Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump a autorizat intrarea delegației Iranului în SUA pentru Adunarea Generală a ONU, dar a impus restricții de ședere și o componență mai redusă, în baza obligațiilor Washingtonului ca țară-gazdă, potrivit Digi24. Decizia are relevanță de reglementare: chiar și pe fondul războiului dintre cele două state, SUA trebuie să permită accesul diplomaților acreditați la ONU, în temeiul Acordului privind sediul organizației.
Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat că delegația iraniană, condusă de președintele Masoud Pezeshkian, poate călători la New York pentru reuniunea de săptămâna viitoare, informație transmisă de Agerpres. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a invocat explicit obligațiile SUA ca stat-gazdă al Națiunilor Unite.
Potrivit aceleiași surse, delegația Iranului va fi mai restrânsă decât în 2025. Anul trecut, Statele Unite au refuzat vizele pentru mai mulți membri ai echipei de presă care urmau să îl însoțească pe Pezeshkian la New York.
Și în acest an, ca și în 2025, reprezentanții iranieni vor avea restricții pe durata șederii la New York, inclusiv interdicția de a achiziționa bunuri de lux.
Pezeshkian ar urma să se adreseze Adunării Generale miercurea viitoare, însă deplasarea rămâne sub semnul întrebării. Teheranul a declarat luni că președintele iranian nu a primit încă viza.
Contextul este tensionat: vizita ar avea loc la peste șase luni de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, ofensivă care, potrivit informațiilor din articol, nu și-a atins obiectivul de a răsturna regimul ayatollahilor, iar încercările de negociere a unui acord de pace au eșuat.
Deși SUA și Iranul nu au relații diplomatice oficiale, Republica Islamică are diplomați acreditați la ONU. Acest statut obligă Washingtonul să le faciliteze intrarea și șederea în țară, în baza Acordului privind sediul ONU, chiar dacă autoritățile americane pot impune limitări operaționale pe durata prezenței lor.
Digi24 amintește și un precedent recent: în timpul Campionatului Mondial de Fotbal din această vară, echipa națională a Iranului a avut restricții care au obligat-o să se antreneze în Tijuana (Mexic), la granița cu SUA, intrând pe teritoriul american doar pentru meciuri.
Recomandate
Reluarea atacurilor în Strâmtoarea Ormuz reaprinde riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute ale petrolului , după ce Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au lovit un petrolier sub pavilion togolez, potrivit Digi24 . Miza economică este ridicată: înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, prin acest coridor îngust tranzita aproximativ 20% din petrolul mondial. Potrivit unui comunicat preluat de agenția de stat IRNA, nava vizată este petrolierul „Trend”, iar autoritățile iraniene susțin că a fost „vizat și interceptat” după ce la bord ar fi izbucnit un incendiu. În același text este invocată o tentativă de „trecere ilegală” prin strâmtoare. Ce se știe despre incident și ce rămâne neconfirmat În seara zilei de joi, agenția britanică de siguranță maritimă UKMTO raportase un „incident de securitate” în Strâmtoarea Ormuz, la 16 mile maritime (29,5 km) nord-est de Khasab, Oman. UKMTO nu a oferit detalii despre nava implicată, iar informațiile disponibile nu confirmă dacă este vorba despre același petrolier menționat de Gardienii Revoluției. De ce contează pentru piețe și transport Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca scenă a unor atacuri de câteva luni, într-un context în care orice escaladare poate afecta direct transportul maritim și percepția de risc pe lanțul global de aprovizionare cu petrol. În astfel de situații, companiile de shipping și asigurătorii pot ajusta rutele, procedurile de securitate și costurile asociate tranzitului, chiar și în lipsa unor întreruperi confirmate ale traficului. [...]
Comisia Europeană încearcă să reducă riscul unei escaladări comerciale cu SUA după ce Donald Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife vamale mari sau chiar cu oprirea comerțului direct, pe fondul discuțiilor despre aprofundarea parteneriatului UE–Canada, potrivit Digi24 . Reacția Comisiei vine după declarațiile președintelui american, care a catalogat o eventuală asociere a Canadei la UE drept un „act ostil” și a vorbit despre „tarife vamale serioase” menite să oprească Europa. În replică, purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a spus că propunerea de consolidare a parteneriatului cu Canada „nu este îndreptată împotriva nimănui”, ci „în favoarea forței noastre comune”. Ce urmărește UE în relația cu Canada Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a propus, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului European de la Strasbourg, „deschiderea ușii” pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene. În forma descrisă, această formulă ar permite o cooperare mai strânsă UE–Canada în mai multe domenii, între care: tehnologie; apărare; energie; minerale critice; inteligență artificială; securitate economică. De ce contează: tarifele și comerțul, miza imediată Amenințarea cu tarife sau cu întreruperea schimburilor comerciale ridică miza pentru companiile europene, în condițiile în care discuția despre apropierea de Canada este prezentată de Trump ca un gest ostil. În același timp, Canada și UE au deja acorduri de cooperare comercială și de apărare, iar procesul de apropiere s-a intensificat pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Canada, „aflată în plin război comercial cu Statele Unite”, caută noi parteneri, notează AFP, iar Europa, cu relații tensionate cu Washingtonul, caută sprijin pentru strategia de reechilibrare a puterii între China și SUA. Ce urmează și care sunt limitele propunerii Statutul de „membru asociat” luat în calcul pentru Canada nu este definit legal în tratatele UE, ceea ce înseamnă că detaliile și cadrul de aplicare rămân neclare. În context, Germania a propus recent acordarea unui astfel de statut Ucrainei, sugerând participarea la anumite reuniuni ministeriale sau summituri UE, fără drept de vot. Pe plan intern canadian, prim-ministrul Mark Carney a precizat că guvernul său nu urmărește aderarea la UE, ci o „alianță unică” cu blocul comunitar, bazată pe valori, priorități și interese comune. Un sondaj Abacus Data citat în material indică faptul că 81% dintre canadieni susțin o integrare mai mare cu UE fără aderare, iar 80% susțin aprofundarea cooperării strategice în politică externă, apărare și economie. [...]
China avertizează că nu acceptă presiuni asupra comerțului său , după ce Congresul SUA a adoptat o lege care i-ar permite președintelui Donald Trump să aplice „sancțiuni secundare” sub forma unor taxe vamale de până la 100% pentru țările care cumpără energie din Rusia, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare comercială: Washingtonul își creează instrumente pentru a penaliza indirect state terțe, iar Beijingul transmite că își va apăra relațiile economice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , a spus că Beijingul menține o cooperare economică și comercială „normală” cu toate țările, pe baza „egalității” și „avantajului reciproc”, și că aceasta nu ar trebui să fie supusă „ingerințelor sau coerciției” din partea unei țări terțe. „Această cooperare nu este îndreptată împotriva niciunei țări terțe și nu trebuie să fie supusă ingerințelor sau coerciției din partea niciunei țări terțe.” Oficialul a reiterat și poziția constantă a Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Ce prevede legea din SUA și de ce contează pentru comerțul global Camera Reprezentanților a adoptat miercuri legea numită Lindsey O. Graham, inițiată de senatorul republican cu același nume (decedat în iulie). Proiectul fusese deja votat de Senat și mai are nevoie doar de semnătura președintelui Donald Trump pentru a intra în vigoare. Elementul cu impact direct asupra fluxurilor comerciale este posibilitatea ca administrația americană să aplice taxe vamale de până la 100% pentru importurile în SUA din țări care cumpără petrol și gaz rusesc — o măsură care, potrivit articolului, ar putea afecta în special China și India. Legea nu impune automat aceste taxe, ci autorizează aplicarea lor prin anumite mecanisme. Pachet mai larg: Rusia, „ flota din umbră ” și Iran Actul normativ include și alte măsuri: sancțiuni împotriva unor oficiali, bănci și sectoare strategice ale economiei ruse, precum și împotriva așa-numitei „flote din umbră” folosite de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. În plus, legea extinde anumite sancțiuni financiare împotriva Iranului. În acest stadiu, aplicarea efectivă a tarifelor secundare depinde de decizia Casei Albe, iar reacția Chinei indică faptul că o eventuală implementare ar putea amplifica tensiunile comerciale dintre marile economii. [...]
Blocajul prelungit învestirii unui guvern cu puteri depline riscă să împingă România într-o zonă de improvizație bugetară, cu efecte directe asupra administrației și încrederii investitorilor , în condițiile în care nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar avea „șanse modeste” să treacă de Parlament, potrivit unei analize citate de Digi24 . Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) apreciază că desemnarea lui Mureșan este mai degrabă o primă încercare de a construi o majoritate parlamentară decât o soluție cu șanse reale de succes. În lectura sa, susținerea PNL, USR și UDMR nu este suficientă, iar PSD „nu pare dispus” să voteze un guvern condus de Mureșan, ceea ce ar împinge negocierile fie către PSD, fie către partide din zona suveranist-naționalistă. De ce contează: fără rectificare bugetară, costul provizoratului crește Miza imediată, dincolo de aritmetica parlamentară, este funcționarea statului cu un guvern demis și atribuții limitate. Mișcoiu avertizează că una dintre consecințele majore este imposibilitatea rectificării bugetare, pe care o descrie drept „marea noastră problemă”. „Problema majoră cu guvernul demis, aflat în continuare pe aparate, este aceea că acest guvern nu poate să rectifice bugetul şi aceea va fi marea noastră problemă.” În același registru, politologul leagă prelungirea provizoratului de un cost economic și de deteriorarea percepției piețelor și a investitorilor. „Toate aceste improvizaţii costă. Costă din punct de vedere economic. Nu se simt deloc bine investitorii, nu se simt deloc bine pieţele. Acest provizorat este cât se poate de păgubos pentru România.” Calculul PSD: opoziție „constructivă” sau sprijin cu cost politic Analiza indică faptul că PSD ar putea, teoretic, să ia în calcul susținerea unui astfel de guvern ca parte a unei strategii pe termen scurt, cu obiectiv electoral pentru 2028, însă ar fi vorba despre un „sacrificiu” politic. În același timp, concluzia de etapă rămâne că social-democrații „nu par dispuși” să susțină propunerea, iar formarea unei majorități este incertă. „Ar putea fi o soluţie pentru un PSD aflat în cădere liberă să se poziţioneze faţă de acest guvern şi să accepte să-l investească, pentru că este nevoie de un guvern cu puteri depline.” Anticipatele, presiune limitată în negocieri În scenariul respingerii guvernului, președintele Nicușor Dan ar putea încerca să crească presiunea asupra partidelor prin perspectiva alegerilor anticipate, însă Mișcoiu consideră că această amenințare are credibilitate redusă, invocând vulnerabilitatea politică a șefului statului, inclusiv riscul unei proceduri de suspendare într-un Parlament dominat de formațiuni suveraniste. Ce urmează: negocieri dificile și incertitudine privind calendarul Pe termen scurt, perspectiva conturată de analiză este una de negocieri complicate și de întârziere a instalării unui guvern cu puteri depline, chiar și în ipoteza în care premierul desemnat ar reuși să coaguleze o majoritate. Mișcoiu rezumă așteptarea sa într-o formulare directă: „Nu cred că vom avea foarte curând guvern.” [...]
Fotografiile sugerează pierderi militare de miliarde, cu efect direct asupra capacității operaționale a SUA în Golf , potrivit Digi24 , care relatează despre imagini obținute de CBS News ce ar indica distrugeri extinse la mai multe instalații americane din Arabia Saudită și Kuweit, după atacuri iraniene cu rachete și drone. Imaginile, descrise ca nevăzute până acum, arată avioane distruse, clădiri devastate, remorci răsturnate și vehicule arse la poziții americane din Orientul Mijlociu, în contextul unui război care ar fi durat șapte luni. Una dintre fotografiile evidențiate surprinde un avion de supraveghere Boeing E-3 Sentry la Baza Aeriană Prince Sultan (Arabia Saudită), cu partea din spate „devastată” de ceea ce pare a fi o lovitură directă. Potrivit materialului, fotografiile au fost transmise către CBS News de militari aflați în serviciu activ, sub condiția anonimatului, pe fondul restricțiilor stricte impuse presei în armată. Ce indică pagubele pentru operațiunile SUA din regiune O fotografie realizată la Baza Aeriană Prince Sultan ar arăta o lovitură directă asupra părții din spate a unui Boeing E-3 Sentry, cu coada smulsă de pe fuselajul carbonizat, inclusiv zona care susținea un radar rotativ folosit pentru colectarea de informații în zbor. Alte imagini din interiorul bazei ar arăta clădiri și cazărmi „golite de interior”, în apropierea unor structuri de beton de tip „T-wall” rămase neafectate, despre care materialul notează că s-au dovedit ineficiente împotriva unui atac aerian, deși erau considerate anterior fortificații importante împotriva grenadelor și mortierelor. Imagini similare ar fi fost surprinse și la Camp Buehring din Kuweit, descris ca un punct major de concentrare pentru trupele terestre ale Armatei SUA, vehicule blindate și aeronave, situat într-o zonă deșertică izolată la nord-vest de orașul Kuweit. Dimensiunea financiară: până la 3,7 miliarde de dolari în echipamente pierdute Inspectorul general al Departamentului Apărării a publicat în această săptămână un raport nou privind războiul din Iran, care ar indica „pierderi de echipament” de până la 3,7 miliarde de dolari (aprox. 16,7 miliarde lei), inclusiv aproape 60 de aeronave, conform informațiilor citate în articol. Într-un raport obligatoriu către Congres, descris ca primul de acest tip, inspectorul general ar mai fi consemnat că Comandamentul Central al SUA a semnalat atacuri iraniene asupra bazelor americane din Kuweit, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Irak, Oman și Iordania. Ce spun militarii care au furnizat imaginile Un militar citat de CBS News susține că ar fi vorba despre pagube majore care nu au fost comunicate publicului american. „Este vorba de pagube majore aduse bazelor noastre, care nu au fost comunicate publicului american. Stăm acolo cu ochii închiși, în timp ce primim lovituri în față.” Același militar contestă și caracterizarea unor astfel de lovituri drept „atacuri izolate”, făcând trimitere la formularea folosită de secretarul Apărării, Pete Hegseth, după atacul mortal din 1 martie asupra Portului Shuaiba din Kuweit, în urma căruia au murit șase soldați americani. „Nu apărăm aceste baze. Doar asistăm la distrugerea lor.” [...]
Veto-ul Rusiei și Chinei lasă sancțiunile ONU fără monitorizare independentă , după ce Consiliul de Securitate a respins propunerea SUA de prelungire a mandatului experților care verificau respectarea măsurilor împotriva Iranului, potrivit Digi24 . Decizia are un impact de reglementare direct: sancțiunile rămân în vigoare, dar dispare mecanismul tehnic de supraveghere care furniza Consiliului informații „imparțiale și bazate pe dovezi” despre încălcări. Ce s-a votat și de ce contează Rezoluția redactată de Statele Unite urmărea prelungirea cu un an a mandatului grupului de experți al ONU care monitoriza aplicarea sancțiunilor. Textul a strâns 11 voturi „pentru”, însă a fost blocat prin veto de Rusia și China; Somalia și Pakistan s-au abținut, conform Euronews (citat de Digi24). Miza practică este că, în lipsa acestui grup, Consiliul își pierde un instrument de verificare a respectării sancțiunilor, fără ca sancțiunile în sine să fie ridicate. Ce sancțiuni rămân în vigoare Sancțiunile Consiliului de Securitate, reimpuse la 27 septembrie anul trecut prin mecanismul „snapback” (reactivarea automată a sancțiunilor prevăzută în acordul nuclear din 2015), continuă să se aplice. În forma descrisă în material, ele includ: înghețarea activelor iraniene din străinătate; restricții privind tranzacțiile cu arme cu Teheranul; sancționarea dezvoltării programului de rachete balistice. Franța, Germania și Regatul Unit au activat „snapback”, care a restabilit comitetul de sancțiuni și a autorizat grupul de experți să monitorizeze respectarea măsurilor. Veto-ul elimină supravegherea, nu și sancțiunile propriu-zise. Context: presiune economică și acuzații de eludare a sancțiunilor Votul vine în timp ce administrația Trump derulează o campanie mai amplă de izolare economică a Iranului, notează Digi24. Separat, tot joi, Washingtonul a anunțat măsuri împotriva unor rețele de monede digitale despre care susține că ar facilita accesul entităților iraniene sancționate la sistemul financiar internațional. Departamentele Trezoreriei și de Stat ale SUA au vizat două companii (BitBank și Pishtaz Simorgh Electronic Trade Co.) și trei asociați ai lui Babak Zanjani, șeful BitBank sancționat anterior, acuzați că ar fi contribuit la eludarea sancțiunilor. Reacții: Iranul mulțumește, SUA și aliații caută alternative Misiunea Iranului la ONU a mulțumit Rusiei și Chinei pentru veto, susținând pe rețelele sociale că cele două state au împiedicat „încă o tentativă cinică” a SUA și a aliaților de a „folosi abuziv” Consiliul în scopuri politice. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat poziția Moscovei potrivit căreia reactivarea sancțiunilor prin „snapback” ar fi fost ilegală și că rezoluția americană „nu dispunea de niciun temei juridic”. Din partea statelor occidentale, ambasadorul Franței la ONU, Jérôme Bonnafont, a spus că aplicarea sancțiunilor este „un instrument crucial” pentru a încuraja Iranul să revină la respectarea obligațiilor nucleare și că Parisul va analiza modalități de asigurare a aplicării. O opțiune menționată este un model similar celui folosit după desființarea grupului de experți pentru Coreea de Nord: o echipă de monitorizare formată din Franța, Germania, Regatul Unit și SUA. Adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Jennifer Locetta, a afirmat că, fără un grup independent de experți, Consiliul pierde „principala sursă” de informații privind încălcarea sancțiunilor, ceea ce creează „un vid de monitorizare”. Date despre programul nuclear, în lipsa verificărilor la fața locului Digi24 notează că, după atacurile Israelului și ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene în iunie 2025, inspectorii nucleari ai ONU nu au mai putut verifica situația stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Agenția ONU pentru supravegherea nucleară a indicat că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la o puritate de 60%, nivel descris ca fiind la un pas tehnic relativ scurt de pragul de 90% asociat materialului de calitate militară. În acest context, blocarea monitorizării sancțiunilor amplifică problema de fond pentru Consiliul de Securitate: mai puține date independente despre respectarea măsurilor, într-un dosar în care verificarea și raportarea sunt esențiale pentru decizii ulterioare. [...]
