cărora Vasilescu ar fi contribuit la „orchestrarea puciului din PNL” pentru înlăturarea lui Bolojan de la șefia liberalilor. Publicația notează că Vasilescu evitase anterior să se pronunțe pe acest subiect. [...]
Atacul lui Victor Negrescu la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza negocierilor pentru guvern în plin blocaj politic, printr-un mesaj care contestă direct felul în care ar fi exercitată puterea și capacitatea de a conduce „democratic”, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PSD și europarlamentarul Victor Negrescu a lansat sâmbătă critici dure la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan, într-un discurs susținut la conferința Organizației de Femei a PSD. În intervenția sa, Negrescu a acuzat „dreapta politică” de lipsă de responsabilitate și de incapacitatea de a implementa reformele invocate public. Declarațiile au fost relatate de News.ro , care îl citează pe Negrescu afirmând că, în viziunea sa, liderii dreptei ar asocia puterea cu „minciuna”, „aroganța” și „blocarea țării”, în timp ce PSD ar pune accent pe „responsabilitate”, „încredere” și „soluții”. Acuzația centrală: „puterea este exercitată discreționar” Ținta directă a fost Ilie Bolojan, descris de Negrescu drept un lider care „nu are calitățile” necesare pentru a „deține și exercita corect” puterea, „democratic”. În același mesaj, vicepreședintele PSD a susținut că, „în mâinile sale și ale acoliților săi”, puterea ar fi exercitată „discreționar”, iar „dialogul democratic” nu ar mai conta. „Ilie Bolojan nu are calitățile pentru a deține şi exercita corect, şi o spun şi mai direct, democratic, puterea. În mâinile sale şi ale acoliţilor săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege, iar respectul pentru oameni dar şi pentru instituții dispare.” Context: negocieri blocate pentru formarea noului guvern Potrivit informațiilor din articol, ieșirea lui Negrescu vine pe fondul „tensiunilor politice majore” generate de blocajul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. În acest cadru, escaladarea atacurilor între partide indică o înăsprire a pozițiilor publice, cu potențial de a complica și mai mult găsirea unei majorități și a unei formule de guvernare. În același context, Adevărul amintește și un schimb de replici din tabăra liberală: europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus premier de PNL, USR și UDMR, l-a atacat pe Sorin Grindeanu (propunere PSD de prim-ministru), acuzându-l de „răzgândire” în privința asumării mandatului. (Nu sunt oferite în articol detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor.) [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitoarea guvernare de un „Acord pentru România”, invocând riscul pierderii banilor din PNRR , pe fondul blocajului politic apărut după ruperea protocolului de guvernare, potrivit Agerpres . Vicepreședintele PNL Mircea Abrudean, care este și președinte al Senatului, susține că PSD „ar fi putut să își asume guvernarea din primul moment”, dar a preferat să lase „să se epuizeze alte soluții”, astfel încât, în final, să fie acceptată „orice variantă”. În același mesaj, Abrudean acuză PSD că a încălcat protocolul de guvernare și că tot PSD a decis să dărâme guvernul din care făcea parte. Miza invocată: PNRR și credibilitatea externă Abrudean afirmă că PNL nu poate oferi „un cec în alb” unui partid pe care îl descrie drept „neonest” și care ar fi pus „interesele României pe locul 2”. În acest context, liberalul spune că PNL propune un „Acord pentru România”, care să stabilească explicit prioritățile pentru perioada următoare. „De aceea am venit cu soluția unui Acord pentru România care să prevadă clar prioritățile pentru următoarea perioadă, fără de care țara noastră va pierde banii din PNRR și orice urmă de credibilitate externă.” Propunerea de premier În același cadru politic, PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, mai notează Agerpres. [...]
