Știri
Știri din categoria Diverse
Veto-ul Rusiei și Chinei lasă sancțiunile ONU fără monitorizare independentă, după ce Consiliul de Securitate a respins propunerea SUA de prelungire a mandatului experților care verificau respectarea măsurilor împotriva Iranului, potrivit Digi24. Decizia are un impact de reglementare direct: sancțiunile rămân în vigoare, dar dispare mecanismul tehnic de supraveghere care furniza Consiliului informații „imparțiale și bazate pe dovezi” despre încălcări.
Rezoluția redactată de Statele Unite urmărea prelungirea cu un an a mandatului grupului de experți al ONU care monitoriza aplicarea sancțiunilor. Textul a strâns 11 voturi „pentru”, însă a fost blocat prin veto de Rusia și China; Somalia și Pakistan s-au abținut, conform Euronews (citat de Digi24).
Miza practică este că, în lipsa acestui grup, Consiliul își pierde un instrument de verificare a respectării sancțiunilor, fără ca sancțiunile în sine să fie ridicate.
Sancțiunile Consiliului de Securitate, reimpuse la 27 septembrie anul trecut prin mecanismul „snapback” (reactivarea automată a sancțiunilor prevăzută în acordul nuclear din 2015), continuă să se aplice. În forma descrisă în material, ele includ:
Franța, Germania și Regatul Unit au activat „snapback”, care a restabilit comitetul de sancțiuni și a autorizat grupul de experți să monitorizeze respectarea măsurilor. Veto-ul elimină supravegherea, nu și sancțiunile propriu-zise.
Votul vine în timp ce administrația Trump derulează o campanie mai amplă de izolare economică a Iranului, notează Digi24. Separat, tot joi, Washingtonul a anunțat măsuri împotriva unor rețele de monede digitale despre care susține că ar facilita accesul entităților iraniene sancționate la sistemul financiar internațional.
Departamentele Trezoreriei și de Stat ale SUA au vizat două companii (BitBank și Pishtaz Simorgh Electronic Trade Co.) și trei asociați ai lui Babak Zanjani, șeful BitBank sancționat anterior, acuzați că ar fi contribuit la eludarea sancțiunilor.
Misiunea Iranului la ONU a mulțumit Rusiei și Chinei pentru veto, susținând pe rețelele sociale că cele două state au împiedicat „încă o tentativă cinică” a SUA și a aliaților de a „folosi abuziv” Consiliul în scopuri politice.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat poziția Moscovei potrivit căreia reactivarea sancțiunilor prin „snapback” ar fi fost ilegală și că rezoluția americană „nu dispunea de niciun temei juridic”.
Din partea statelor occidentale, ambasadorul Franței la ONU, Jérôme Bonnafont, a spus că aplicarea sancțiunilor este „un instrument crucial” pentru a încuraja Iranul să revină la respectarea obligațiilor nucleare și că Parisul va analiza modalități de asigurare a aplicării. O opțiune menționată este un model similar celui folosit după desființarea grupului de experți pentru Coreea de Nord: o echipă de monitorizare formată din Franța, Germania, Regatul Unit și SUA.
Adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Jennifer Locetta, a afirmat că, fără un grup independent de experți, Consiliul pierde „principala sursă” de informații privind încălcarea sancțiunilor, ceea ce creează „un vid de monitorizare”.
Digi24 notează că, după atacurile Israelului și ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene în iunie 2025, inspectorii nucleari ai ONU nu au mai putut verifica situația stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Agenția ONU pentru supravegherea nucleară a indicat că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la o puritate de 60%, nivel descris ca fiind la un pas tehnic relativ scurt de pragul de 90% asociat materialului de calitate militară.
În acest context, blocarea monitorizării sancțiunilor amplifică problema de fond pentru Consiliul de Securitate: mai puține date independente despre respectarea măsurilor, într-un dosar în care verificarea și raportarea sunt esențiale pentru decizii ulterioare.
Recomandate
Teama unei mobilizări după alegeri împinge elita rusă să-și mute banii și familia peste graniță , potrivit Digi24 , care citează o relatare Bloomberg bazată pe documente intrate în posesia agenției. Mesajul transmis în interiorul aparatului de stat este unul practic: plecări „în următoarele luni” și căutarea de soluții pentru deschiderea de conturi bancare în străinătate. Mișcarea are o miză economică și operațională: dacă temerile se confirmă, o nouă rundă de mobilizare ar putea accelera ieșirile de capital și ar crește presiunea pe sistemul financiar intern, în timp ce restricțiile administrative legate de recrutare ar îngreuna rapiditatea cu care oamenii pot părăsi țara. Ce alimentează temerile din interiorul aparatului de stat Bloomberg relatează că funcționari de la Kremlin își îndeamnă prietenii și rudele să plece din Rusia și caută să-și deschidă conturi bancare în străinătate; același tip de comportament ar fi întâlnit și la angajați ai centrelor de recrutare militară. În paralel, Putin a ordonat la începutul anului reducerea cu 15% a numărului de funcționari din regiuni, pentru a diminua presiunea asupra unui buget descris ca deficitar. Potrivit documentelor citate de Bloomberg, unii se tem că persoanele rămase fără loc de muncă ar putea deveni ținte pentru mobilizare. Scenariul unei mobilizări fără anunț public și instrumentele de control Potrivit unei surse Bloomberg din structurile europene de securitate, Rusia s-ar pregăti să trimită la război încă 300.000 de persoane. Agenția notează însă că, spre deosebire de septembrie 2022, când sute de mii de ruși au părăsit țara, este posibil să nu existe un anunț oficial de mobilizare. În același timp, Rusia ar fi reorganizat activitatea birourilor de recrutare pentru a gestiona un aflux de recruți, inclusiv prin: trecerea de la citații pe hârtie la citații electronice; posibilitatea de a interzice părăsirea țării; extinderea accesului Ministerului Apărării la baze de date despre cetățeni, prin conectarea registrului unic de recrutare la date fiscale, evidențe ale Ministerului Afacerilor Interne, istoricul medical, informații despre proprietăți și baze de date ale controlului de frontieră. De ce contează: presiunea de personal pe front și costul recrutării Bloomberg mai notează că Putin nu ar fi luat încă o decizie definitivă privind mobilizarea, dar armata din Ucraina are nevoie de noi soldați, iar președintele ar aștepta cucerirea integrală a Donbasului. O sursă din Moscova familiarizată cu statisticile a declarat pentru Bloomberg că pierderile Rusiei pe front ar fi de 1.000 de morți pe săptămână. Pentru a menține un efectiv stabil pe frontul ucrainean, pe care Putin l-a estimat la 700.000 de soldați, Rusia ar trebui să recruteze anual aproximativ 400.000 de persoane. În pofida faptului că „bonusul” mediu pentru semnarea unui contract ar fi ajuns la un record de 1,8 milioane de ruble, afluxul de recruți ar fi în scădere în prima jumătate a anului, potrivit calculelor lui Janis Klug, expert al Centrului german pentru probleme de securitate internațională. În acest context, plecările preventive ale rudelor și încercările de a muta bani în afara Rusiei pot fi citite ca un indicator timpuriu al riscului: o eventuală mobilizare, chiar și fără anunț public, ar putea declanșa noi ieșiri de capital și ar amplifica tensiunile din economie și administrație. [...]
NATO mizează pe ambiguitate ca instrument de descurajare , refuzând să precizeze public ce tip de atac ar activa Articolul 5 , în timp ce Rusia „are o viziune clară” asupra pragului, potrivit Digi24 , care citează declarațiile secretarului general al Alianței, Mark Rutte . Într-un interviu acordat Press Association, Rutte a spus că NATO nu va detalia niciodată public liniile roșii pentru activarea clauzei de apărare colectivă, tocmai pentru a păstra incertitudinea strategică. În același timp, el a susținut că Moscova ar evalua totuși destul de precis ce ar putea declanșa un răspuns de tip Articolul 5. „Nu vom vorbi niciodată despre ce anume declanșează aplicarea Articolului 5.” Contextul invocat este intensificarea „atacurilor hibride” atribuite Kremlinului, pe care state europene le descriu drept o campanie de sabotaj și destabilizare, inclusiv o tentativă de atac cu drone asupra unui aeroport german. Astfel de episoade alimentează întrebarea practică: când trece un atac „sub prag” în zona care ar putea angaja apărarea colectivă a NATO. Răspunsuri „simetrice” și „asimetrice”, unele posibil secrete Rutte a afirmat că Alianța are „toate opțiunile de răspuns” necesare pentru a contracara acțiuni care nu ating pragul Articolului 5, iar o parte dintre aceste măsuri nu vor fi făcute publice și nici nu vor urma logica de tip „ochi pentru ochi”. „Avem la dispoziție toate opțiunile de reacție de care avem nevoie. Nu va fi întotdeauna o chestiune publică. Nu va fi întotdeauna o reacție de tip ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.” Ca exemple, el a indicat măsuri împotriva „flotei fantomă” folosite de Moscova pentru transportul produselor petroliere supuse sancțiunilor și operațiunea NATO „Baltic Sentry”, lansată după avarierea unor cabluri submarine esențiale. Presiune pentru creșterea efortului de apărare în Europa În același set de declarații, șeful NATO a avertizat că Europa trebuie să-și intensifice eforturile de apărare, invocând riscul unui conflict pe „două fronturi” dacă China ar acționa militar împotriva Taiwanului, ceea ce – în evaluarea sa – ar putea împinge Rusia să atace Europa. Declarațiile vin pe fondul temerilor legate de o posibilă reducere a forțelor americane din Europa, după ce administrația președintelui SUA, Donald Trump, a început în iulie o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în regiune. Rutte a spus însă că nu este îngrijorat de eventuale reduceri, argumentând că SUA trebuie să rămână puternice și în Indo-Pacific, iar Europa să compenseze printr-un efort mai mare pe flancul euro-atlantic. [...]
Rusia deschide secții de vot la frontieră pentru rușii din Polonia și statele baltice , într-o soluție logistică menită să ocolească închiderea multor consulate ruse din regiune după invazia Ucrainei, potrivit Digi24 . Măsura vizează alegerile parlamentare pentru Duma de Stat și reia un mecanism folosit și la scrutinul prezidențial din 2024. Comisia Electorală rusă a anunțat, citată de TASS și preluată de AFP, că vor fi amenajate zece secții de votare „special” pentru cetățenii ruși care locuiesc în Polonia și în țările baltice, în apropierea punctelor de trecere a frontierei. În paralel, rămâne disponibilă și opțiunea votului electronic. „Bazându-ne pe experiența acumulată în 2024, vor fi amenajate zece secții de votare special pentru aceștia, în apropierea punctelor de trecere a frontierei”, a declarat președinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, citată de TASS, potrivit News.ro. Unde vor fi amplasate secțiile și când are loc votul Votarea se desfășoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică. Conform detaliilor prezentate, secțiile vor fi organizate astfel: patru secții în regiunea Kaliningrad (enclavă rusă între Polonia și Lituania, la Marea Baltică); un birou special în regiunea Leningrad, la granița cu Estonia; cinci secții în regiunea Pskov, la granița cu Estonia și Letonia. Separat, Comisia Electorală mai indică deschiderea a 333 de secții de votare în 152 de țări. De ce contează: vot extern adaptat la restricțiile diplomatice Inițiativa se adresează alegătorilor din state unde „majoritatea consulatelor ruse au fost închise” ca reacție la ofensiva declanșată de Rusia în Ucraina în februarie 2022. Practic, Moscova mută infrastructura de vot în proximitatea granițelor, reducând dependența de rețeaua consulară și transferând efortul logistic către alegători, care trebuie să se deplaseze până la frontieră. Scrutinul pentru reînnoirea celor 450 de locuri din Duma este primul legislativ organizat după februarie 2022, iar alegerile au loc și în teritoriile din estul Ucrainei ocupate și anexate de Rusia. Context regional de securitate În același timp, Polonia și statele baltice (Letonia, Estonia și Lituania) au semnalat în ultimele luni incursiuni repetate ale dronelor rusești pe teritoriile lor. Digi24 notează că, săptămâna trecută, Varșovia a acuzat Moscova de „escaladare”, după ce drone rusești au lovit teritoriul ucrainean în apropierea frontierei cu Polonia, iar Ucraina a susținut că a fost lovită inclusiv locomotiva unui tren Kiev–Varșovia. [...]
Rusia își asumă controlul asupra activelor unor multinaționale, crescând riscul operațional pentru companiile care au rămas pe piață , după ce Vladimir Putin a semnat un decret de confiscare care vizează inclusiv Nestlé și Auchan, potrivit Digi24 . Decretul, semnat pe 17 septembrie, plasează activele mai multor companii internaționale sub administrarea temporară a societății pe acțiuni ruse L.E.V. Management, potrivit presei ruse citate de Kyiv Independent. Pe lista menționată în material apar, pe lângă Nestlé și Auchan, și Bati Logistics, FM Logistics și Le Monlid LLC. Miza pentru mediul de afaceri este una de reglementare și de risc: trecerea activelor sub „administrare temporară” înseamnă, în practică, pierderea controlului direct asupra operațiunilor și a deciziilor legate de bunuri, într-un context în care multe companii occidentale și-au redus expunerea în Rusia după invazia Ucrainei. De ce sunt vizate Nestlé și Auchan Materialul arată că Nestlé și Auchan nu au părăsit piața rusă după februarie 2022, ci și-au ajustat activitatea. Nestlé a suspendat mai multe mărci cheie (inclusiv KitKat), a oprit publicitatea și a întrerupt investițiile de capital în Rusia, potrivit Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE) . Auchan a trecut filiala sa din Rusia sub administrare locală în 2023, invocând statutul de „serviciu civil esențial” și a refuzat să iasă din țară. Context: presiune în creștere asupra companiilor internaționale În paralel cu măsurile administrative din Rusia, articolul notează că proprietăți ale unor companii internaționale care operează în Ucraina au fost avariate în urma atacurilor rusești. Pe 29 august, un atac a avariat o unitate de producție PepsiCo din regiunea Mikolaiv, iar pe 23 august Rusia a lovit o fabrică a Mondelez International din regiunea Sumîi, potrivit ministrului ucrainean de Externe Andrii Sîbiha. Două drone ar fi lovit unitatea din orașul Trostianeț, rănind mai mulți angajați, conform aceleiași surse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile „administrării temporare”, rămâne neclar ce pași vor urma pentru companiile vizate și în ce măsură acestea își pot recupera controlul asupra activelor din Rusia. [...]
China avertizează că nu acceptă presiuni asupra comerțului său , după ce Congresul SUA a adoptat o lege care i-ar permite președintelui Donald Trump să aplice „sancțiuni secundare” sub forma unor taxe vamale de până la 100% pentru țările care cumpără energie din Rusia, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare comercială: Washingtonul își creează instrumente pentru a penaliza indirect state terțe, iar Beijingul transmite că își va apăra relațiile economice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , a spus că Beijingul menține o cooperare economică și comercială „normală” cu toate țările, pe baza „egalității” și „avantajului reciproc”, și că aceasta nu ar trebui să fie supusă „ingerințelor sau coerciției” din partea unei țări terțe. „Această cooperare nu este îndreptată împotriva niciunei țări terțe și nu trebuie să fie supusă ingerințelor sau coerciției din partea niciunei țări terțe.” Oficialul a reiterat și poziția constantă a Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Ce prevede legea din SUA și de ce contează pentru comerțul global Camera Reprezentanților a adoptat miercuri legea numită Lindsey O. Graham, inițiată de senatorul republican cu același nume (decedat în iulie). Proiectul fusese deja votat de Senat și mai are nevoie doar de semnătura președintelui Donald Trump pentru a intra în vigoare. Elementul cu impact direct asupra fluxurilor comerciale este posibilitatea ca administrația americană să aplice taxe vamale de până la 100% pentru importurile în SUA din țări care cumpără petrol și gaz rusesc — o măsură care, potrivit articolului, ar putea afecta în special China și India. Legea nu impune automat aceste taxe, ci autorizează aplicarea lor prin anumite mecanisme. Pachet mai larg: Rusia, „ flota din umbră ” și Iran Actul normativ include și alte măsuri: sancțiuni împotriva unor oficiali, bănci și sectoare strategice ale economiei ruse, precum și împotriva așa-numitei „flote din umbră” folosite de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. În plus, legea extinde anumite sancțiuni financiare împotriva Iranului. În acest stadiu, aplicarea efectivă a tarifelor secundare depinde de decizia Casei Albe, iar reacția Chinei indică faptul că o eventuală implementare ar putea amplifica tensiunile comerciale dintre marile economii. [...]
Blocajul prelungit învestirii unui guvern cu puteri depline riscă să împingă România într-o zonă de improvizație bugetară, cu efecte directe asupra administrației și încrederii investitorilor , în condițiile în care nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar avea „șanse modeste” să treacă de Parlament, potrivit unei analize citate de Digi24 . Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) apreciază că desemnarea lui Mureșan este mai degrabă o primă încercare de a construi o majoritate parlamentară decât o soluție cu șanse reale de succes. În lectura sa, susținerea PNL, USR și UDMR nu este suficientă, iar PSD „nu pare dispus” să voteze un guvern condus de Mureșan, ceea ce ar împinge negocierile fie către PSD, fie către partide din zona suveranist-naționalistă. De ce contează: fără rectificare bugetară, costul provizoratului crește Miza imediată, dincolo de aritmetica parlamentară, este funcționarea statului cu un guvern demis și atribuții limitate. Mișcoiu avertizează că una dintre consecințele majore este imposibilitatea rectificării bugetare, pe care o descrie drept „marea noastră problemă”. „Problema majoră cu guvernul demis, aflat în continuare pe aparate, este aceea că acest guvern nu poate să rectifice bugetul şi aceea va fi marea noastră problemă.” În același registru, politologul leagă prelungirea provizoratului de un cost economic și de deteriorarea percepției piețelor și a investitorilor. „Toate aceste improvizaţii costă. Costă din punct de vedere economic. Nu se simt deloc bine investitorii, nu se simt deloc bine pieţele. Acest provizorat este cât se poate de păgubos pentru România.” Calculul PSD: opoziție „constructivă” sau sprijin cu cost politic Analiza indică faptul că PSD ar putea, teoretic, să ia în calcul susținerea unui astfel de guvern ca parte a unei strategii pe termen scurt, cu obiectiv electoral pentru 2028, însă ar fi vorba despre un „sacrificiu” politic. În același timp, concluzia de etapă rămâne că social-democrații „nu par dispuși” să susțină propunerea, iar formarea unei majorități este incertă. „Ar putea fi o soluţie pentru un PSD aflat în cădere liberă să se poziţioneze faţă de acest guvern şi să accepte să-l investească, pentru că este nevoie de un guvern cu puteri depline.” Anticipatele, presiune limitată în negocieri În scenariul respingerii guvernului, președintele Nicușor Dan ar putea încerca să crească presiunea asupra partidelor prin perspectiva alegerilor anticipate, însă Mișcoiu consideră că această amenințare are credibilitate redusă, invocând vulnerabilitatea politică a șefului statului, inclusiv riscul unei proceduri de suspendare într-un Parlament dominat de formațiuni suveraniste. Ce urmează: negocieri dificile și incertitudine privind calendarul Pe termen scurt, perspectiva conturată de analiză este una de negocieri complicate și de întârziere a instalării unui guvern cu puteri depline, chiar și în ipoteza în care premierul desemnat ar reuși să coaguleze o majoritate. Mișcoiu rezumă așteptarea sa într-o formulare directă: „Nu cred că vom avea foarte curând guvern.” [...]
