Știri
Știri din categoria Diverse
PSD pune presiune pentru „clarificări” la vârful SPP, dar apără instituția ca „profesionistă”, după investigațiile jurnalistice care îl vizează pe șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, potrivit Digi24. Sorin Grindeanu spune că Pahonțu „trebuie să își clarifice” acuzațiile, însă respinge „corul de aplaudaci la comandă” și insistă că SPP rămâne „un serviciu extrem de profesionist”.
Declarațiile au fost făcute luni, la Sinaia, în contextul anchetelor Recorder și Snoop, menționate de Digi24. Grindeanu a ținut să precizeze că nu va „cauționa” un sistem represiv comunist, invocând un caz din familie, dar a separat acuzațiile la adresa șefului SPP de evaluarea instituției, pe care o descrie drept apreciată inclusiv de „partenerii externi”.
În același timp, liderul PSD a indicat că răspunsuri ar trebui cerute și de la foștii și actualii șefi ai statului, enumerându-i pe Klaus Iohannis, Traian Băsescu, Nicușor Dan și Ilie Bolojan (menționat ca președinte interimar). Grindeanu a criticat ceea ce numește „ipocrizie” în spațiul public, întrebând retoric de ce apar „revelații” abia acum, „după 20 de ani în funcție și la 36 de ani de la Revoluție”.
Într-o relatare separată, HotNews arată că investigația Recorder îl plasează pe Lucian Pahonțu în Trupele de Securitate în perioada 1987–1990 și descrie prezența sa, cu plutonul, în zona Intercontinental din București în 21 decembrie 1989, precum și implicarea la evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității, înaintea Mineriadei. Tot HotNews notează că Snoop a scris că, după 18 ani, CNSAS nu ar fi finalizat verificarea lui Pahonțu privind eventuala calitate de lucrător sau colaborator al Securității.
Mesajul lui Grindeanu trasează o linie dublă: solicitarea de clarificări la nivelul conducerii SPP, fără a pune sub semnul întrebării, în bloc, instituția. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul Digi24 despre pași concreți sau termene, rămâne de văzut dacă vor exista reacții instituționale (de la SPP sau alte autorități) și dacă tema va fi preluată formal în agenda politică.
Recomandate
Schimbul de acuzații PNL–PSD pe „priorități” mută presiunea pe credibilitatea guvernării : europarlamentarul Siegfried Mureșan , propunerea PNL de premier, susține că lista de „10 priorități” prezentată de Sorin Grindeanu este „populistă” și că problemele din domeniile vizate sunt, în principal, rezultatul guvernării PSD, potrivit Digi24 . Mureșan afirmă că documentul avansat de Grindeanu acoperă „domenii foarte cunoscute PSD”, enumerând agricultura, piața muncii, sănătatea și apărarea, și argumentează că social-democrații au avut controlul asupra acestor portofolii în cea mai mare parte a ultimului deceniu. În mesajul publicat pe Facebook, liberalul indică următoarele ponderi ale deținerii ministerelor de către PSD în ultimii 10 ani: Ministerul Agriculturii: peste 70% din timp Ministerul Muncii: peste 70% din timp Ministerul Sănătății: peste 70% din timp Ministerul Apărării: aproape 65% din timp „Nu mai credem că PSD va face în viitor ce nu a făcut în trecut”, a declarat Siegfried Mureșan, conform aceleiași surse. Context: „Acordul celor zece priorități” și miza unui mandat de 24 de luni Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a prezentat un document adoptat în ședința PSD de luni, intitulat „Acordul celor zece priorități naționale”, propus partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile. Documentul ar urma să stea la baza susținerii unui guvern cu mandat de 24 de luni, potrivit articolului. În plan politic, disputa ridică o problemă de fond pentru negocierile de guvernare: dacă agenda de „priorități” devine criteriu de susținere, partidele vor fi împinse să justifice nu doar ce promit, ci și ce au livrat în domeniile pe care le-au administrat anterior. [...]
Schimbarea condițiilor puse de PSD pentru susținerea unui viitor Guvern ridică din nou riscul de blocaj în formarea majorității , pe fondul unei dispute publice între PNL și PSD, potrivit Digi24 . Raluca Turcan (PNL) îl atacă pe Sorin Grindeanu (PSD) după ce acesta a vorbit despre condițiile în care social-democrații ar vota un viitor executiv. Într-o postare pe rețelele sociale, Turcan interpretează poziția PSD drept o încercare de a condiționa votul pentru guvern de participarea directă la putere și de construirea executivului „în jurul PSD”. Mesajul ei folosește o formulare ironică – „cutiile de pantofi” – în contextul unei acuzații mai largi privind accesul la funcții și resurse publice. Ce reproșează PNL: condiționarea votului și presiunea pe arhitectura guvernului Turcan susține că PSD ar fi ajuns la decizia de a vota un guvern doar dacă face parte din el și dacă executivul este construit în jurul partidului. În același mesaj, ea afirmă că perioada în care PSD a fost „departe de butoane” ar fi fost „o eternitate” pentru „nomenclatura” partidului, invocând funcții și „sinecuri” (posturi plătite în instituții/companii de stat, acordate pe criterii politice). Disputa pe rolul președintelui și al premierului desemnat Un alt punct central al criticii vizează declarațiile atribuite lui Sorin Grindeanu despre formarea majorității parlamentare. Turcan spune că liderul PSD ar fi afirmat că „este problema premierului să facă o majoritate” și că el răspunde doar pentru voturile PSD, ceea ce, în interpretarea ei, contrazice ideea că persoana desemnată pentru funcția de premier ar trebui să aibă deja o majoritate conturată. În același context, Turcan afirmă că „au trecut 70 de zile” până când PSD ar fi ajuns la concluzia că președintele desemnează premierul, iar premierul desemnat își caută majoritatea. Miza politică imediată: scenariul unui premier „independent” Turcan mai susține că devine „tot mai clar” scenariul unui premier desemnat care nu este membru PSD și că Grindeanu ar prefera să promoveze „un independent”, căruia PSD să-i impună direcția de guvernare „din prima zi”. Aceste afirmații sunt prezentate ca opinie politică în postarea liderului PNL, fără elemente suplimentare de confirmare în materialul citat. Contextul declarațiilor este poziționarea PSD privind susținerea unui viitor guvern, după ce Sorin Grindeanu a anunțat public condițiile partidului pentru vot, menționate de Digi24. [...]
Formarea noului guvern se împinge cel mai devreme spre a doua jumătate a lui septembrie , iar întârzierea prelungește incertitudinea asupra direcției economice și a calendarului legislativ din toamnă, în condițiile în care desemnarea premierului depinde de președintele Nicușor Dan , potrivit Libertatea . În analiza publicației, chiar dacă negocierile cu partidele ar avansa rapid în zilele următoare, „zorii” unui nou guvern sunt greu de văzut înainte de 15 septembrie. Motivul: nu există încă un favorit pentru funcția de prim-ministru, iar partidele vin cu condiții distincte, în timp ce Nicușor Dan nu a avansat un nume „de mai bine de două luni” de la ultimele negocieri formale. Președintele a indicat că la 1 septembrie ar urma o nouă rundă de consultări și a invocat urgența instalării unui guvern, dar și riscul repetării unui eșec la votul din Parlament. Calendarul probabil, dacă desemnarea vine abia la început de septembrie Surse politice citate de Libertatea susțin că discuțiile ar urma să fie inițial informale, „de miercuri încolo”. O desemnare spre finalul săptămânii (4–6 septembrie) ar muta depunerea programului de guvernare și a echipei în Parlament între 14 și 16 septembrie, termen derivat din Constituție, iar procedurile parlamentare pot adăuga câteva zile până la votul de învestitură. PSD și PNL, în centrul negocierilor, dar cu linii roșii diferite PSD și PNL sunt descrise ca principalele formațiuni „agreate” pentru a construi o guvernare în jurul lor. La PSD, conducerea s-a reunit la Sinaia, iar secretarul general Claudiu Manda a spus că partidul are voturile pentru un nou guvern. Conform surselor politice citate, PSD ar fi dispus să voteze fie un guvern cu premier PSD ( Sorin Grindeanu ), fie un premier tehnocrat/independent, dar cu participarea „oamenilor lor” în executiv. Social-democrații ar urma să vină și cu obiective legate de un program de relansare economică, iar în ecuație apare și sprijinul UDMR. PNL este prezentat ca mai flexibil privind participarea la guvernare și numirile din eșaloanele doi și trei. În afară de varianta Siegfried Mureșan (încă „formal” pe masă), liberalii ar putea susține un premier independent, însă cu o condiție formulată tranșant de un lider liberal: „Fără slugile PSD” Acesta a explicat că prin „slugi” sunt vizați apropiați ai PSD fără carnet de partid, promovați anterior în funcții. Nume vehiculate și aritmetică parlamentară: pragul de 233 rămâne problema-cheie Libertatea notează că Alexandru Nazare nu mai este văzut ca variantă de premier, în timp ce numele lui Eugen Tomac reapare „la nivel de zvon”. O altă opțiune menționată este Radu Burnete, consilier al președintelui, dar varianta este privită cu rezerve, cel puțin din zona liberală, după eșecul medierii pe legea salarizării. Dincolo de nume, blocajul major este majoritatea de 233 de voturi necesară învestirii. În calculele prezentate: PSD + UDMR + Grupul minorităților ar însuma 175 de voturi, la care s-ar adăuga cel puțin 16 parlamentari disidenți din PNL, ajungând la 191; surse din zona PSD susțin că dintr-un grup de 47 de aleși suveraniști sau neafiliați s-ar putea atrage „în jur de 35” de voturi, ceea ce ar duce totalul la 226, încă sub prag; ar mai exista, potrivit acelorași surse, o „rezervă” de câteva voturi de la AUR (cu riscul unor excluderi), plus câteva de la PNL. În schimb, o majoritate PNL–USR este descrisă ca și mai greu de construit: PNL + USR + UDMR ar avea 153 de voturi, fără a include cele 16 voturi ale disidenților asumați din PNL, ceea ce lasă o distanță mare până la 233. În lipsa unei desemnări rapide și a unei formule care să treacă pragul de 233, instalarea guvernului rămâne expusă întârzierilor și unui nou eșec de învestitură, cu efect direct asupra capacității statului de a livra rapid bugetare și măsuri economice în debutul sesiunii parlamentare de toamnă. [...]
PNL contestă credibilitatea PSD pe „10 priorități” cu miză bugetară și industrială , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a catalogat agenda prezentată de Sorin Grindeanu drept „populistă”, potrivit Wall-Street . Disputa vine în contextul în care PSD propune un acord politic pentru formarea unei majorități parlamentare, cu angajamente pe domenii care implică cheltuieli publice și politici economice. Mureșan susține că PSD „nu mai are credibilitate” să facă promisiuni în agricultură, piața muncii, sănătate și apărare, argumentând că social-democrații au controlat o mare parte din ultimul deceniu ministerele de resort: peste 70% din timp la Agricultură, Muncă și Sănătate și aproape 65% la Apărare. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. „Sorin Grindeanu a prezentat acum o agendă populistă de «10 priorități ale României».” În aceeași intervenție, liberalul afirmă că problemele din aceste domenii sunt „în primul rând, din vina miniștrilor PSD” și că nu există motive să se creadă că partidul „va face în viitor ce nu a făcut în trecut”. Ce propune PSD și unde apare miza economică Conform informațiilor prezentate, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD propune partidelor interesate de formarea unei majorități parlamentare un acord politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani. Lista include direcții cu impact direct asupra bugetului și politicilor industriale, între care: dezvoltarea energiei și valorificarea resurselor naturale; modernizarea industriei naționale pentru apărare; reindustrializarea și finanțarea producției românești; îmbunătățirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe; investiții strategice urmărite transparent; educație și sănătate; agricultură, irigații și dezvoltare rurală; apărarea interesului național în UE și NATO. Grindeanu a mai spus că „fiecare euro din programul SAFE trebuie să se reflecte în capacitatea industrială a țării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: negocierea unei majorități se mută pe terenul angajamentelor bugetare Schimbul de acuzații are relevanță practică pentru mediul economic prin faptul că „prioritățile” invocate (reindustrializare, apărare, energie, colectare fiscală, investiții) sunt, în mod tipic, traduse în programe cu finanțare publică, reguli și ținte administrative. În acest cadru, contestarea „credibilității” devine un argument politic în negocierile pentru guvernare și pentru felul în care ar putea fi împărțite responsabilitățile pe ministere în următorii doi ani. [...]
PSD intră la negocieri cu două formule de guvern, dar fără majoritate asigurată , iar această incertitudine prelungește riscul de întârziere a deciziilor executive într-un moment în care partidele discută formarea rapidă a unui cabinet cu „puteri depline”, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu a spus că PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, și că delegația partidului merge la consultările de la Cotroceni cu două scenarii: un guvern minoritar format exclusiv din PSD sau un executiv „în jurul PSD”. Liderul social-democrat a invocat experiența sa din 2017, când a condus Guvernul, susținând că acel an a adus „o creștere economică de 7%” și „un deficit de sub 3%”. În același timp, Grindeanu a admis că PSD nu are în prezent voturile necesare pentru învestire. El a afirmat că partidul poate „răspunde în mod direct” de cele 127 de voturi pe care le are, dar că nu se află „în situația de a prezenta președintelui 233 de voturi”, pragul pentru majoritate în Parlament. Pe ce sprijin mizează PSD și ce exclude Grindeanu a indicat că mizează inclusiv pe partidele de dreapta pentru a strânge susținere parlamentară. În ceea ce privește AUR, a spus că poziția PSD nu s-a schimbat și că nu există perspectiva unei alianțe de guvernare, deși „respectă alegătorii” acestui partid. El a făcut referire și la UDMR, sugerând că formațiunea va trebui să își precizeze poziția atunci când va exista o desemnare de premier, în contextul unor voturi anterioare din Parlament menționate de liderul PSD. Ținta de calendar: „până la jumătatea lui septembrie” Liderul PSD a mai declarat că își dorește un guvern cu puteri depline până la jumătatea lunii septembrie, ceea ce pune presiune pe negocierile politice și pe capacitatea de a construi rapid o majoritate de învestire. În lipsa acesteia, rămâne deschisă întrebarea dacă scenariul unui guvern minoritar poate funcționa fără acorduri punctuale în Parlament. [...]
Reluarea loviturilor SUA în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul de blocaj pe ruta petrolului , după ce Washingtonul a atacat ținte iraniene pe insula Larak , iar Teheranul a ripostat lovind baze americane din Iordania și revendicând doborârea unei drone, potrivit Digi24 . Loviturile americane au vizat „două lansatoare iraniene” pe insula Larak, aflată în cea mai îngustă porțiune a Strâmtorii Ormuz, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (Centcom), Tim Hawkins, într-un comunicat transmis agenției AFP și preluat de France Info. Centcom susține că atacul a venit după ce forțe ale Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi fost observate pregătindu-se să lanseze rachete „încărcate cu mine marine” în strâmtoare. Conform agenției iraniene Tasnim, atacul s-a soldat cu doi morți și doi răniți. Riposta Teheranului și escaladarea pe mare După avertismente privind „represalii”, IRGC a anunțat că a atacat instalații ale armatei americane pe două baze aeriene din Iordania, iar mesajul transmis prin mass-media de stat iraniene a fost că orice act de ostilitate va primi un răspuns „și mai puternic”. Separat, IRGC a afirmat că a doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Strâmtorii Ormuz, informație relatată de Al Jazeera . Agențiile iraniene Fars și Mehr au citat o declarație a IRGC potrivit căreia apărarea antiaeriană ar fi interceptat o dronă „cu rază lungă de acțiune”, care ar fi căzut ulterior în Golful Persic. De ce contează: Ormuz, punctul critic pentru transportul de petrol Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută maritimă vitală, prin care, înainte de război, tranzita o cincime din hidrocarburile mondiale. În acest context, intensificarea ostilităților în jurul strâmtorii reaprinde riscul de perturbare a traficului maritim, inclusiv prin folosirea minelor navale. Armata americană și-a justificat atacurile invocând prevenirea lansării de mine și a susținut că a „finalizat deminarea rutelor maritime internaționale”, în timp ce Teheranul ar bloca accesul în strâmtoare, iar SUA ar impune un blocaj asupra porturilor iraniene, potrivit informațiilor din articol. Incidentul cu petrolierul: mine și reguli impuse de Iran Iranul a transmis că o navă a lovit mine în timpul unei tentative „ilegale” de a traversa Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a provocat un incendiu la bord. Marina Gărzilor Revoluției a afirmat, pentru agenția oficială IRNA, că un „petrolier de mari dimensiuni” a fost „complet imobilizat” după ce ar fi lovit două mine navale. Teheranul nu a dezvăluit identitatea navei și nici detalii despre echipaj. IRGC a avertizat că alte nave care încalcă regulile sale de securitate „se vor confrunta cu aceeași soartă” și a susținut că respectarea reglementărilor stabilite de Iran pentru trecerea prin strâmtoare este obligatorie. Mesajul politic de la Teheran Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , a declarat că Teheranul „nu caută războiul”, dar că „nu va rămâne niciodată pasiv în fața vreunei agresiuni”. Potrivit agenției Fars, el a spus că Iranul va da un „răspuns decisiv” în cazul unui atac și a avertizat că instabilitatea din regiune „nu este în interesul niciunei țări”. În paralel, articolul notează că Donald Trump a distribuit pe Truth Social un videoclip generat de inteligență artificială care arată bombardarea insulei Kharg, un punct descris drept nod economic vital înainte de război, deoarece gestiona majoritatea exporturilor de petrol ale Iranului. [...]
