Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa PSD–USR pe modificarea legii ANI riscă să se transforme într-un blocaj cu consecințe financiare, în condițiile în care, potrivit Digi24, deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că miza reală a schimbărilor este îndeplinirea unui jalon din PNRR, de care ar depinde aproape 771 de milioane de euro din fonduri europene.
Dimitriu îl contrazice pe liderul PSD Sorin Grindeanu, care a afirmat că modificarea legislației privind integritatea în funcția publică ar urmări să rezolve „probleme de integritate” ale unor lideri USR, inclusiv ale lui Dominic Fritz. Deputatul USR spune că o astfel de acuzație nu stă în picioare juridic, invocând principiul neretroactivității legii.
„Legea nu are putere retroactivă. O eventuală modificare se aplică de acum înainte, nu poate șterge nimic din trecut.”
În mesajul citat de Digi24, Alexandru Dimitriu afirmă că „adevărata miză” este Jalonul 431 din PNRR, iar nerespectarea lui ar însemna „o penalizare de aproape 771 milioane de euro din fonduri europene”. El susține că discuția nu ar trebui tratată ca una politică, ci ca o obligație asumată de România, „cu bani reali în joc”.
Tot Dimitriu afirmă că USR ar fi discutat modificări ale textului la Ministerul Justiției împreună cu PNL și UDMR, în timp ce PSD ar fi lipsit de la aceste discuții. În această logică, acuzațiile lansate de Grindeanu ar fi, în opinia sa, un pretext pentru a nu susține modificarea.
Sorin Grindeanu a declarat, după consultările politice de la Palatul Cotroceni, că PSD nu va susține modificări care, în opinia sa, ar rezolva „problemele personale” ale unor lideri USR. El a dat ca exemplu cazul lui Dominic Fritz și a spus că PSD este „total împotrivă” ca acesta să își rezolve problemele de integritate prin schimbarea legii.
Disputa are loc în contextul negocierilor privind îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR, unul dintre acestea vizând modificarea legislației referitoare la integritatea în funcția publică.
Recomandate
Disputa PSD–PNL pe legea salarizării riscă să coste România 770 de milioane de euro din PNRR , pe fondul blocajului politic care a reaprins acuzațiile reciproce între liderii celor două partide, potrivit Stirile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a transmis premierului interimar Ilie Bolojan , care este și președintele PNL, că „românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec”, după ce Bolojan a acuzat PSD de „iresponsabilitate” în privința legii salarizării. Mesajul lui Grindeanu a fost publicat pe Facebook și include un apel către Bolojan să facă „pasul corect” pentru ca România să aibă „un Guvern competent și responsabil”. Miza: jalon PNRR și o lege a salarizării cu impact bugetar Ilie Bolojan susține că PSD ar fi compromis „în mod iresponsabil și populist” șansa României de a încasa 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), prin eșecul de a ajunge la un acord pe legea salarizării. În argumentația sa, legea ar fi trebuit să aducă „ordine, mai multă echitate și predictibilitate” în sistemul bugetar și să demonstreze că România își respectă angajamentele. Potrivit lui Bolojan, trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Acuzații despre „anvelopa” financiară: 15,5 miliarde lei, apoi 8 miliarde și 12 miliarde lei Bolojan afirmă că negocierile au fost marcate de schimbări succesive ale „anvelopei” bugetare (plafonul financiar al măsurilor), invocând mai multe valori: un „draft” lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei , descrisă ca fiind peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior de Grindeanu pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o creștere ulterioară până la 12 miliarde de lei , pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”. În aceeași postare, Bolojan pune refuzul pe seama „populismului” și a dorinței de a păstra „un sistem de privilegii” pentru o parte dintre bugetari și lideri sindicali. De ce contează: blocajul pe legea salarizării nu este doar o dispută politică, ci are o miză financiară directă — accesarea celor 770 de milioane de euro din PNRR — și menține incertitudinea privind regulile de salarizare în sectorul public, într-un moment în care predictibilitatea bugetară este parte din angajamentele asumate de România. [...]
Dominic Fritz exclude demisia de la Primăria Timișoara, pe fondul disputei despre legea ANI și riscul de bani europeni , potrivit Digi24 . Liderul USR spune că, indiferent de situația sa personală, problema este una de principiu – compatibilitatea legii cu dreptul european – și avertizează că România ar putea pierde rambursări de la Comisia Europeană . Fritz a descris relația USR–PNL drept „pragmatică” și a susținut că, în actualul context politic, „forțele de centru” ar trebui să lucreze împreună. În același timp, a punctat că nu toate deciziile PNL sunt corecte și a invocat „un anumit reflex” rezultat din colaborarea îndelungată a liberalilor cu PSD. Miza financiară: 770 de milioane de euro și condiționalitățile UE În intervenția sa, Fritz a criticat votul PNL pe legea ANI, pe care îl consideră o greșeală, argumentând că „statul de drept nu are preț” și că ar exista consecințe directe în relația cu instituțiile europene. „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Suma menționată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), iar Fritz a legat explicit riscul de rambursare de respectarea legislației europene, nu doar de prevederi constituționale interne. De ce spune că demisia nu schimbă problema Întrebat dacă ia în calcul să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei după validarea legii ANI de către CCR, Fritz a respins scenariul. El a afirmat că o eventuală plecare a sa nu ar modifica efectele legii și a insistat că discuția este despre interdicția sancțiunilor retroactive și despre statul de drept. „De ce să îmi dau demisia, dacă eu m-am dus în faţa timişorenilor şi mi-au dat un mandat de patru ani? (…) până în ultima zi eu nu mă voi ascunde de acest mandat.” Fritz a mai spus că nu va „abandona Timișoara” și a susținut că disputa depășește cazul său, pentru că regulile trebuie să fie aceleași „pentru toată lumea”, indiferent de persoană. Ce urmează Din declarațiile sale reiese că USR va continua să trateze subiectul legii ANI ca pe o temă de compatibilitate cu dreptul european, cu potențiale efecte asupra relației cu Comisia Europeană și asupra fluxurilor de bani către România, în timp ce, la nivel politic, Fritz anticipează că diferențele dintre USR și PNL „o să mai apară”, chiar dacă cele două partide cooperează pragmatic. [...]
USR pregătește o sesizare la CCR care poate bloca sau întârzia aplicarea modificărilor privind incompatibilitățile aleșilor locali , după ce Parlamentul a adoptat o inițiativă a PSD ce ar elimina efectele unor incompatibilități deja constatate pentru mii de consilieri locali și județeni, potrivit Digi24 . Formațiunea spune că strânge semnăturile necesare pentru a contesta la Curtea Constituțională proiectul, pe fondul unei dispute legate de aplicarea legii în timp (în special principiul neretroactivității, adică regula că legea nu ar trebui să producă efecte pentru fapte petrecute înainte de intrarea ei în vigoare). Miza: efectele unei legi deja intrate în vigoare În comunicatul citat, USR arată că o lege intrată în vigoare la 9 august interzice consilierilor locali și județeni să cumuleze mandatul cu anumite funcții din administrația publică (în primării, consilii județene, ministere, agenții, servicii publice sau alte instituții). USR susține că, după ce prevederile au început să producă efecte, PSD ar fi intervenit legislativ pentru a elimina consecințele incompatibilităților constatate. Totodată, USR afirmă că, în aceeași zi, Parlamentul a adoptat două acte normative care ar aplica „principii diferite” privind efectele legii în timp: într-un caz ar fi agravate consecințe pentru un adversar politic, iar în altul ar fi eliminate efectele unei legi deja intrate în vigoare pentru aleși locali. Acuzația de „două tipuri de retroactivitate” Liderul grupului USR din Senat, Sorin Șipoș , susține că majoritatea parlamentară ar aplica reguli diferite în funcție de persoanele vizate. „PSD schimbă regulile după ce faptele s-au produs, dar rezultatul depinde de cine este vizat. În cazul lui Dominic Fritz , retroactivitatea a fost folosită pentru a-i agrava sancțiunea. Astăzi, pentru mii de aleși locali, PSD votează o retroactivitate care îi scapă de consecințele unei legi deja intrate în vigoare. Două tipuri de retroactivitate, în funcție de interesul politic.” În aceeași linie, senatoarea USR Cynthia Păun, secretar al Comisiei pentru muncă din Senat, a acuzat PSD că ar încălca principiul neretroactivității legii. „Când este vorba despre un adversar politic, se scrie un articol pe numele lui, se strecoară într-o lege pe jalon european și i se agravează sancțiunea printr-o regulă adoptată ulterior. Când este vorba despre propriii oameni, principiul se inversează: se golește un proiect de lege, i se schimbă titlul, se abrogă un articol întreg din Codul administrativ și se încearcă ștergerea unor încălcări deja produse.” Ce urmează USR spune că strânge semnăturile necesare pentru sesizarea Curții Constituționale. Dacă demersul ajunge la CCR, efectul practic poate fi o întârziere a intrării în vigoare sau o eventuală anulare a modificărilor contestate, în funcție de decizia Curții. În acest stadiu, nu sunt prezentate în material termene sau un calendar al sesizării. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că nu înțelege toate deciziile lui Nicușor Dan , iar mesajul transmite public că, inclusiv în interiorul taberei care a susținut schimbarea politică, se acumulează presiune pentru explicații și predictibilitate în deciziile de la Cotroceni, potrivit Digi24 . Fritz a declarat la Digi24 că, deși nu este de acord cu toate opțiunile președintelui și „pe unele le-aș lua altfel”, Nicușor Dan are dreptul să decidă, „la fel cum e dreptul cetățenilor de a-l critica”. Relație „instituțională”, dar cu așteptări crescute Întrebat despre relația sa actuală cu Nicușor Dan și dacă se mai întâlnesc săptămânal, liderul USR a descris-o ca fiind „instituțională de respect”, menționând și contextul perioadei de vară. În același timp, Fritz a spus că nu îi place ca discuțiile despre raportarea la președinte să fie reduse la „simpatii personale” sau la ideea că „cine se supără”, dar a admis că există „multe așteptări” și că o parte din electorat simte nevoia „de a înțelege mai bine de ce ia anumite decizii sau nu ia anumite decizii”. De ce contează Declarația introduce, în termeni direcți, o temă de funcționare instituțională: nevoia de justificare publică a deciziilor prezidențiale într-un moment în care, conform lui Fritz, chiar electoratul președintelui cere mai multă claritate asupra rațiunilor din spatele unor opțiuni sau întârzieri. În acest cadru, Fritz își delimitează poziția fără a contesta legitimitatea deciziei politice: președintele „a câștigat el președinția”, deci decide, iar societatea are dreptul să critice. [...]
Peste 2.000 de investiții PNRR au fost recepționate în august, dar proiectele rămase intră pe nota de plată a primăriilor , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan despre închiderea recepțiilor și riscurile pentru lucrările neterminate. Bolojan spune că, din peste 15.000 de proiecte contractate la nivel național, la începutul lunii mai erau de recepționat peste 4.500 de investiții, iar „peste 2.000” au fost recepționate în august. Miza este direct bugetară: investițiile finalizate până la sfârșitul lunii august beneficiază de finanțare nerambursabilă prin PNRR, în timp ce restul lucrărilor trebuie continuate din fondurile autorităților locale. Ce se întâmplă cu banii: termene și plăți Premierul interimar afirmă că mai sunt „câteva zile” pentru încheierea recepțiilor și completarea documentelor finale, iar serviciile guvernamentale vor sprijini autoritățile locale în acest proces. Cererile de plată ar urma să fie depuse în septembrie și „vor fi achitate în câteva zile”, conform declarațiilor citate. Riscul pentru proiectele neterminate: costuri locale și rambursări Pentru proiectele care nu sunt gata până la final de august, Bolojan avertizează că lucrările vor continua pe banii autorităților locale, în baza legii de închidere a programului PNRR, aprobată de Parlament . Guvernul ar urma să inventarieze până la sfârșitul lunii octombrie proiectele nefinalizate și sumele necesare pentru finalizarea lor. În funcție de evoluție, scenariile prezentate sunt: dacă proiectele se încheie până la sfârșitul anului, autoritățile locale suportă costurile lucrărilor executate după sfârșitul lunii august; dacă nu sunt finalizate nici până la sfârșitul anului, autoritățile locale ar trebui să ramburseze și banii primiți pentru lucrările realizate până la sfârșitul lunii august. Bolojan a indicat că astfel de situații pot apărea la proiecte cu întârzieri sau cu probleme în relația cu constructorii și a spus că speră să fie „cât mai puține” autorități în acest caz. [...]
Disputa politică pe legea salarizării riscă să blocheze reforme și bani din PNRR , după ce Sorin Grindeanu a transmis că Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi invocat pentru ca Parlamentul „să voteze orice lege, indiferent cum e făcută”, potrivit Știrile Pro TV . Liderul PSD acuză Guvernul că nu a livrat o lege a salarizării „bună și echitabilă” și că încearcă să transfere responsabilitatea către alții. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu spune că este de acord cu ideea că „interesul țării” trebuie să primeze, dar susține că acesta nu poate fi separat de interesul cetățenilor, menționând explicit profesori, medici și angajați din serviciile publice. În acest context, el respinge presiunea de a adopta rapid o lege doar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. „De aceea, PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce.” Miza: consens politic și social, nu doar bifarea unui „jalon” Grindeanu afirmă că forma legii salarizării nu ar avea „un minim consens” și enumeră mai multe critici, inclusiv că: nu există acord între ministerele din Guvern; nu este susținută de marile confederații sindicale; ar încălca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni; ar nemulțumi inclusiv Comisia Europeană . În aceeași intervenție, el descrie un „tipar” al guvernării conduse de Ilie Bolojan: lipsă de dialog și transferul costurilor către populație, indiferent dacă justificarea este „reforma”, „deficitul” sau un „jalon”. „Explicațiile se schimbă. Nota de plată o plătesc românii.” Contextul financiar: 770 de milioane de euro, deja asumați ca pierdere În același material este menționată și poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social pe legea salarizării și că partidele și-au asumat, conform acordului politic, pierderea a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) aferente acestui jalon din PNRR. Tot potrivit președintelui, partidele ar fi convenit să adopte legea până la finalul acestui an și să respecte, prin viitoarea lege, „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică plafonul/limita totală a cheltuielilor salariale în sectorul public, în parametrii negociați cu Bruxelles-ul). Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne legată de conținutul legii și de lipsa unui acord între actorii politici și sociali. Ținta anunțată pentru adoptare rămâne „până la sfârșitul acestui an”, însă materialul nu oferă un calendar legislativ concret sau o variantă de compromis deja agreată. [...]
