Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul amenință Londra și Parisul cu „consecințe catastrofale”, pe fondul transferului de tehnologie militară către Ucraina, într-o escaladare de retorică ce ridică riscul de reacții care pot viza inclusiv infrastructura economică și comercială, potrivit Știrile Pro TV.
Ministerul rus de Externe a transmis că Marea Britanie și Franța „se joacă cu focul” prin sprijinul acordat Ucrainei și a avertizat că „eventualele consecințe sunt imprevizibile”. Mesajul vine în contextul în care Moscova acuză cele două state de transfer de tehnologie militară către Kiev.
Dincolo de dimensiunea politică, avertismentul are o componentă cu impact economic și operațional: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice și comerciale a Rusiei vor atrage un „răspuns dur”. În practică, o astfel de poziționare poate însemna intensificarea loviturilor sau a măsurilor de represalii, cu efecte asupra fluxurilor comerciale și a riscului de securitate în regiune.
Peskov a mai susținut că Rusia „nu are nevoie” să recurgă la o escaladare militară în Ucraina, argumentând că forțele ruse „avansează pe front”.
În material sunt menționate două direcții de sprijin occidental pe care Moscova le indică drept motiv al avertismentului:
Știrea notează că, potrivit Bloomberg, care citează surse, Vladimir Putin s-ar pregăti să intensifice atacurile asupra Ucrainei, pe fondul percepției că negocierile pentru un acord de pace au ajuns într-un punct mort. Informația este atribuită publicației și nu este prezentată ca o confirmare oficială.
Separat, poliția slovacă a anunțat că a dejucat un plan de incendiere a unei fabrici de drone din Slovacia, în coproducție cu Ucraina. Trei cetățeni străini au fost arestați (doi în Slovacia și unul în Germania), fiind suspectați că „au acționat la ordin”, potrivit autorităților slovace, care spun că au intervenit pe baza informațiilor furnizate de serviciile secrete slovace.
Recomandate
NATO pregătește în Polonia un exercițiu logistic pentru o posibilă misiune în Ucraina , un scenariu condiționat de un eventual acord de încetare a focului între Kiev și Moscova, potrivit Digi24 . Cel puțin 1.500 de militari din Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să sosească în Polonia luna viitoare pentru a exersa operațiuni logistice și de coordonare, în pregătirea unei posibile desfășurări viitoare în Ucraina. Informația apare într-un raport al publicației britanice The Times , citat de agenția de presă de stat poloneză PAP. Miza operațională: logistica unei eventuale forțe de menținere a păcii Exercițiile vizează procesele logistice necesare unei astfel de misiuni, inclusiv livrarea către Ucraina de combustibil, alimente și alte provizii esențiale, precum și coordonarea între trupele aliate. În același timp, potrivit informațiilor citate, exercițiul ar avea și rol de descurajare în fața Rusiei, pe fondul temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele NATO. Context: „ Coaliția celor dispuși ” și opoziția Kremlinului Materialul The Times este plasat în contextul unei declarații făcute în iulie de premierul polonez Donald Tusk , care a spus că „Coaliția celor dispuși” – un grup de 40 de țări creat pentru coordonarea ajutorului și planificarea unor măsuri viitoare de securitate pentru Ucraina – va organiza în toamnă primele exerciții militare comune în Polonia. Tusk a mai afirmat că experiența Poloniei în sprijinirea Ucrainei va conta în cadrul acestor exerciții. Ideea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, este discutată de mai mult timp de Kiev și aliații săi. Kremlinul se opune, avertizând că trupele străine staționate în Ucraina ar fi considerate ținte militare legitime. [...]
Ucraina și SUA pregătesc o nouă rundă de discuții, semnal-cheie pentru continuitatea sprijinului occidental , după tensiunile recente cu Washingtonul , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, la Bruxelles, că Ucraina se află în negocieri cu Statele Unite și că o nouă întâlnire între reprezentanții celor două țări ar putea avea loc „în zilele următoare”. Informația este relatată de AFP, citată de News.ro. Zelenski a spus că echipa ucraineană este „în contact permanent” cu negociatorii americani și că, în opinia sa, părțile vor conveni asupra unei noi întâlniri „la un nivel sau altul”. Ce înseamnă anunțul, dincolo de calendar Mesajul transmis de Zelenski indică faptul că, în pofida tensiunilor cu Washingtonul, canalele de lucru rămân deschise și se caută o formulă de reluare a dialogului într-un format acceptabil pentru ambele părți. Pentru Ucraina, menținerea unei relații funcționale cu SUA rămâne un element critic în arhitectura de sprijin extern. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă data exactă, locul sau nivelul de reprezentare al viitoarei întâlniri. Singura certitudine comunicată public este că discuțiile sunt în desfășurare și că o întâlnire ar putea fi stabilită în perioada imediat următoare. [...]
Un plan rusesc care vizează reducerea cu până la 90% a energiei și încălzirii în Kiev, Harkov și Odesa ar putea forța Ucraina să intre în iarnă cu întreruperi masive de utilități, cu efect direct asupra funcționării economiei urbane și a serviciilor publice, potrivit Digi24 . Informația se bazează pe un document rus interceptat, descris ca un plan de campanie împotriva infrastructurii energetice și de apă. Planul ar prevedea folosirea a până la 1.000 de rachete, drone și bombe, cu ținte precum centrale electrice, substații și instalații de alimentare cu apă, relatează TVPWorld. În document sunt menționate ca priorități Kiev, Harkov și Odesa, cu obiectivul de a diminua drastic alimentarea cu energie electrică și încălzire și de a afecta grav inclusiv sistemele de canalizare. Ținte energetice și riscul pentru centralele nucleare Documentul, prezentat de ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal , partenerilor europeni și obținut de The New York Times , include și intenția de a lovi stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare operaționale ale Ucrainei la rețea. Potrivit materialului, un astfel de scenariu ar putea duce la oprirea acestora. The New York Times precizează că nu a putut verifica independent autenticitatea documentului. În același timp, Digi24 notează că Vladimir Putin a amenințat public cu o campanie amplă împotriva infrastructurii energetice ucrainene în această iarnă, prezentată ca represalii pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. De ce contează: capacitatea de apărare și „fereastra” de o lună În material este citată și o evaluare potrivit căreia Rusia intră în iarnă cu stocuri de rachete balistice și drone cu propulsie cu reacție pe care Ucraina a avut dificultăți să le intercepteze. Agenția ucraineană Ukrainska Pravda a relatat, pe baza datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, că aproximativ 1.000 de rachete, drone și bombe rusești ocolesc apărarea aeriană a Ucrainei în fiecare lună. Concluzia sugerată este că Moscova ar putea miza pe paralizarea sistemului energetic într-un interval de circa o lună, pe fondul lipsei sistemelor de apărare aeriană, în special a rachetelor de interceptare Patriot. Pregătiri în Ucraina, dar cu limitări Oficialii ucraineni s-au pregătit luni întregi pentru noi atacuri, prin reparații și consolidarea rețelei electrice, însă experții avertizează că măsurile ar putea doar să atenueze impactul. Olena Pavlenko, directoarea think-tank-ului energetic ucrainean DiXi Group, a declarat pentru The New York Times că patru ierni de război au slăbit rețeaua, iar încă una ar fi echivalentul unui efort extrem în condiții limitate. „Ar fi ca și cum ai alerga un maraton cu un singur plămân.” [...]
Disputa privind restricțiile Starlink din Ucraina ridică semne de întrebare despre controlul operațional al unui serviciu privat cu rol militar , după ce Elon Musk l-a acuzat public pe Donald Trump pentru „haos”, dar mai multe surse susțin că Musk ar fi inițiat chiar el demersul care a dus la încetinirea serviciului, potrivit Digi24 . Informația-cheie, relatată „în exclusivitate” de The Telegraph , este că Musk l-ar fi abordat pe președintele SUA cu propunerea de a introduce limite de viteză pentru sistem, ceea ce ar fi afectat apărarea Ucrainei împotriva dronelor. Potrivit a patru surse familiarizate cu discuțiile, Trump ar fi fost de acord cu sugestia, ceea ce ar fi deschis calea ca Pentagonul să implementeze încetinirea vitezei în cadrul Starshield, versiunea de nivel militar a sistemului de comunicații prin satelit. Cine decide, de fapt, parametrii unui serviciu critic În spațiul public, Musk a susținut anterior că schimbările ar fi fost decise de armata SUA și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, indicându-l pe Trump. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris încetinirea drept o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”, într-o declarație făcută vineri, la Bruxelles, în marja unui summit al UE. Digi24 notează că, după o noapte descrisă drept „de carnagiu” la Kiev, pe fondul întreruperii serviciului, o sursă de rang înalt a spus că Musk ar fi fost îngrijorat de o posibilă reacție negativă din partea consumatorilor din Europa. Aceeași sursă a indicat că responsabilitatea ar fi fost împărțită: „El a postat pe Twitter că este nevinovat și că administrația SUA este cea care a făcut asta. Realitatea este că amândoi au fost implicați.” Un înalt oficial european și două surse ucrainene „bine informate” au confirmat această versiune, potrivit materialului. Reacții și negări la Washington Donald Trump a declarat vineri seara, la Casa Albă, că nu crede că nici el, nici Musk ar fi fost responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink. În plus, un oficial american anonim, citat de AFP (conform Digi24), a insistat că Trump nu a solicitat reducerea serviciilor Starshield pentru Ucraina: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare.” Digi24 mai consemnează că Trump a negat și informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene, relatare atribuită CNBC. De ce contează Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate operațională majoră: în condiții de război, parametri precum viteza sau disponibilitatea unui serviciu de comunicații prin satelit pot influența direct capacitatea de apărare, iar lanțul de decizie pare să se suprapună între o companie privată, Pentagon și decizia politică de la Casa Albă. În acest moment, pe baza informațiilor prezentate, rămâne neclar cine a inițiat efectiv măsura și cine a aprobat-o formal, în condițiile în care declarațiile publice și relatările din surse intră în contradicție. [...]
Atacurile din Marea Neagră împing în sus costurile de asigurare pentru nave, cu efecte în lanț asupra prețurilor din regiune , iar România nu este ocolită, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan spune că este „prea devreme” pentru a atribui tehnic atacurile Rusiei, dar susține că Moscova este „beneficiarul” incertitudinii create pe ruta de transport folosită de Ucraina. În ultimele zece zile, atacuri cu drone au avut loc „exact pe acest coridor” de transport al mărfurilor, care urmează țărmul Ucrainei, României și Bulgariei până în Turcia, a explicat șeful statului. „E prea devreme ca să dovedim tehnic că a fost un atac rus, dar intuiţia ne spune că beneficiarul acestei situaţii de incertitudine este Rusia.” Impact economic: asigurări mai scumpe și presiune pe prețuri Nicușor Dan a indicat drept efect imediat o scumpire a asigurărilor pentru navele care operează în Marea Neagră. El a precizat că majorarea nu este „de acum”, ci se vede „de câteva luni”, iar costul suplimentar se transmite în economie. „Evident că acest factor afectează preţurile ţărilor din jur, inclusiv ale României.” Investigația privind proveniența dronei este încă în desfășurare Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a declarat că autoritățile care se ocupă de investigația tehnică sunt încă în proces de analiză pentru a stabili dacă drona care a lovit o ambarcațiune a fost sau nu de proveniență rusească. În același context, Țoiu a afirmat că Marea Neagră a devenit una dintre cele mai riscante zone pentru navigatori și că numărul deceselor înregistrate aici depășește riscurile din alte zone de comerț maritim. Totodată, ea a făcut referire la un incident în urma căruia la bordul unei nave s-a produs un incendiu, iar șapte marinari sunt dați dispăruți. [...]
Kremlinul spune că acceptă cooperarea pentru aprovizionarea orașului ucrainean Oleșkî , după un apel al Papei Leon, într-un episod care poate debloca operațional accesul la bunuri esențiale într-o zonă aflată sub control rusesc, relatează Digi24 , citând Reuters. Potrivit Vaticanului, Papa Leon l-a sunat pe Vladimir Putin și i-a cerut să organizeze un armistițiu care să permită accesul ajutoarelor și al alimentelor în Oleșkî, oraș ocupat de forțele ruse din februarie 2022. Localnicii au semnalat o agravare a crizei alimentare, iar pontiful și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de situația umanitară. Ce a acceptat, de fapt, Kremlinul În comunicatul citat, Kremlinul afirmă că a fost „încurajată” intenția Vaticanului de a contribui la crearea condițiilor necesare pentru siguranța populației și pentru organizarea aprovizionării cu bunuri de primă necesitate. „S-a convenit să se coopereze în această privinţă” Totuși, comunicatul Kremlinului „nu a menționat nimic despre un armistițiu”, deși acesta a fost elementul cerut explicit de Papă, conform Vaticanului. Asta lasă neclar dacă „cooperarea” se traduce într-un mecanism concret de acces umanitar sau rămâne la nivel de angajament general. De ce contează: blocajul logistic și disputa de responsabilitate Rusia și Ucraina se acuză reciproc că blochează aprovizionarea orașului, pe care forțele ucrainene vor să îl recucerească. În acest context, orice canal de coordonare pentru livrări de alimente și medicamente are o miză operațională imediată, chiar și în absența unui armistițiu formal. Secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, a spus că inițiativa convorbirii i-a aparținut Papei, care a dorit „să pledeze pentru cauza acestui oraș asediat”. Context: situația din Oleșkî și datele despre populație Rusia a recunoscut existența unor probleme grave legate de aprovizionarea cu alimente și medicamente și a susținut că armata sa lucrează pentru a le rezolva, dând vina pe Ucraina pentru criză. Ucraina, la rândul ei, afirmă că Rusia este cea care blochează livrările. Oleșkî, în regiunea Herson, avea înainte de război o populație de aproximativ 24.000 de locuitori și găzduiește în prezent în jur de 1.700 de rezidenți, inclusiv 47 de copii, potrivit lui Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina. Papa Leon, în vârstă de 71 de ani, se recuperează la spitalul Gemelli din Roma după o operație pentru cancer pulmonar; Vaticanul a transmis că starea sa se îmbunătățește, iar Kremlinul a precizat că Putin i-a urat însănătoșire rapidă. [...]
