Știri
Știri din categoria Diverse
Vizita președintelui Israelului în România deschide o fereastră diplomatică cu potențial de influență regională, printr-un mesaj programat în plenul reunit al Parlamentului, într-un format care aduce la București și reprezentanți ai unor state-cheie. Informațiile apar în Digi24.
Isaac Herzog urmează să efectueze o vizită oficială în România în perioada 28–29 iunie, iar intervenția sa în fața parlamentarilor români este legată de această deplasare. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului s-au reunit joi, în format online, pentru a stabili organizarea ședinței comune dedicate mesajului liderului israelian.
Conform memorandumului aflat pe agenda conducerii Parlamentului, ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului ar urma să aibă loc duminică, 29 iunie, de la ora 17:00.
În jurul evenimentului este construit un cadru diplomatic mai larg decât o simplă intervenție în Legislativ. La ședința comună vor fi invitați:
Birourile permanente reunite urmează să aprobe joi memorandumul privind organizarea ședinței comune în care Isaac Herzog va susține mesajul adresat Parlamentului României.
Recomandate
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]
Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]
Donald Trump semnalează o posibilă relaxare a sancțiunilor și acces la fonduri iraniene înghețate , dacă Teheranul acceptă „măsuri concrete” privind programul nuclear, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și economică: ridicarea sancțiunilor ar schimba rapid condițiile de finanțare și comerț pentru Iran, dar Washingtonul condiționează orice pas de concesii verificabile în dosarul nuclear. Ce ar pune SUA pe masă și ce cere în schimb Conform oficialilor americani citați de Axios , administrația Trump ar fi dispusă să ofere două concesii majore: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului; deblocarea fondurilor iraniene înghețate. În schimb, SUA cer „măsuri concrete” din partea Iranului în privința programului nuclear. Un oficial american a indicat că discuțiile indirecte sunt „pozitive și constructive” și că Iranul „a dat de înțeles că este flexibil” pe teme nucleare, dar a avertizat că nu va exista acord „dacă nu se rezolvă problemele nucleare”. Negocieri indirecte, cu mediere din Qatar și Pakistan Mesajul către Teheran vine în timp ce mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă, în această săptămână, să obțină un acord între cele două țări aflate în conflict. Potrivit informațiilor prezentate, mediatorii se întâlnesc la New York cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , pentru a discuta o propunere a Qatarului negociată în ultimele zile. Este de așteptat ca mediatorii din Qatar să se vadă cu reprezentanți ai administrației Trump mai târziu luni sau marți, în încercarea de a ajunge la o soluție. De ce rămâne acordul dificil În paralel, părțile ar avea priorități diferite: Iranul ar vrea ca discuțiile să se concentreze pe Strâmtoarea Ormuz și pe blocada navală impusă de SUA, în timp ce Washingtonul insistă pe concesii în domeniul nuclear. Un alt punct de blocaj ține de succesiunea pașilor: potrivit aceluiași oficial american, părțile sunt „pe poziții opuse” în privința calendarului angajamentelor și a ordinii măsurilor. Scepticism la Casa Albă și acuzații privind Ormuz Casa Albă ar fi sceptică față de promisiunile Iranului și ar acuza Teheranul că a încălcat ultimul memorandum de înțelegere, prin atacarea unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz în luna iulie, potrivit relatării. Oficialul american a spus că SUA vor „garanții” că Iranul are intenții serioase și nu urmărește doar să iasă dintr-o situație dificilă. În același context, oficialul a susținut că traficul prin Strâmtoarea Ormuz „continuă să crească”, iar blocada și sancțiunile ar slăbi poziția Iranului, în timp ce poziția SUA s-ar consolida. Ce urmează Din informațiile disponibile, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă discuțiile indirecte se pot transforma într-un acord: întâlnirile de la New York și consultările ulterioare cu administrația Trump ar trebui să clarifice dacă Iranul acceptă condiționalitățile nucleare cerute de Washington, premisă fără de care SUA nu ar avansa cu ridicarea sancțiunilor și deblocarea fondurilor. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz spune că întâlnirea Lavrov–Wadephul a confirmat lipsa de interes a Moscovei pentru negocieri , un semnal care complică perspectiva unei dezescaladări și menține presiunea pe politica europeană de sprijin pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Merz a declarat la Berlin că Germania depune „eforturi diplomatice intense”, invocând întâlnirea surpriză de la New York dintre ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și omologul său rus, Serghei Lavrov, înaintea discursului acestuia din urmă la ONU. A fost prima întâlnire de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, în condițiile în care Berlinul este descris ca principal susținător militar al Kievului. Mesajul Berlinului: apel la negocieri, dar fără semne de schimbare la Moscova În evaluarea cancelarului, reacția ulterioară a Rusiei a arătat că aceasta „nu este deloc interesată în prezent de negocieri serioase” privind Ucraina. În același context, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a apreciat că din partea rusă „nu a fost nicio schimbare”, iar finalul a fost „doar batjocură”. Merz a reluat apelul către guvernul rus să se așeze la masa negocierilor și a spus că Germania „nu va precupeți niciun efort” pentru a continua să ajute Ucraina. Totodată, a avertizat că Rusia „va trebui să plătească prețul” dacă va continua războiul. Context: poziționări la ONU și evoluții paralele în SUA După discuția cu Wadephul, Lavrov a avut un discurs „pe un ton vehement” la tribuna ONU, acuzând Europa că se opune păcii în Ucraina și afirmând că Moscova își va atinge obiectivele militare „indiferent de circumstanțe”. Separat, Digi24 notează că Moscova a bombardat din nou Kievul luni, iar în aceeași zi emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit la Washington cu responsabili americani pentru a „continua discuțiile constructive” despre o soluționare pașnică, potrivit unei surse de la Casa Albă. În conferința de presă comună cu Merz, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a spus că insistă asupra respectării principiului integrității teritoriale a tuturor statelor și l-a numit pe Vladimir Putin „om de stat excepțional”, amintind însă că, în trecut, Tokaev l-a îndemnat pe liderul rus să pună capăt războiului. [...]
Confirmarea că drona căzută în Brăila a avut încărcătură explozivă ridică miza de securitate pentru zona agricolă și infrastructura locală , după ce dispozitivul s-a detonat la impact și a provocat un incendiu, fără victime, potrivit Libertatea , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a avut loc marți dimineața, 29 septembrie, pe un teren agricol din județul Brăila, în zona localității Gropeni. MApN spune că explozibilul din dronă „s-a detonat automat” la impactul cu solul, iar incendiul rezultat a afectat „o suprafață limitată” de teren agricol, fără a fi raportate victime. Ce au găsit echipele din teren MApN a anunțat că misiunea de cercetare din zona Gropeni s-a încheiat, iar militarii au identificat un crater și fragmente de dronă. În comunicarea oficială citată de publicație, ministerul precizează: „Din evaluările tehnice realizate la fața locului, s-a constatat că drona a avut încărcătură explozivă, care s-a detonat automat în momentul impactului cu solul.” Fragmentele au fost preluate de Serviciul Român de Informații (SRI) pentru analize suplimentare. Cum a fost semnalat incidentul și ce urmează Căderea obiectului a fost raportată în noaptea de luni spre marți printr-un apel la 112, după ce un cetățean a semnalat un incendiu care, potrivit informațiilor citate, s-a stins fără să producă pagube materiale. MApN mai arată că un elicopter IAR-330 SOCAT a survolat zona pentru cercetări aeriene și a revenit ulterior la bază. Fragmentele urmează să fie analizate pentru a se stabili proveniența și tipul dronei. [...]
