Știri
Știri din categoria Diverse
Fotografiile sugerează pierderi militare de miliarde, cu efect direct asupra capacității operaționale a SUA în Golf, potrivit Digi24, care relatează despre imagini obținute de CBS News ce ar indica distrugeri extinse la mai multe instalații americane din Arabia Saudită și Kuweit, după atacuri iraniene cu rachete și drone.
Imaginile, descrise ca nevăzute până acum, arată avioane distruse, clădiri devastate, remorci răsturnate și vehicule arse la poziții americane din Orientul Mijlociu, în contextul unui război care ar fi durat șapte luni. Una dintre fotografiile evidențiate surprinde un avion de supraveghere Boeing E-3 Sentry la Baza Aeriană Prince Sultan (Arabia Saudită), cu partea din spate „devastată” de ceea ce pare a fi o lovitură directă.
Potrivit materialului, fotografiile au fost transmise către CBS News de militari aflați în serviciu activ, sub condiția anonimatului, pe fondul restricțiilor stricte impuse presei în armată.
O fotografie realizată la Baza Aeriană Prince Sultan ar arăta o lovitură directă asupra părții din spate a unui Boeing E-3 Sentry, cu coada smulsă de pe fuselajul carbonizat, inclusiv zona care susținea un radar rotativ folosit pentru colectarea de informații în zbor.
Alte imagini din interiorul bazei ar arăta clădiri și cazărmi „golite de interior”, în apropierea unor structuri de beton de tip „T-wall” rămase neafectate, despre care materialul notează că s-au dovedit ineficiente împotriva unui atac aerian, deși erau considerate anterior fortificații importante împotriva grenadelor și mortierelor.
Imagini similare ar fi fost surprinse și la Camp Buehring din Kuweit, descris ca un punct major de concentrare pentru trupele terestre ale Armatei SUA, vehicule blindate și aeronave, situat într-o zonă deșertică izolată la nord-vest de orașul Kuweit.
Inspectorul general al Departamentului Apărării a publicat în această săptămână un raport nou privind războiul din Iran, care ar indica „pierderi de echipament” de până la 3,7 miliarde de dolari (aprox. 16,7 miliarde lei), inclusiv aproape 60 de aeronave, conform informațiilor citate în articol.
Într-un raport obligatoriu către Congres, descris ca primul de acest tip, inspectorul general ar mai fi consemnat că Comandamentul Central al SUA a semnalat atacuri iraniene asupra bazelor americane din Kuweit, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Irak, Oman și Iordania.
Un militar citat de CBS News susține că ar fi vorba despre pagube majore care nu au fost comunicate publicului american.
„Este vorba de pagube majore aduse bazelor noastre, care nu au fost comunicate publicului american. Stăm acolo cu ochii închiși, în timp ce primim lovituri în față.”
Același militar contestă și caracterizarea unor astfel de lovituri drept „atacuri izolate”, făcând trimitere la formularea folosită de secretarul Apărării, Pete Hegseth, după atacul mortal din 1 martie asupra Portului Shuaiba din Kuweit, în urma căruia au murit șase soldați americani.
„Nu apărăm aceste baze. Doar asistăm la distrugerea lor.”
Recomandate
Blocajul prelungit învestirii unui guvern cu puteri depline riscă să împingă România într-o zonă de improvizație bugetară, cu efecte directe asupra administrației și încrederii investitorilor , în condițiile în care nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar avea „șanse modeste” să treacă de Parlament, potrivit unei analize citate de Digi24 . Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) apreciază că desemnarea lui Mureșan este mai degrabă o primă încercare de a construi o majoritate parlamentară decât o soluție cu șanse reale de succes. În lectura sa, susținerea PNL, USR și UDMR nu este suficientă, iar PSD „nu pare dispus” să voteze un guvern condus de Mureșan, ceea ce ar împinge negocierile fie către PSD, fie către partide din zona suveranist-naționalistă. De ce contează: fără rectificare bugetară, costul provizoratului crește Miza imediată, dincolo de aritmetica parlamentară, este funcționarea statului cu un guvern demis și atribuții limitate. Mișcoiu avertizează că una dintre consecințele majore este imposibilitatea rectificării bugetare, pe care o descrie drept „marea noastră problemă”. „Problema majoră cu guvernul demis, aflat în continuare pe aparate, este aceea că acest guvern nu poate să rectifice bugetul şi aceea va fi marea noastră problemă.” În același registru, politologul leagă prelungirea provizoratului de un cost economic și de deteriorarea percepției piețelor și a investitorilor. „Toate aceste improvizaţii costă. Costă din punct de vedere economic. Nu se simt deloc bine investitorii, nu se simt deloc bine pieţele. Acest provizorat este cât se poate de păgubos pentru România.” Calculul PSD: opoziție „constructivă” sau sprijin cu cost politic Analiza indică faptul că PSD ar putea, teoretic, să ia în calcul susținerea unui astfel de guvern ca parte a unei strategii pe termen scurt, cu obiectiv electoral pentru 2028, însă ar fi vorba despre un „sacrificiu” politic. În același timp, concluzia de etapă rămâne că social-democrații „nu par dispuși” să susțină propunerea, iar formarea unei majorități este incertă. „Ar putea fi o soluţie pentru un PSD aflat în cădere liberă să se poziţioneze faţă de acest guvern şi să accepte să-l investească, pentru că este nevoie de un guvern cu puteri depline.” Anticipatele, presiune limitată în negocieri În scenariul respingerii guvernului, președintele Nicușor Dan ar putea încerca să crească presiunea asupra partidelor prin perspectiva alegerilor anticipate, însă Mișcoiu consideră că această amenințare are credibilitate redusă, invocând vulnerabilitatea politică a șefului statului, inclusiv riscul unei proceduri de suspendare într-un Parlament dominat de formațiuni suveraniste. Ce urmează: negocieri dificile și incertitudine privind calendarul Pe termen scurt, perspectiva conturată de analiză este una de negocieri complicate și de întârziere a instalării unui guvern cu puteri depline, chiar și în ipoteza în care premierul desemnat ar reuși să coaguleze o majoritate. Mișcoiu rezumă așteptarea sa într-o formulare directă: „Nu cred că vom avea foarte curând guvern.” [...]
Reluarea atacurilor în Strâmtoarea Ormuz reaprinde riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute ale petrolului , după ce Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au lovit un petrolier sub pavilion togolez, potrivit Digi24 . Miza economică este ridicată: înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, prin acest coridor îngust tranzita aproximativ 20% din petrolul mondial. Potrivit unui comunicat preluat de agenția de stat IRNA, nava vizată este petrolierul „Trend”, iar autoritățile iraniene susțin că a fost „vizat și interceptat” după ce la bord ar fi izbucnit un incendiu. În același text este invocată o tentativă de „trecere ilegală” prin strâmtoare. Ce se știe despre incident și ce rămâne neconfirmat În seara zilei de joi, agenția britanică de siguranță maritimă UKMTO raportase un „incident de securitate” în Strâmtoarea Ormuz, la 16 mile maritime (29,5 km) nord-est de Khasab, Oman. UKMTO nu a oferit detalii despre nava implicată, iar informațiile disponibile nu confirmă dacă este vorba despre același petrolier menționat de Gardienii Revoluției. De ce contează pentru piețe și transport Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca scenă a unor atacuri de câteva luni, într-un context în care orice escaladare poate afecta direct transportul maritim și percepția de risc pe lanțul global de aprovizionare cu petrol. În astfel de situații, companiile de shipping și asigurătorii pot ajusta rutele, procedurile de securitate și costurile asociate tranzitului, chiar și în lipsa unor întreruperi confirmate ale traficului. [...]
Veto-ul Rusiei și Chinei lasă sancțiunile ONU fără monitorizare independentă , după ce Consiliul de Securitate a respins propunerea SUA de prelungire a mandatului experților care verificau respectarea măsurilor împotriva Iranului, potrivit Digi24 . Decizia are un impact de reglementare direct: sancțiunile rămân în vigoare, dar dispare mecanismul tehnic de supraveghere care furniza Consiliului informații „imparțiale și bazate pe dovezi” despre încălcări. Ce s-a votat și de ce contează Rezoluția redactată de Statele Unite urmărea prelungirea cu un an a mandatului grupului de experți al ONU care monitoriza aplicarea sancțiunilor. Textul a strâns 11 voturi „pentru”, însă a fost blocat prin veto de Rusia și China; Somalia și Pakistan s-au abținut, conform Euronews (citat de Digi24). Miza practică este că, în lipsa acestui grup, Consiliul își pierde un instrument de verificare a respectării sancțiunilor, fără ca sancțiunile în sine să fie ridicate. Ce sancțiuni rămân în vigoare Sancțiunile Consiliului de Securitate, reimpuse la 27 septembrie anul trecut prin mecanismul „snapback” (reactivarea automată a sancțiunilor prevăzută în acordul nuclear din 2015), continuă să se aplice. În forma descrisă în material, ele includ: înghețarea activelor iraniene din străinătate; restricții privind tranzacțiile cu arme cu Teheranul; sancționarea dezvoltării programului de rachete balistice. Franța, Germania și Regatul Unit au activat „snapback”, care a restabilit comitetul de sancțiuni și a autorizat grupul de experți să monitorizeze respectarea măsurilor. Veto-ul elimină supravegherea, nu și sancțiunile propriu-zise. Context: presiune economică și acuzații de eludare a sancțiunilor Votul vine în timp ce administrația Trump derulează o campanie mai amplă de izolare economică a Iranului, notează Digi24. Separat, tot joi, Washingtonul a anunțat măsuri împotriva unor rețele de monede digitale despre care susține că ar facilita accesul entităților iraniene sancționate la sistemul financiar internațional. Departamentele Trezoreriei și de Stat ale SUA au vizat două companii (BitBank și Pishtaz Simorgh Electronic Trade Co.) și trei asociați ai lui Babak Zanjani, șeful BitBank sancționat anterior, acuzați că ar fi contribuit la eludarea sancțiunilor. Reacții: Iranul mulțumește, SUA și aliații caută alternative Misiunea Iranului la ONU a mulțumit Rusiei și Chinei pentru veto, susținând pe rețelele sociale că cele două state au împiedicat „încă o tentativă cinică” a SUA și a aliaților de a „folosi abuziv” Consiliul în scopuri politice. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat poziția Moscovei potrivit căreia reactivarea sancțiunilor prin „snapback” ar fi fost ilegală și că rezoluția americană „nu dispunea de niciun temei juridic”. Din partea statelor occidentale, ambasadorul Franței la ONU, Jérôme Bonnafont, a spus că aplicarea sancțiunilor este „un instrument crucial” pentru a încuraja Iranul să revină la respectarea obligațiilor nucleare și că Parisul va analiza modalități de asigurare a aplicării. O opțiune menționată este un model similar celui folosit după desființarea grupului de experți pentru Coreea de Nord: o echipă de monitorizare formată din Franța, Germania, Regatul Unit și SUA. Adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Jennifer Locetta, a afirmat că, fără un grup independent de experți, Consiliul pierde „principala sursă” de informații privind încălcarea sancțiunilor, ceea ce creează „un vid de monitorizare”. Date despre programul nuclear, în lipsa verificărilor la fața locului Digi24 notează că, după atacurile Israelului și ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene în iunie 2025, inspectorii nucleari ai ONU nu au mai putut verifica situația stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Agenția ONU pentru supravegherea nucleară a indicat că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la o puritate de 60%, nivel descris ca fiind la un pas tehnic relativ scurt de pragul de 90% asociat materialului de calitate militară. În acest context, blocarea monitorizării sancțiunilor amplifică problema de fond pentru Consiliul de Securitate: mai puține date independente despre respectarea măsurilor, într-un dosar în care verificarea și raportarea sunt esențiale pentru decizii ulterioare. [...]
Administrația Trump a autorizat intrarea delegației Iranului în SUA pentru Adunarea Generală a ONU, dar a impus restricții de ședere și o componență mai redusă , în baza obligațiilor Washingtonului ca țară-gazdă, potrivit Digi24 . Decizia are relevanță de reglementare: chiar și pe fondul războiului dintre cele două state, SUA trebuie să permită accesul diplomaților acreditați la ONU, în temeiul Acordului privind sediul organizației. Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat că delegația iraniană, condusă de președintele Masoud Pezeshkian , poate călători la New York pentru reuniunea de săptămâna viitoare, informație transmisă de Agerpres. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a invocat explicit obligațiile SUA ca stat-gazdă al Națiunilor Unite. Restricții și delegație mai mică decât anul trecut Potrivit aceleiași surse, delegația Iranului va fi mai restrânsă decât în 2025. Anul trecut, Statele Unite au refuzat vizele pentru mai mulți membri ai echipei de presă care urmau să îl însoțească pe Pezeshkian la New York. Și în acest an, ca și în 2025, reprezentanții iranieni vor avea restricții pe durata șederii la New York, inclusiv interdicția de a achiziționa bunuri de lux. Discurs anunțat, dar viza rămâne o incertitudine Pezeshkian ar urma să se adreseze Adunării Generale miercurea viitoare, însă deplasarea rămâne sub semnul întrebării. Teheranul a declarat luni că președintele iranian nu a primit încă viza. Contextul este tensionat: vizita ar avea loc la peste șase luni de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, ofensivă care, potrivit informațiilor din articol, nu și-a atins obiectivul de a răsturna regimul ayatollahilor, iar încercările de negociere a unui acord de pace au eșuat. De ce contează: obligația SUA ca stat-gazdă al ONU Deși SUA și Iranul nu au relații diplomatice oficiale, Republica Islamică are diplomați acreditați la ONU. Acest statut obligă Washingtonul să le faciliteze intrarea și șederea în țară, în baza Acordului privind sediul ONU, chiar dacă autoritățile americane pot impune limitări operaționale pe durata prezenței lor. Digi24 amintește și un precedent recent: în timpul Campionatului Mondial de Fotbal din această vară, echipa națională a Iranului a avut restricții care au obligat-o să se antreneze în Tijuana (Mexic), la granița cu SUA, intrând pe teritoriul american doar pentru meciuri. [...]
Teama unei mobilizări după alegeri împinge elita rusă să-și mute banii și familia peste graniță , potrivit Digi24 , care citează o relatare Bloomberg bazată pe documente intrate în posesia agenției. Mesajul transmis în interiorul aparatului de stat este unul practic: plecări „în următoarele luni” și căutarea de soluții pentru deschiderea de conturi bancare în străinătate. Mișcarea are o miză economică și operațională: dacă temerile se confirmă, o nouă rundă de mobilizare ar putea accelera ieșirile de capital și ar crește presiunea pe sistemul financiar intern, în timp ce restricțiile administrative legate de recrutare ar îngreuna rapiditatea cu care oamenii pot părăsi țara. Ce alimentează temerile din interiorul aparatului de stat Bloomberg relatează că funcționari de la Kremlin își îndeamnă prietenii și rudele să plece din Rusia și caută să-și deschidă conturi bancare în străinătate; același tip de comportament ar fi întâlnit și la angajați ai centrelor de recrutare militară. În paralel, Putin a ordonat la începutul anului reducerea cu 15% a numărului de funcționari din regiuni, pentru a diminua presiunea asupra unui buget descris ca deficitar. Potrivit documentelor citate de Bloomberg, unii se tem că persoanele rămase fără loc de muncă ar putea deveni ținte pentru mobilizare. Scenariul unei mobilizări fără anunț public și instrumentele de control Potrivit unei surse Bloomberg din structurile europene de securitate, Rusia s-ar pregăti să trimită la război încă 300.000 de persoane. Agenția notează însă că, spre deosebire de septembrie 2022, când sute de mii de ruși au părăsit țara, este posibil să nu existe un anunț oficial de mobilizare. În același timp, Rusia ar fi reorganizat activitatea birourilor de recrutare pentru a gestiona un aflux de recruți, inclusiv prin: trecerea de la citații pe hârtie la citații electronice; posibilitatea de a interzice părăsirea țării; extinderea accesului Ministerului Apărării la baze de date despre cetățeni, prin conectarea registrului unic de recrutare la date fiscale, evidențe ale Ministerului Afacerilor Interne, istoricul medical, informații despre proprietăți și baze de date ale controlului de frontieră. De ce contează: presiunea de personal pe front și costul recrutării Bloomberg mai notează că Putin nu ar fi luat încă o decizie definitivă privind mobilizarea, dar armata din Ucraina are nevoie de noi soldați, iar președintele ar aștepta cucerirea integrală a Donbasului. O sursă din Moscova familiarizată cu statisticile a declarat pentru Bloomberg că pierderile Rusiei pe front ar fi de 1.000 de morți pe săptămână. Pentru a menține un efectiv stabil pe frontul ucrainean, pe care Putin l-a estimat la 700.000 de soldați, Rusia ar trebui să recruteze anual aproximativ 400.000 de persoane. În pofida faptului că „bonusul” mediu pentru semnarea unui contract ar fi ajuns la un record de 1,8 milioane de ruble, afluxul de recruți ar fi în scădere în prima jumătate a anului, potrivit calculelor lui Janis Klug, expert al Centrului german pentru probleme de securitate internațională. În acest context, plecările preventive ale rudelor și încercările de a muta bani în afara Rusiei pot fi citite ca un indicator timpuriu al riscului: o eventuală mobilizare, chiar și fără anunț public, ar putea declanșa noi ieșiri de capital și ar amplifica tensiunile din economie și administrație. [...]
UDMR cere refacerea unei majorități cu PSD pentru guvernare până în 2028 , în timp ce exclude explicit orice formulă care ar depinde de voturile AUR, SOS sau ale altor partide extremiste, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de Tanczos Barna la conferința de presă a premierului desemnat Siegfried Mureșan , pune accentul pe stabilitate politică pe termen mediu și pe reluarea negocierilor cu PSD. Tanczos Barna a afirmat că „cea mai bună soluție” pentru depășirea crizei politice este refacerea, „chiar într-o altă formulă”, a majorității care „s-a destrămat în aprilie” și a indicat că „rotativa” (alternarea funcției de prim-ministru între partenerii de coaliție) „poate fi în continuare o soluție”, dar aceasta ar trebui discutată în negocieri politice cu PSD. În același timp, reprezentantul UDMR a exclus participarea la un guvern care ar avea nevoie de sprijinul partidelor extremiste, menționând explicit AUR și SOS. În această logică, Barna a susținut că „săptămâna viitoare trebuie reluate” negocierile pentru o alternativă care să ofere „o guvernare stabilă pe termen mediu” pentru România. Replica AUR: „Nu cred că va căuta cineva voturi la AUR” În replică, liderul AUR Petrișor Peiu a spus că nu se așteaptă ca cineva să caute sprijinul AUR pentru un eventual guvern condus de Siegfried Mureșan și a ironizat ideea unor astfel de discuții. „Din fericire pentru domnia sa, care are obsesia asta, nu cred că va căuta cineva voturi la AUR pentru un eventual guvern Mureșan.” De ce contează: majoritate fără „voturi de completare” de la extremiști Miza declarațiilor este conturarea unei majorități parlamentare care să poată susține un guvern cu orizont până în 2028, fără a depinde de voturi „la limită” obținute de la partide pe care UDMR le exclude din start. În acest cadru, apelul UDMR către PSD indică faptul că, din perspectiva formațiunii, stabilitatea ar necesita o reconstrucție a majorității anterioare, chiar dacă într-o formulă renegociată, inclusiv cu posibilitatea reluării rotativei. [...]
