Știri
Știri din categoria Diverse
Peste 2.000 de investiții PNRR au fost recepționate în august, dar proiectele rămase intră pe nota de plată a primăriilor, potrivit Digi24, care relatează declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan despre închiderea recepțiilor și riscurile pentru lucrările neterminate.
Bolojan spune că, din peste 15.000 de proiecte contractate la nivel național, la începutul lunii mai erau de recepționat peste 4.500 de investiții, iar „peste 2.000” au fost recepționate în august. Miza este direct bugetară: investițiile finalizate până la sfârșitul lunii august beneficiază de finanțare nerambursabilă prin PNRR, în timp ce restul lucrărilor trebuie continuate din fondurile autorităților locale.
Premierul interimar afirmă că mai sunt „câteva zile” pentru încheierea recepțiilor și completarea documentelor finale, iar serviciile guvernamentale vor sprijini autoritățile locale în acest proces. Cererile de plată ar urma să fie depuse în septembrie și „vor fi achitate în câteva zile”, conform declarațiilor citate.
Pentru proiectele care nu sunt gata până la final de august, Bolojan avertizează că lucrările vor continua pe banii autorităților locale, în baza legii de închidere a programului PNRR, aprobată de Parlament.
Guvernul ar urma să inventarieze până la sfârșitul lunii octombrie proiectele nefinalizate și sumele necesare pentru finalizarea lor. În funcție de evoluție, scenariile prezentate sunt:
Bolojan a indicat că astfel de situații pot apărea la proiecte cu întârzieri sau cu probleme în relația cu constructorii și a spus că speră să fie „cât mai puține” autorități în acest caz.
Recomandate
Disputa PSD–PNL pe legea salarizării riscă să coste România 770 de milioane de euro din PNRR , pe fondul blocajului politic care a reaprins acuzațiile reciproce între liderii celor două partide, potrivit Stirile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a transmis premierului interimar Ilie Bolojan , care este și președintele PNL, că „românii au nevoie de soluții, nu de explicații pentru eșec”, după ce Bolojan a acuzat PSD de „iresponsabilitate” în privința legii salarizării. Mesajul lui Grindeanu a fost publicat pe Facebook și include un apel către Bolojan să facă „pasul corect” pentru ca România să aibă „un Guvern competent și responsabil”. Miza: jalon PNRR și o lege a salarizării cu impact bugetar Ilie Bolojan susține că PSD ar fi compromis „în mod iresponsabil și populist” șansa României de a încasa 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), prin eșecul de a ajunge la un acord pe legea salarizării. În argumentația sa, legea ar fi trebuit să aducă „ordine, mai multă echitate și predictibilitate” în sistemul bugetar și să demonstreze că România își respectă angajamentele. Potrivit lui Bolojan, trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Acuzații despre „anvelopa” financiară: 15,5 miliarde lei, apoi 8 miliarde și 12 miliarde lei Bolojan afirmă că negocierile au fost marcate de schimbări succesive ale „anvelopei” bugetare (plafonul financiar al măsurilor), invocând mai multe valori: un „draft” lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei , descrisă ca fiind peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior de Grindeanu pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o creștere ulterioară până la 12 miliarde de lei , pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”. În aceeași postare, Bolojan pune refuzul pe seama „populismului” și a dorinței de a păstra „un sistem de privilegii” pentru o parte dintre bugetari și lideri sindicali. De ce contează: blocajul pe legea salarizării nu este doar o dispută politică, ci are o miză financiară directă — accesarea celor 770 de milioane de euro din PNRR — și menține incertitudinea privind regulile de salarizare în sectorul public, într-un moment în care predictibilitatea bugetară este parte din angajamentele asumate de România. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că nu înțelege toate deciziile lui Nicușor Dan , iar mesajul transmite public că, inclusiv în interiorul taberei care a susținut schimbarea politică, se acumulează presiune pentru explicații și predictibilitate în deciziile de la Cotroceni, potrivit Digi24 . Fritz a declarat la Digi24 că, deși nu este de acord cu toate opțiunile președintelui și „pe unele le-aș lua altfel”, Nicușor Dan are dreptul să decidă, „la fel cum e dreptul cetățenilor de a-l critica”. Relație „instituțională”, dar cu așteptări crescute Întrebat despre relația sa actuală cu Nicușor Dan și dacă se mai întâlnesc săptămânal, liderul USR a descris-o ca fiind „instituțională de respect”, menționând și contextul perioadei de vară. În același timp, Fritz a spus că nu îi place ca discuțiile despre raportarea la președinte să fie reduse la „simpatii personale” sau la ideea că „cine se supără”, dar a admis că există „multe așteptări” și că o parte din electorat simte nevoia „de a înțelege mai bine de ce ia anumite decizii sau nu ia anumite decizii”. De ce contează Declarația introduce, în termeni direcți, o temă de funcționare instituțională: nevoia de justificare publică a deciziilor prezidențiale într-un moment în care, conform lui Fritz, chiar electoratul președintelui cere mai multă claritate asupra rațiunilor din spatele unor opțiuni sau întârzieri. În acest cadru, Fritz își delimitează poziția fără a contesta legitimitatea deciziei politice: președintele „a câștigat el președinția”, deci decide, iar societatea are dreptul să critice. [...]
ANPC le cere consumatorilor să compare prețul pe kilogram/litru, nu doar prețul de la raft , pe fondul fenomenului de „ shrinkflation ”, când cantitatea din ambalaj scade, dar prețul rămâne neschimbat sau se reduce mai puțin, potrivit Digi24 . Miza este una economică: cumpărătorul ajunge să plătească aceeași sumă pentru mai puțin produs, iar efectul se poate acumula în bugetul lunar. ANPC arată că practica poate trece ușor neobservată atunci când aspectul și dimensiunea ambalajului nu se schimbă semnificativ. Fenomenul poate apărea la alimente, produse de uz casnic și articole de îngrijire personală, mai ales în cazul celor cumpărate constant. „Practica presupune reducerea cantității unui produs, în timp ce prețul rămâne neschimbat sau nu scade proporțional. În final, consumatorul primește mai puțin produs pentru aceeași sumă, fără ca această modificare să fie întotdeauna evidentă.” Ce e legal și unde apare problema pentru comercianți Reducerea cantității nu este, în sine, o încălcare a legii, însă producătorii și comercianții au obligația să informeze transparent cumpărătorii. Potrivit autorității, neconformitatea apare atunci când prezentarea produsului sau informațiile oferite pot induce în eroare cu privire la cantitatea vândută. „Neconformitatea intervine atunci când consumatorul nu este informat în mod transparent cu privire la această modificare, iar prezentarea produsului sau informațiile oferite sunt de natură să îl inducă în eroare cu privire la cantitatea achiziționată.” Ce recomandă ANPC să verifice cumpărătorii Autoritatea recomandă câteva verificări simple, care ajută la identificarea costului real și la compararea corectă între ambalaje diferite: verificarea cantității nete înainte de cumpărare; compararea prețului pe kilogram, litru sau bucată (indicatorul care arată costul real); urmărirea schimbărilor de cantitate la produsele cumpărate frecvent; evitarea deciziilor bazate exclusiv pe aspectul ambalajului sau pe suma finală afișată. Dacă o persoană consideră că nu a fost informată corect sau că prezentarea produsului a indus-o în eroare, ANPC recomandă păstrarea bonului fiscal și depunerea unei sesizări la autoritate. [...]
Dominic Fritz exclude demisia de la Primăria Timișoara, pe fondul disputei despre legea ANI și riscul de bani europeni , potrivit Digi24 . Liderul USR spune că, indiferent de situația sa personală, problema este una de principiu – compatibilitatea legii cu dreptul european – și avertizează că România ar putea pierde rambursări de la Comisia Europeană . Fritz a descris relația USR–PNL drept „pragmatică” și a susținut că, în actualul context politic, „forțele de centru” ar trebui să lucreze împreună. În același timp, a punctat că nu toate deciziile PNL sunt corecte și a invocat „un anumit reflex” rezultat din colaborarea îndelungată a liberalilor cu PSD. Miza financiară: 770 de milioane de euro și condiționalitățile UE În intervenția sa, Fritz a criticat votul PNL pe legea ANI, pe care îl consideră o greșeală, argumentând că „statul de drept nu are preț” și că ar exista consecințe directe în relația cu instituțiile europene. „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Suma menționată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), iar Fritz a legat explicit riscul de rambursare de respectarea legislației europene, nu doar de prevederi constituționale interne. De ce spune că demisia nu schimbă problema Întrebat dacă ia în calcul să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei după validarea legii ANI de către CCR, Fritz a respins scenariul. El a afirmat că o eventuală plecare a sa nu ar modifica efectele legii și a insistat că discuția este despre interdicția sancțiunilor retroactive și despre statul de drept. „De ce să îmi dau demisia, dacă eu m-am dus în faţa timişorenilor şi mi-au dat un mandat de patru ani? (…) până în ultima zi eu nu mă voi ascunde de acest mandat.” Fritz a mai spus că nu va „abandona Timișoara” și a susținut că disputa depășește cazul său, pentru că regulile trebuie să fie aceleași „pentru toată lumea”, indiferent de persoană. Ce urmează Din declarațiile sale reiese că USR va continua să trateze subiectul legii ANI ca pe o temă de compatibilitate cu dreptul european, cu potențiale efecte asupra relației cu Comisia Europeană și asupra fluxurilor de bani către România, în timp ce, la nivel politic, Fritz anticipează că diferențele dintre USR și PNL „o să mai apară”, chiar dacă cele două partide cooperează pragmatic. [...]
Armenia scoate Rusia din lista „aliaților strategici” în programul de guvernare 2026–2031 , un pas cu potențial de a complica relațiile politice și economice cu Moscova, inclusiv în raport cu Uniunea Economică Eurasiatică . Informațiile apar în Digi24 , care citează agenția de știri Arka. Decizia este prezentată de premierul Nikol Pașinian ca o consecință a eșecului Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și al Rusiei de a-și respecta angajamentele de securitate față de Armenia, în special după evenimentele din septembrie 2022. „Dacă aș scrie «parteneriat strategic», m-ați întreba: ce s-a întâmplat în septembrie 2022? Au eșuat OTSC și Rusia în îndeplinirea angajamentelor lor de securitate? Da, au eșuat.” Ce prevede programul 2026–2031 și de ce contează Programul guvernamental aprobat pentru perioada 2026–2031 arată că Armenia intenționează „să-și transforme și să-și aprofundeze parteneriatul cu Rusia”, însă fără a o mai menționa explicit ca „aliat strategic”. În termeni practici, această schimbare de formulare poate semnala o repoziționare oficială a Erevanului, cu efecte asupra modului în care sunt calibrate cooperarea și dependențele economice din regiune. Înghețarea OTSC și disputa privind direcția europeană În 2024, Armenia a anunțat că își îngheață participarea în OTSC, iar Pașinian a invocat faptul că organizația nu și-a îndeplinit angajamentele de securitate. Ministerul de Externe de la Erevan a mai spus că Armenia se abține de la finanțarea activităților OTSC. Pe de altă parte, Vladimir Putin a susținut anterior că Armenia rămâne membră a organizației și „susține deciziile acesteia”, chiar dacă nu participă la reuniuni. În paralel, Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, pe care o consideră incompatibilă cu menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică (alianța economică din jurul Rusiei). Pașinian a declarat că un referendum ar avea sens doar după ce ar exista posibilitatea „să se evalueze realismul” unei aderări la UE și că, înainte de asta, Armenia ar trebui să-și depună candidatura. Premierul a spus că procesul ar putea fi declanșat „într-un viitor apropiat”, fără să indice o dată. [...]
România cere garanții pentru școlile în limba română din Ucraina înaintea reformei educației ; președintele Nicușor Dan spune că a primit asigurări de la Volodimir Zelenski că schimbările anunțate la Kiev nu vor afecta drepturile comunității românești, potrivit Știrile Pro TV . Discuția a avut loc joi, la Chișinău, în cadrul unor întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și al unor discuții trilaterale la care a participat și președintele Ucrainei. Dincolo de teme „operaționale”, Nicușor Dan a indicat că pe agenda bilaterală cu Ucraina a intrat și tranzitul viitor de cereale, inclusiv prin Portul Constanța. Miza pentru România este ca reforma educației din Ucraina — despre care președintele spune că este prevăzută să fie pusă în practică în toamna anului viitor — să fie implementată fără pierderi pentru rețeaua de școli românești și pentru învățământul în limba maternă. În acest context, Nicușor Dan a anunțat reluarea mecanismelor de dialog instituțional pe tema minorităților. „Am reprimit asigurări că în urma reformei educației din Ucraina școlile românești nu vor avea de suferit (...) și între timp o să avem timp să reglăm toate mecanismele astfel încât nicio școală românească să nu aibă de suferit”, a declarat Nicușor Dan. Ce urmează: comitet mixt pentru minorități, după ani de întrerupere Președintele a precizat că „mâine”, după mulți ani de întrerupere, urmează să aibă loc o ședință a Comitetului mixt privind minoritățile, care ar trebui să fie cadrul tehnic în care se discută și se „reglează” mecanismele invocate înainte de aplicarea reformei. Context: agenda de la Chișinău și proiecte finanțate de România În aceeași vizită, Nicușor Dan a vorbit despre consolidarea relației bilaterale cu Republica Moldova și despre proiecte concrete legate de transporturi, interconectare energetică și tranzitul la vamă. El a vizitat la Cahul un cămin studențesc și o clădire a primului teatru construit de la zero în Republica Moldova după 1991, obiective finanțate parțial de România. [...]
