Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde campania de întrerupere a aprovizionării cu combustibil a Crimeei ocupate, după ce a lovit într-o singură noapte opt petroliere rusești aflate sub sancțiuni internaționale, alături de un feribot și o navă cargo, potrivit Kyiv Post. Ținta declarată este logistica ce susține forțele ruse din peninsulă, inclusiv infrastructura energetică și nodurile de transport.
Loviturile au fost anunțate de comandantul Forțelor Ucrainei pentru Sisteme Fără Pilot (USF), Robert „Madyar” Brovdi, care a spus că operațiunea a avut loc în noaptea de 7 iulie și a fost executată de piloții unității „Kairos” din Brigada 414 separată „Păsările lui Madyar”. În mesajul său, Brovdi a descris acțiunea ca parte a „bătăliei pentru aprovizionarea cu combustibil a Crimeei” în Marea Azov.
Brovdi a afirmat că toate petrolierele vizate sunt sancționate internațional. Conform aceleiași surse, navele au:
Dintre petrolierele identificate sunt menționate: Venus-3, Sanar-1, Sanar-17, Klymena, Teti, Alexei Savrasov și Penelope. Identitatea celui de-al optulea petrolier nu era încă stabilită la momentul publicării.
Pe lângă nave, Brovdi a spus că forțele ucrainene au lovit în aceeași noapte 58 de ținte militare în „spatele operațional” al forțelor ruse din teritoriile ocupate. Operațiunea ar fi vizat și infrastructura energetică din Crimeea, inclusiv facilități de alimentare cu electricitate, precum și huburi logistice.
Amploarea pagubelor nu este deocamdată cunoscută, Brovdi precizând că evaluarea este în curs.
Ucraina își justifică atacurile asupra așa-numitei „flote din umbră” prin argumentul că transporturile de petrol și gaze contribuie direct la finanțarea efortului de război al Moscovei și pot deveni, în aceste condiții, ținte militare legitime. Adjunctul premierului ucrainean Oleksiy Kuleba a susținut această poziție într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO), după ce Rusia a acuzat Kievul de atacuri „teroriste” asupra transportului comercial, potrivit Financial Times (menționat în articol).
În paralel, state europene își intensifică măsurile împotriva „flotei din umbră”: Marea Britanie și Franța au interceptat nave suspecte, iar state din UE fac presiuni asupra unor țări precum Panama, Barbados și Camerun să elimine astfel de petroliere din registrele lor, pentru a facilita inspecția sau reținerea.
Estimări din industrie citate în material indică faptul că „flota din umbră” a Rusiei ar fi depășit 1.500 de petroliere, ceea ce ar ajuta Moscova să continue exporturile de petrol în pofida sancțiunilor occidentale.
Recomandate
Finlanda a aprobat al 35-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de circa 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , într-o decizie accelerată pentru a răspunde unei solicitări urgente a Kievului, potrivit Mediafax . Decizia a fost aprobată de președintele Finlandei, Alexander Stubb , la propunerea Guvernului. Ministerul Apărării a anunțat măsura într-un comunicat de presă consultat de agenția Ukrinform. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a justificat grăbirea procedurii prin urgența cererii venite din Ucraina. „Finlanda a accelerat această decizie pentru a răspunde unei solicitări urgente din partea Ucrainei. Nu vom închide ochii în fața momentului de grea încercare prin care trec ucrainenii. Dimpotrivă, vom fi alături de Ucraina și vom continua livrările de echipamente.” Ce include pachetul și ce urmează Potrivit Ministerului Apărării, noul pachet conține „un anumit tip de echipament de apărare” provenit din stocurile Forțelor de Apărare ale Finlandei, fără alte detalii despre conținut. Finlanda a început deja pregătirile pentru următorul pachet de ajutor, descris ca fiind „mai complex”. Context: valoarea totală a sprijinului și pachetul anterior Valoarea totală a echipamentelor de apărare livrate de Finlanda Ucrainei a ajuns până acum la 3,6 miliarde de euro. În septembrie, Finlanda a aprobat al 34-lea pachet de ajutor militar, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro. [...]
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Ridicarea veto-ului Ungariei deblochează două clustere din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE și poate accelera, prin efect de „cuplare”, și parcursul Republicii Moldova , potrivit Antena 3 . Mișcarea vine înaintea summit-ului Consiliului European de săptămâna viitoare și este condiționată de adoptarea, la Kiev, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ. Budapesta a legat deblocarea de un pachet legislativ care ar urma să acorde noi drepturi minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte convenit anterior între cele două părți. Antena 3 notează că informația este relatată de Euronews. Ce se întâmplă în următoarele zile După un acord la nivel de experți, așteptarea este ca Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) să adopte legislația luni. Dacă legea trece, Ungaria ar urma să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, programată marți. Cele două clustere vizează domenii cu impact direct asupra alinierii economice la piața europeană: piața internă; concurența. La începutul anului, Ucraina a deschis deja clustere considerate fundamentale pentru aderare, care acoperă statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe. De ce contează pentru Republica Moldova În actuala arhitectură de negociere, Ucraina și Republica Moldova rămân „cuplate” în procesul de aderare, astfel că eliminarea unui blocaj major pentru Kiev poate facilita și avansarea Chișinăului, în măsura în care deciziile politice din Consiliu se mișcă în tandem pentru cele două candidaturi. Efecte colaterale: fonduri pentru Ungaria și relansarea dialogului politic La aceeași reuniune din Luxemburg, statele membre ar urma să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru Ungaria, bani care fuseseră blocați anterior pe fondul problemelor legate de corupție, mai arată materialul. Rezolvarea disputei privind minoritățile ar putea deschide și calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul încercărilor de refacere a relațiilor bilaterale după deteriorarea lor în perioada guvernării Viktor Orbán. [...]
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Amânarea alegerilor palestiniene până în 2027 prelungește incertitudinea politică și riscă să erodeze și mai mult credibilitatea Autorității Palestiniene , într-un moment în care finanțarea externă și stabilitatea administrativă depind de funcționarea instituțiilor și de un minim consens intern, potrivit Al Jazeera . Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas , a emis un decret prin care amână alegerile pentru Consiliul Legislativ Palestinian, programate inițial pentru 28 noiembrie 2026, și le comasează cu alegerile prezidențiale. Noul calendar fixează scrutinul comun pentru 11 septembrie 2027, a relatat agenția oficială Wafa, citată de publicație. Motivele invocate: condiții „nepotrivite” și restricții israeliene Comitetul Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) , condus de Abbas, a susținut că situația din Ierusalimul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza nu permite organizarea alegerilor. Printre motivele menționate se află faptul că Israelul nu ar fi permis intrarea materialelor electorale sau a observatorilor internaționali în Gaza. Wafa a mai indicat, conform Al Jazeera, că „interferența” israeliană – inclusiv raiduri militare, extinderea coloniilor și violențe ale coloniștilor în Cisiordania – ar face imposibil un vot echitabil în noiembrie. În plus, sunt invocate reținerea sistematică a veniturilor fiscale palestiniene și restricții privind accesul candidaților și al observatorilor internaționali în Gaza și Ierusalimul de Est ocupat. Pentru Gaza, agenția a menționat și lipsa progreselor în reconstrucție și în desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare. Efect politic: lideri necontestați și presiune pe legitimitatea Autorității Palestiniene Amânarea menține status quo-ul politic și „lasă liderii palestinieni înrădăcinați necontestați”, ceea ce, potrivit Al Jazeera, riscă să accelereze erodarea credibilității Autorității Palestiniene atât în rândul palestinienilor, cât și al țărilor donatoare care o finanțează. Contextul electoral este marcat de faptul că ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a învins Fatah, partidul dominant în Autoritatea Palestiniană, iar ruptura a dus ulterior la preluarea controlului asupra Gazei de către Hamas. Abbas, în vârstă de 90 de ani, a câștigat alegerile prezidențiale din 2005; mandatul său ar fi trebuit să se încheie în 2009, însă a continuat să conducă prin decrete. Reacții și critici Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, l-a acuzat pe Abbas că „păcălește comunitatea internațională” prin planificarea anulării alegerilor promise, notează Al Jazeera. Mustafa Barghouti, secretar general al partidului Palestinian National Initiative, a declarat pentru Al Jazeera că există „o mare dezamăgire” în rândul palestinienilor față de decizie. „În acest moment, totul este concentrat în mâinile autorității executive.” „Nu există un sistem judiciar independent, nici un parlament, care să poată emite legi și legislație.” Barghouti a calificat drept „total inacceptabil” faptul că palestinienii nu au avut alegeri de două decenii și a spus că există „o mare nevoie de reformă” din perspectiva populației. Ce urmează Decretul stabilește un nou termen – 11 septembrie 2027 – și comasarea alegerilor legislative cu cele prezidențiale. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă vor fi îndeplinite condițiile invocate (accesul observatorilor, materialelor electorale și libertatea de organizare în Gaza și Ierusalimul de Est), în condițiile în care acestea sunt prezentate drept obstacolele principale pentru organizarea scrutinului. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei vin pe fondul relaxării sancțiunilor SUA față de Rusia , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile împotriva Moscovei pentru a permite tranzacții legate de livrări „masive” de motorină rusă, potrivit Economica . Președintele american a spus, în fața presei la Casa Albă, că le sugerează ucrainenilor „să se doteze cu un nou lider” care ar putea ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. Declarația intervine la o zi după ce Trump a anunțat negocierea livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Pentru a permite aceste tranzacții, Washingtonul a suspendat sancțiunile împotriva Moscovei. Decizia a stârnit reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a denunțat măsura drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. [...]
