Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa PSD–USR pe modificarea legii ANI riscă să se transforme într-un blocaj cu consecințe financiare, în condițiile în care, potrivit Digi24, deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că miza reală a schimbărilor este îndeplinirea unui jalon din PNRR, de care ar depinde aproape 771 de milioane de euro din fonduri europene.
Dimitriu îl contrazice pe liderul PSD Sorin Grindeanu, care a afirmat că modificarea legislației privind integritatea în funcția publică ar urmări să rezolve „probleme de integritate” ale unor lideri USR, inclusiv ale lui Dominic Fritz. Deputatul USR spune că o astfel de acuzație nu stă în picioare juridic, invocând principiul neretroactivității legii.
„Legea nu are putere retroactivă. O eventuală modificare se aplică de acum înainte, nu poate șterge nimic din trecut.”
În mesajul citat de Digi24, Alexandru Dimitriu afirmă că „adevărata miză” este Jalonul 431 din PNRR, iar nerespectarea lui ar însemna „o penalizare de aproape 771 milioane de euro din fonduri europene”. El susține că discuția nu ar trebui tratată ca una politică, ci ca o obligație asumată de România, „cu bani reali în joc”.
Tot Dimitriu afirmă că USR ar fi discutat modificări ale textului la Ministerul Justiției împreună cu PNL și UDMR, în timp ce PSD ar fi lipsit de la aceste discuții. În această logică, acuzațiile lansate de Grindeanu ar fi, în opinia sa, un pretext pentru a nu susține modificarea.
Sorin Grindeanu a declarat, după consultările politice de la Palatul Cotroceni, că PSD nu va susține modificări care, în opinia sa, ar rezolva „problemele personale” ale unor lideri USR. El a dat ca exemplu cazul lui Dominic Fritz și a spus că PSD este „total împotrivă” ca acesta să își rezolve problemele de integritate prin schimbarea legii.
Disputa are loc în contextul negocierilor privind îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR, unul dintre acestea vizând modificarea legislației referitoare la integritatea în funcția publică.
Recomandate
Negocierile pentru formarea guvernului au rămas blocate din cauza veto-ului PNL și USR față de PSD , iar discuțiile de la Cotroceni nu au produs o formulă de majoritate, potrivit Digi24 . Miza practică este prelungirea incertitudinii politice într-un moment în care, conform celor discutate, există restanțe de rezolvat în PNRR . Sorin Grindeanu a spus că blocajul vine din deciziile interne ale PNL și USR de a nu guverna cu social-democrații, susținând că, deși tonul consultărilor a fost „mai temperat”, „nu s-a conturat o soluție”. Liderul PSD a indicat că, în aproape două ore, s-a discutat și despre restanțele din PNRR, după care președintele Nicușor Dan ar fi încercat să testeze dacă partidele și-au flexibilizat pozițiile privind guvernarea. „În acest moment, cei care și-au îngrădit foarte mult spațiul de lucru sunt cei de la PNL și USR, care au acele decizii interne legate de guvernarea cu PSD.” Variantele puse pe masă la Cotroceni În relatarea lui Grindeanu, au existat propuneri de relansare a unei formule de guvernare, însă fără a depăși constrângerile politice invocate de PNL și USR: Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale, ar fi propus revenirea la „vechea coaliție”, într-o formulă „2.0”, cu „alt premier”; Kelemen Hunor (UDMR) ar fi propus un „guvern de armistițiu”, adică o soluție care să pună „în paranteză” constrângerile asumate de partide. Grindeanu a afirmat că PSD „nu are nimic împotrivă”, dar că „ceilalți” au invocat deciziile interne care îi împiedică să meargă mai departe cu o astfel de formulă. Ce nu s-a discutat Liderul PSD a mai precizat că, la consultări, nu s-a discutat despre varianta propunerii lui Alexandru Nazare pentru funcția de premier. În lipsa unei soluții conturate la Cotroceni, tabloul descris de participanți rămâne cel al unor poziții politice încă rigide, cu efect direct asupra ritmului de decizie pe teme precum PNRR, unde „restanțele” au fost parte din agenda discuțiilor. [...]
Dominic Fritz ridică scenariul anticipatelor dacă nu se formează o majoritate pentru un „guvern curajos” , mizând pe ideea că blocajul politic ar trebui tranșat prin vot, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua consultărilor de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, într-un moment în care partidele încearcă să coaguleze o majoritate pentru învestirea unui nou Executiv. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a susținut că România are nevoie de un guvern „curajos” care „livrează pentru români”, nu unul care „îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității”. În același mesaj, Fritz a legat tensiunile politice de relația USR cu PSD și AUR, afirmând că ostilitatea acestora ar ascunde, de fapt, teama de o Românie „dreaptă și funcțională”. „Avem nevoie de un guvern curajos care livrează pentru români, nu unul care îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității. Dacă nu este posibil să facem o majoritate pentru asta, poate e momentul să-i lăsăm pe români să decidă.” Ce înseamnă politic și de ce contează Ridicarea publică a opțiunii alegerilor anticipate pune presiune pe negocierile pentru formarea guvernului, într-un context în care, conform informațiilor prezentate, nu există încă o formulă de majoritate conturată. Pentru mediul economic, prelungirea incertitudinii politice tinde să amâne decizii administrative și legislative, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau măsuri concrete care ar fi afectate. Contextul consultărilor de la Cotroceni Potrivit agendei menționate, președintele Nicușor Dan urma să discute la Palatul Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și cu reprezentantul grupului minorităților naționale. În același context, este reamintit că pe 5 mai Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar de atunci se încearcă formarea unei majorități parlamentare pentru învestirea unui nou Executiv. Pentru context suplimentar despre poziții din PSD privind eventuale anticipate, Digi24 a relatat separat declarațiile secretarului general al partidului, în materialul despre Claudiu Manda , respectiv despre reluarea negocierilor, în articolul privind întâlnirea liderilor cu președintele, aici . [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea asupra măsurilor economice , iar asta riscă să țină pe loc decizii care ar trebui negociate „serios”, nu doar la nivel de declarații, potrivit unei intervenții a lui Theodor Paleologu la Digi24 . El susține că, spre deosebire de alte țări unde negocierile lungi au în centru pachete de măsuri, în România discuțiile sunt blocate „din motive de țâfnă” și de „declarații belicoase”. Paleologu spune că situația se repetă „ca în filmul «Ziua Cârtiței»” și afirmă că nu vede o soluție în urma discuțiilor anunțate pentru a doua zi la Cotroceni, descriind un scenariu previzibil de consultări, strângeri de mână și promisiuni că „se va rezolva”. De ce contează: negocieri fără conținut, în loc de acord pe măsuri În comparația sa cu Belgia și Olanda, Paleologu argumentează că acolo negocierile durează pentru că partidele discută concret despre măsurile ce urmează să fie luate, în timp ce în România, spune el, domină conflictul verbal și lipsa de substanță. În această cheie, blocajul politic devine o problemă de funcționare a guvernării: fără un acord pe măsuri, deciziile rămân amânate. Critica la adresa actorilor politici: „privilegii” și „balamuc” Întrebat despre declarațiile lui Sorin Grindeanu, care i-a acuzat pe liberali că țin România blocată pentru privilegii și ignoră problemele economice, Paleologu afirmă că liderul PSD „nu e foarte bine plasat” să vorbească despre privilegii. El susține că răsturnarea Guvernului Bolojan nu ar fi avut la bază principii sau „reală divergență de politică economică”, ci păstrarea unor privilegii. Despre președintele Nicușor Dan , Paleologu afirmă că „pare destul de depășit de situație”, pe care o descrie drept „o situație de balamuc”, adăugând că reacțiile acestuia ar fi lente. „Adultul din încăpere”: Kelemen Hunor Întrebat pe cine consideră „adultul din încăpere”, Paleologu îl indică pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, despre care spune că este „foarte lucid”, vede lucrurile „cu o anumită distanță” și are experiență. În ansamblu, intervenția lui Paleologu conturează ideea că prelungirea crizei nu ține de complexitatea negocierilor pe politici publice, ci de conflict și orgolii, ceea ce menține incertitudinea și întârzie decizii care ar trebui asumate printr-un acord politic funcțional. [...]
PSD împinge discuția despre premier spre un profil „tehnic” pe finanțe , iar numele lui Alexandru Nazare este prezentat ca posibilă soluție de compromis, însă doar într-un guvern cu participarea PSD, potrivit declarațiilor europarlamentarului Vasile Dîncu, relatate de Digi24 . Miza imediată este deblocarea negocierilor politice înaintea întâlnirii programate luni la Palatul Cotroceni, într-un context pe care Dîncu îl leagă explicit de o „situație financiară nu foarte bună” a României. Nazare, „variantă de compromis” condiționată de intrarea PSD la guvernare Dîncu spune că numele lui Alexandru Nazare a fost vehiculat, dar precizează că nu știe dacă a existat o discuție oficială între partide pe această opțiune. Argumentul invocat pentru acceptabilitatea lui Nazare este profilul profesional: „Domnul Nazare nu este respins nici de PSD și nici de alte partide, pentru că are o calitate: este un foarte bun specialist în finanțe.” În același registru, Dîncu afirmă că Nazare ar putea „pilota” situația financiară a României, dar fixează o condiție politică: varianta ar fi posibilă „nu într-un guvern din care să nu facă parte PSD”. PSD respinge un premier de dreapta și îl atacă pe Siegfried Mureșan În paralel, europarlamentarul PSD exclude ca partidul să accepte varianta Siegfried Mureșan premier în cadrul unei rotative, susținând că acesta „nu are experiență politică în România” și numindu-l „un iepure scos la interval”. Dîncu reia și ideea că, după un premier „din partea dreptei” (menționându-l pe Ilie Bolojan, inclusiv cu interimat), ar trebui să urmeze un premier „din partea stângii”, invocând faptul că PSD ar avea „cele mai multe voturi din această coaliție”. Coaliție fără USR, scenariu „posibil” în viziunea lui Dîncu Întrebat despre refacerea coaliției fără USR, Dîncu spune că plecarea USR în opoziție „nu este o mare pierdere” și susține că majoritatea ar putea fi păstrată, deoarece „voturile pot fi înlocuite”. El adaugă că un astfel de scenariu ar depinde și de acceptul președintelui României, dar și de PNL. Ce urmează: consultări la Cotroceni și negocierea „țintelor” de guvernare Înaintea întâlnirii de luni de la Palatul Cotroceni, Dîncu vorbește despre un „elefant din încăperea cu porțelanuri” care ar fi blocat până acum compromisul și afirmă că PSD este dispus la concesii privind programul, respectiv structura guvernului, dar „nu” la renunțarea la toate condițiile. Totodată, el susține că negocierile ar trebui să se concentreze pe „ținte” și pe un program de guvernare care să poată fi continuat și după eventuale schimbări politice. [...]
Schimbarea de lider la Londra intră pe ultima sută de metri, iar agenda externă și fiscală a guvernului este deja setată pentru tranziție , potrivit Digi24 , care citează DPA. Keir Starmer începe ceea ce este prezentat drept ultima sa săptămână în funcția de prim-ministru cu o vizită la Paris, în timp ce Andy Burnham este așteptat să preia oficial conducerea săptămâna viitoare. Burnham, singurul candidat în procesul de alegere a liderului Partidului Laburist, ar urma să devină succesorul lui Starmer luni, 20 iulie. În material se arată că niciun alt contracandidat nu poate strânge sprijinul celor 81 de parlamentari necesari pentru a-l provoca, în condițiile în care Burnham are susținerea a 322 din cei 403 parlamentari laburiști. Miza operațională: continuitate pe dosarele externe și pregătirea tranziției În această ultimă săptămână, Starmer merge luni la Paris, unde se alătură aliaților Ucrainei la o reuniune a „coaliției celor dispuși”. Tot acolo, este de așteptat să participe marți la evenimentele de Ziua Franței. În paralel, Rachel Reeves, ministrul britanic al Finanțelor, își încheie mandatul și urmează să susțină marți ultimul discurs, în care va prezenta planuri de sprijinire a micilor afaceri, conform aceleiași surse. Semnalul pentru piețe: un buget „extins” în toamnă este luat în calcul Reeves a transmis public că Burnham ar trebui să intre în funcție cu un plan „pus la punct”, avertizând că guvernarea în Marea Britanie vine cu „provocări și șocuri”. Ea a confirmat, totodată, că nu va rămâne ministru al Finanțelor într-un guvern condus de Burnham. Pe partea de politică fiscală, Burnham ia în considerare posibilitatea unui buget extins în toamnă, potrivit Financial Times (menționat în articol). Publicația notează că acesta analizează includerea unei evaluări a cheltuielilor departamentale în declarația fiscală de toamnă, pentru a-și fixa strategia generală până la următoarele alegeri. [...]
Ucraina își extinde atacurile cu drone asupra „flotei fantomă” rusești , vizând direct capacitatea Moscovei de a transporta mărfuri și, în special, de a menține fluxuri logistice pe mare în pofida sancțiunilor, potrivit Digi24 . În noaptea de 13 iulie, Forțele Sistemelor Fără Pilot ale Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit 15 nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei. Informația a fost transmisă de agenția Ukrinform , care îl citează pe Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, într-o postare pe Facebook. Din cele 15 nave lovite, șapte ar fi fost petroliere, cinci nave de marfă uscată, un feribot și două remorchere. În total, între 6 și 13 iulie, ar fi fost efectuate „lovituri eficiente” împotriva a 105 nave, conform aceleiași relatări. Lovituri și asupra infrastructurii energetice din Crimeea și teritorii ocupate Brovdi a mai afirmat că, în perioada 12–13 iulie, în Crimeea și în alte teritorii ucrainene ocupate de Rusia au fost lovite nouă stații electrice „de diferite capacități”, precum și punctul strategic de transport al energiei electrice „Crimeea” al podului energetic Kuban–Crimeea din Rusia, pentru a doua oară în 48 de ore. Separat, ar fi fost atacate patru elemente de apărare aeriană, iar printre sistemele despre care se susține că au fost distruse se numără un S-400 „Triumph”, un sistem „Tor” și două complexe radar. Dimensiunea operațiunilor, potrivit comandamentului ucrainean În ultimele 24 de ore, Forțele Sistemelor Fără Pilot ar fi lovit 1.725 de ținte „pe toată adâncimea tactică a întregului front”, potrivit declarațiilor atribuite lui Brovdi de Ukrinform. Informațiile provin din comunicarea publică a comandamentului ucrainean, preluată de Ukrinform, iar Digi24 nu indică în material o confirmare independentă a acestor lovituri. [...]
