Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile Ucrainei asupra navelor și infrastructurii petroliere rusești din Marea Azov cresc riscul de blocaje logistice și de presiune pe aprovizionarea cu combustibil, într-o zonă folosită de Rusia pentru transport și pentru susținerea operațiunilor din Crimeea, potrivit Digi24.
Rusia susține că o dronă ucraineană a lovit un petrolier în timp ce acesta intra în Canalul Azov–Marea Neagră, a declarat duminică Iuri Sliusar, guvernatorul regiunii Rostov. Incendiul ar fi fost stins, iar riscul unei scurgeri de petrol „a fost eliminat” deoarece nava era goală; nu au fost raportate victime.
Din perspectiva operațională, incidentul se înscrie într-o serie mai largă de lovituri care vizează capacitatea Rusiei de a transporta combustibil și de a menține fluxurile logistice către Crimeea. Reuters notează că Ucraina descrie aceste acțiuni drept o campanie menită să perturbe aprovizionarea cu combustibil a forțelor ruse și să izoleze peninsula ocupată de Moscova.
Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi, a prezentat un videoclip despre care spune că arată distrugerea a 14 nave rusești în Marea Azov, în noaptea de 12 iulie, potrivit Ukrainska Pravda.
Separat, Forțele de Apărare ale Ucrainei afirmă că au lovit, pe 11 iulie și în noaptea de 12 iulie, o serie de obiective „militare și militar-economice”, între care:
Brovdi mai susține că, în săptămâna 6–12 iulie, forțele ucrainene au lovit 90 de nave (tancuri, remorchere, feriboturi și nave de marfă) în Marea Azov.
Intensificarea atacurilor asupra infrastructurii logistice și energetice din Crimeea, în ultimele săptămâni, ar fi contribuit la o penurie de combustibil și a determinat autoritățile să declare starea de urgență în peninsulă, conform informațiilor citate de Digi24.
Unele afirmații (inclusiv numărul navelor lovite și amploarea pagubelor) nu pot fi verificate independent din informațiile prezentate în material și rămân, deocamdată, la nivel de revendicări ale părților implicate.
Recomandate
Loviturile SUA asupra a circa 140 de ținte din Iran ridică miza pentru traficul prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor maritim prin care trec volume majore de țiței, iar orice escaladare poate alimenta riscuri operaționale și de cost pentru transportul maritim și energie, potrivit Stirile Pro TV . Atacurile americane au fost anunțate de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ca represalii după ce forțele iraniene au atacat o navă comercială în Strâmtoarea Ormuz. CENTCOM a indicat că țintele au inclus baze de rachete și drone, mijloace navale, depozite de muniție, rețele de comunicații și posturi de supraveghere de coastă, informație atribuită de publicație agenției News.ro. De ce contează: Ormuz rămâne un „punct de strangulare” pentru comerț și petrol Miza imediată este funcționarea Strâmtorii Ormuz ca rută internațională pentru nave comerciale. CENTCOM a transmis că, în cele trei nopți de atacuri din această săptămână, forțele americane au lovit peste 300 de ținte, la ordinul „Comandantului Suprem”, cu obiectivul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale care tranzitează strâmtoarea. În același timp, tranzitul navelor comerciale „continuă”, iar, de la începutul lunii mai, forțele americane ar fi contribuit la facilitarea tranzitului cu succes a peste 800 de nave comerciale și a 400 de milioane de barili de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor citate în articol. Reacția Iranului și incidentul navei comerciale Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea strâmtorii „până la noi ordine”, după ce ar fi tras focuri de avertisment asupra unei nave care urma o „rută neautorizată”, relatează AFP și Reuters, conform aceleiași surse. CENTCOM a precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, era un portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer avariate în apropierea strâmtorii au fost nevoiți să o abandoneze. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile disponibile în articol, situația rămâne fluidă: pe de o parte, Iranul vorbește despre închiderea strâmtorii, pe de altă parte, SUA susțin că tranzitul comercial continuă. Pentru companii, armatori și piețele de energie, riscul principal rămâne ca tensiunile să se traducă în perturbări de trafic și costuri mai mari de transport și asigurare, într-o zonă critică pentru fluxurile globale de țiței. [...]
Opoziția de dreapta din Polonia încearcă să condiționeze politic aderarea Ucrainei la UE , printr-un proiect de lege care ar bloca sprijinul Varșoviei dacă Kievul nu renunță la „glorificarea” unei formațiuni istorice controversate, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: extinderea UE cere unanimitate, iar Polonia poate deveni un punct de veto. Inițiativa aparține partidului Lege și Justiție (PiS) , principalul partid de opoziție de dreapta, și a fost anunțată de Przemysław Czarnek, candidat la funcția de prim-ministru din partea formațiunii, la Lublin, în ziua în care Polonia marchează Ziua Națională de Comemorare a victimelor masacrelor din Volînia. De ce contează: unanimitatea din UE transformă disputa într-un risc de blocaj Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în februarie 2022, la câteva zile după invazia pe scară largă lansată de Rusia. Procesul necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre, inclusiv al Poloniei, ceea ce face ca tensiunile bilaterale să aibă potențial de a încetini sau condiționa parcursul european al Kievului. Ce cere PiS și care este argumentul Proiectul de lege propus de PiS se opune viitoarei aderări a Ucrainei la UE, cu excepția cazului în care Kievul încetează „glorificarea” unei formațiuni militare asociate, în interpretarea poloneză, cu masacrele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (TVPWorld). Czarnek a legat explicit aderarea de această temă istorică: „Ucraina nu va adera la UE atâta timp cât glorifică autorii genocidului, responsabili de ucideri extrem de brutale împotriva națiunii poloneze”. PiS vrea ca rezoluția să fie dezbătută la următoarea ședință a Sejmului (camera inferioară a Parlamentului polonez), programată în perioada 15–17 iulie. Contextul tensiunilor: UPA și reacțiile politice de la Varșovia Disputa s-a amplificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret prin care a numit o unitate militară de elită contemporană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) , o forță naționalistă din anii 1940, a cărei moștenire rămâne controversată. În Polonia, UPA este asociată pe scară largă cu masacrul a aproximativ 100.000 de civili polonezi din regiunile Volînia și Galiția de Est, între 1943 și 1945, în timp ce mulți ucraineni o consideră o mișcare de independență antisovietică. Potrivit articolului, după aceste evoluții, președintele polonez Karol Nawrocki, aliniat cu PiS, l-a privat pe Zelenski de cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, iar episodul a fost urmat de măsuri diplomatice reciproce, inclusiv returnarea unor distincții de stat de către politicieni de ambele părți. Poziția guvernului și linia „valorilor UE” Pe fondul tensiunilor, guvernul de centru condus de Donald Tusk încearcă să mențină un echilibru între calmarea relației cu Kievul și poziția Poloniei, care consideră masacrele din Volînia drept genocid. În același registru, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus că drumul Ucrainei către UE nu poate ocoli valorile fundamentale ale Uniunii, inclusiv „adevărul istoric”, respectul față de parteneri și relațiile de bună vecinătate. În perioada următoare, un indicator important va fi dacă proiectul PiS avansează în Sejm și în ce măsură tema istorică se transformă într-o condiție politică de durată în dosarul aderării Ucrainei. [...]
BMW avertizează că în Rusia se asamblează „BMW-uri” fără acord, cu riscuri de calitate și siguranță , ceea ce poate afecta atât încrederea în marcă, cât și piața de revânzare a acestor vehicule, potrivit Digi24 . Producătorul german spune că uzina rusă „ Avtotor ” din Kaliningrad continuă să asambleze vehicule BMW fără aprobarea companiei, după retragerea BMW de pe piața rusă. Din acest motiv, BMW califică aceste mașini drept „contrafăcute” și le recomandă potențialilor cumpărători prudență. Din 2025, Avtotor ar fi reluat asamblarea modelelor crossover BMW X5, X6 și X7, folosind piese aflate în stoc încă din 2022, anul în care BMW și-a suspendat activitatea în Rusia pe fondul războiului declanșat de invazia pe scară largă a Ucrainei. De ce contează: BMW nu își asumă răspunderea pentru aceste vehicule BMW afirmă că nu are nicio legătură cu această producție și descrie procesul ca fiind o „producție neregulamentară”, fără implicarea sau supravegherea grupului, într-un comentariu pentru portalul ucrainean United24 , citat de Digi24. Compania susține că, din 2022, autoturismele asamblate în Rusia nu mai trec prin controalele standard de calitate și certificarea BMW, ceea ce înseamnă că producătorul nu poate garanta respectarea standardelor de siguranță, fiabilitate și calitate. În plus, BMW spune că nu verifică nici originea unor piese folosite la asamblare. „Din 2022, aceste autoturisme nu au mai fost supuse controlului de calitate și certificării BMW.” Context: reluarea asamblării după retragerea producătorilor occidentali Avtotor a fost anterior partener oficial al BMW în Rusia și, până în 2022, a asamblat vehicule sub licență și supraveghere. După întreruperea cooperării, uzina ar fi reușit să reia asamblarea unor modele folosind componente rămase în depozite, potrivit Bild, menționat de Digi24. În acest context, BMW avertizează explicit împotriva achiziției unor astfel de vehicule, pe motiv că nu poate confirma conformitatea lor cu standardele proprii și nu își asumă responsabilitatea pentru calitatea sau siguranța lor, etichetând aceste mașini drept „piratate”. [...]
Companiile de pe rutele logistice NATO devin o vulnerabilitate operațională după ce Rusia a piratat camere de supraveghere conectate la internet pentru a monitoriza transporturi militare către Ucraina, potrivit Digi24 . Informația provine dintr-o anchetă comună a serviciilor olandeze AIVD (Serviciul General de Informații și Securitate) și MIVD (Serviciul Militar de Informații și Securitate), care susțin că au fost vizate camere IP (camere accesibile de la distanță prin internet), inclusiv un număr redus amplasate de-a lungul rutelor militar-logistice din Țările de Jos. Printre sistemele compromise s-au aflat și camere utilizate de companii. Ce impact operațional are pentru companii și infrastructură Potrivit serviciilor olandeze, accesul la aceste camere a permis colectarea de informații despre rutele de transport militar și despre echipamente de apărare livrate Ucrainei. În practică, camerele amplasate pe trasee cheie pot oferi indicii despre mișcarea transporturilor și pot expune fluxuri logistice sensibile. AIVD și MIVD afirmă că organizațiile care aveau camere IP pe aceste rute au fost avertizate ulterior, pentru a lua măsuri de securizare. Cum au fost exploatate camerele IP Serviciile descriu o metodă care pornește de la faptul că multe camere conectate la internet sunt insuficient securizate. Atacatorii pot identifica dispozitivele prin servicii online care scanează rețelele după echipamente expuse, inclusiv pe baza unor caracteristici precum marca. După identificare, accesul poate fi obținut relativ ușor, în special când există: parole implicite (setări din fabrică rămase neschimbate); firmware învechit (software intern neactualizat); configurații implicite care lasă dispozitivul expus. Nu este doar Olanda: avertismente anterioare au inclus și România Agențiile olandeze susțin că tactica nu se limitează la Țările de Jos și că este folosită sistematic și în alte state NATO și UE, precum și în Ucraina. În plus, Digi24 amintește că, în mai 2025, serviciile de informații ale Regatului Unit și aliații lor au acuzat Rusia că a încercat să acceseze ilegal camere de supraveghere de la frontieră, inclusiv din România, pentru a spiona și a perturba fluxul de ajutoare occidentale către Ucraina, informație relatată de The Guardian . Conform serviciilor britanice, aproximativ 10.000 de camere ar fi fost accesate, dintre care 80% în Ucraina și 10% în România, restul fiind distribuite inclusiv în Polonia, Ungaria și Slovacia, fără detalii complete despre toate locațiile. [...]
O listă publicată în Iran, cu ținte politice occidentale, ridică miza de securitate pentru lideri și relațiile cu Europa. Potrivit Stirile Pro TV , publicația iraniană Hamshahri a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, iar printre cei vizați sunt Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron. Informația este relatată în contextul unui mesaj atribuit lui Mojtaba Khamenei , prezentat drept actualul ghid suprem iranian, care a transmis că „răzbunarea” ar fi „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voinţa naţiunii noastre şi ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Aceşti criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorinţa unei morţi liniştite în patul lor.” Ce conține „lista” și cine apare pe ea Hamshahri ar fi publicat online o infografie care reia mesajul, însă aceasta nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia ar include fotografiile a 13 personalități și ar face trimitere la o „listă” evocată în mesaj, fără să menționeze explicit nume, notează materialul. În același timp, articolul precizează că pe această listă ar figura: Donald Trump (președintele SUA) și Benjamin Netanyahu (premierul Israelului), ale căror portrete apar cu ținte marcate pe cap; Marco Rubio (secretarul de stat american); lideri europeni, între care Emmanuel Macron (președintele Franței), Giorgia Meloni (șefa guvernului italian), Friedrich Merz (cancelarul german) și Keir Starmer (premierul britanic demisionar). De ce contează: presiune pe relațiile Iran–Europa și pe arhitectura de securitate Publicația arată că Iranul a reproșat țărilor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile asupra teritoriului său și că ar participa la ele prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane. În plan practic, apariția unei astfel de liste și limbajul de tip „răzbunare inevitabilă” pot amplifica riscurile de securitate pentru liderii menționați și pot tensiona suplimentar relațiile diplomatice, într-un moment în care poziționările europene sunt deja contestate de Teheran, potrivit relatării. [...]
Ruptura din coaliție a pornit de la reforma companiilor de stat și numirile din consiliile de administrație , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o declarație citată de Stirile Pro TV . Mesajul ei indică un blocaj politic exact în zona cu impact direct asupra guvernanței și performanței economice a întreprinderilor publice. Gheorghiu afirmă că PSD a rămas „solidar” în Guvern cu măsurile de reducere a deficitului care „au afectat cetățenii”, inclusiv în perioada în care, spune ea, partidul critica public aceste decizii. Tensiunile ar fi escaladat însă în momentul în care agenda guvernamentală a ajuns la companiile de stat. „S-a putut lucra” până la taxe, nu și la consiliile de administrație Vicepremierul interimar plasează momentul declanșator al conflictului „începând cu luna ianuarie”, când ar fi început discuțiile „serioase” despre reforma companiilor. „S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie.” Ea adaugă că „atunci s-a rupt coaliția”, când discuția a ajuns la „numirile în Consiliul de Administrație”, „pierderile” și „găurile negre” din companiile de stat. Blocaj operațional: acces dificil la date despre companiile din subordine Un element cu relevanță practică pentru orice reformă, potrivit declarațiilor, a fost accesul la informații. Gheorghiu reclamă că obținea „cu greu” date de la unele ministere despre companiile din subordine, necesare analizelor. Ea spune că, după solicitări informale către miniștri, primea fie răspunsuri întârziate, fie informări „foarte generale”, care nu acopereau documentele cerute. În cele din urmă, afirmă că a trimis solicitări oficiale din cabinetul vicepremierului, dar ar fi primit răspunsuri similare celor date unui jurnalist sau cetățean pe baza Legii 544, invocându-se GDPR sau confidențialitatea. Ce poate și ce nu poate face un guvern cu atribuții restrânse Întrebată dacă Guvernul poate funcționa în continuare cu atribuții restrânse, Gheorghiu afirmă că limita majoră este imposibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația. „Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău.” În această logică, orice pachet de reforme care cere schimbări legislative — inclusiv în zona companiilor de stat — ar depinde de o majoritate parlamentară funcțională și de un calendar politic care să permită adoptarea măsurilor. [...]
