Știri
Știri din categoria Diverse
Statele Unite reintroduc blocada porturilor iraniene și o taxă de 20% pentru nave în Ormuz, o combinație care poate împinge în sus costurile de transport și de asigurare pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru comerțul global cu energie, potrivit Știrile Pro TV.
Donald Trump a notificat oficial Congresul SUA că activitățile militare împotriva Iranului au fost reluate, relatează BBC, citată de publicație. Într-o scrisoare din 10 iulie către senatorul Chuck Grassley, Trump arată că acțiunile au fost reluate pe 7 iulie și susține că atacurile sunt „defensive”, „limitate” și concepute pentru a „minimiza victimele civile”.
În paralel, armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi reluată marți, la ora 20:00 GMT. Măsura este prezentată drept represalii la atacurile Iranului, iar Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că va impune respectarea blocadei pentru navele care tranzitează spre sau dinspre porturile iraniene și zonele de coastă ale Iranului, potrivit relatărilor AFP și Agerpres preluate de Știrile Pro TV.
Trump a mai anunțat impunerea unei taxe de 20% „asupra tuturor mărfurilor transportate” pentru navele care vor să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în ideea de a acoperi costurile legate de asigurarea „siguranței și securității” într-o regiune pe care o descrie drept „volatilă”, mai notează BBC.
Din perspectiva companiilor care folosesc ruta, o taxă calculată ca procent din valoarea încărcăturii se traduce într-un cost suplimentar care se adaugă peste tarifele de transport și primele de asigurare, într-un moment în care riscul operațional este deja ridicat.
Blocada fusese instituită ca ripostă la închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și a fost ridicată pe 18 iunie, în cadrul armistițiului dintre Washington și Teheran, potrivit articolului.
Nu este prima dată când Trump impune o astfel de blocadă pe această rută: o măsură similară din aprilie a durat trei luni, iar armata americană a deschis focul asupra a cel puțin nouă nave care, potrivit acesteia, ar fi refuzat să se conformeze instrucțiunilor.
Tot luni, Trump a anunțat că va susține un discurs către națiune joi seara, la ora locală 21:00 (vineri, 4:00, ora României), într-un context în care confruntările armate cu Iranul s-au reluat „la o intensitate fără precedent de săptămâni”, potrivit AFP, preluată de News.ro.
Recomandate
Kremlinul condiționează un summit Trump–Putin–Zelenski de un „document final” pregătit în avans , ceea ce mută presiunea pe negocierile tehnice și prelungește incertitudinea pentru piețe și companii, într-un război care continuă să afecteze energia, transporturile și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că o eventuală întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski „nu ar avea sens” fără pregătirea prealabilă a unui document final. În această logică, summitul ar fi doar pentru a formaliza acorduri deja conturate, nu pentru negocieri de la zero, relatează RBK Ukraine. De ce contează condiția Moscovei Mesajul transmite că Rusia nu vede o reuniune la nivel înalt ca instrument de deblocare, ci ca etapă de închidere a unui proces. Peskov a susținut că ajungerea la decizii comune va cere „eforturi serioase” din partea tuturor părților și că nu poate fi vorba despre o înțelegere simplă, invocând dezacorduri „complexe și adânc înrădăcinate”. Negocierile, descrise drept „complet blocate” În același context, Peskov a reiterat că procesul de pace dintre Rusia și Ucraina este „complet blocat”, după ultima rundă mediată de Statele Unite, care a avut loc în februarie. „Chestiunea negocierilor de pace este acum complet blocată. Nu există idei noi.” Moscova a afirmat în repetate rânduri în ultimele luni că așteaptă noi propuneri din partea secretarului de stat american Marco Rubio, după ce ambele părți au recunoscut că acordul de la summitul ruso-american de la Anchorage, de acum un an, nu mai este valabil. Cerințele Rusiei și semnalul privind continuarea războiului Peskov a spus că Ucraina „este perfect conștientă” de cerințele Rusiei, făcând aluzie la solicitarea ca Kievul să își retragă trupele din întreaga regiune Donbas . El a adăugat că, în lipsa unei discuții „prin mijloace pașnice”, Rusia își menține „o dinamică pozitivă pe linia frontului”, iar „operațiunea (militară specială) continuă”. Totodată, Peskov a afirmat că Vladimir Putin nu intenționează să discute cu Donald Trump. Reacția Kievului Kievul a criticat poziția Moscovei. Sergiy Kislytsya, prim-adjunct al șefului Biroului Președintelui Ucrainei, a declarat că Putin nu ar fi cu adevărat interesat de negocieri de pace și că mizează pe teroarea împotriva civililor, sperând că ucrainenii nu vor supraviețui iernii. [...]
Acordul energetic Venezuela–SUA este proiectat pe 25 de ani și țintește 1,5 milioane bpd , cu implicații directe asupra producției și veniturilor bugetare ale statului venezuelean, potrivit Digi24 . Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , a spus că înțelegerea va rămâne în vigoare timp de 25 de ani și urmărește creșterea producției de țiței la 1,5 milioane de barili pe zi, prin dezvoltarea a 17 câmpuri petroliere strategice. Ea a precizat că această țintă se referă exclusiv la acordul bilateral cu Statele Unite și că este un obiectiv inițial. Ținte de producție și extinderea proiectelor Pe lângă cele 17 câmpuri petroliere, planul mai amplu ar include și dezvoltarea a opt blocuri petroliere noi, ca parte a unei expansiuni mai largi a sectorului energetic, conform declarațiilor citate în material. Rodriguez a susținut că Venezuela își păstrează „proprietatea și suveranitatea” asupra resurselor naturale, în timp ce ar urma să folosească „capitalul, tehnologia și expertiza operațională” pentru redresarea unei industrii afectate de sancțiuni. Miza fiscală: venituri estimate și împărțirea pe baril Oficialul venezuelean a estimat că acordul ar putea genera venituri de aproximativ 209 miliarde de dolari (aprox. 941 miliarde lei) pentru stat, pe baza unui preț de referință de 65 de dolari/baril (aprox. 293 lei/baril), cu mențiunea că prețurile țițeiului pot fluctua. În plus, Rodriguez a afirmat că 19 dolari din fiecare baril produs și vândut în cadrul acordului ar ajunge direct în Venezuela, ceea ce ar însemna un impuls pentru veniturile guvernului. Ce urmează: noi drepturi de explorare și companii vizate Potrivit informațiilor din articol, oficialii venezueleni se pregătesc să semneze săptămâna viitoare acorduri care ar acorda noi drepturi de explorare și producție mai multor companii, inclusiv firme americane. Două surse apropiate negocierilor au indicat că Chevron se numără printre companiile care ar urma să finalizeze discuțiile privind tranziția asocierilor lor în participațiune către noul cadru energetic. În paralel, materialul notează că în Caracas au existat proteste ale unor grupuri pro-guvernamentale față de prezența SUA în Venezuela, semn al sensibilității politice pe care o poate genera implementarea acordului. [...]
O recompensă de 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) pusă pe Barron Trump a împins familia prezidențială într-un regim de protecție mult mai strict , iar costurile și constrângerile operaționale ale securității au ajuns să-i definească viața de zi cu zi, potrivit Bild . Barron Trump, în vârstă de 20 de ani, student la New York University, ar trăi „aproape complet izolat” și ar apărea rar în public, în timp ce măsurile de protecție ar include bodyguarzi și geamuri antiglonț, notează publicația, citând un material „exclusiv” al New York Post. De ce s-a întărit securitatea Motivul invocat este escaladarea amenințărilor la adresa familiei Trump după mai multe tentative de atac asupra președintelui SUA, Donald Trump, începând din iulie 2024. Conform articolului, Trump ar fi fost împușcat în Butler (statul Pennsylvania), iar alte atacuri ar fi fost oprite la timp în West Palm Beach și la dineul corespondenților din Washington. În paralel, Barron ar fi devenit el însuși o țintă: „hardlineri iranieni” ar fi publicat un videoclip de propagandă intitulat „Where to kill Barron Trump” și ar fi anunțat o recompensă de 10 milioane de dolari pentru el, susține materialul. Efecte operaționale: izolare și control al informațiilor Potrivit New York Post, citat de Bild , persoane din anturaj îl descriu pe Barron ca fiind „destul de retras” și că „nu mai iese”. În același context, biroul Primei Doamne ar fi cerut presei să evite publicarea de detalii private „din cauza amenințărilor recente”. Articolul mai menționează că moartea activistului și influencerului Charlie Kirk (septembrie 2025) l-ar fi afectat puternic pe Barron. Jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan descriu într-o carte o scenă în care Barron i-ar fi transmis tatălui său, după împușcături, mesajul: „Asta se întâmplă când ieși afară!”, relatare despre care New York Post afirmă că ar fi fost confirmată ulterior. Notă: Bild își bazează relatarea pe informații atribuite New York Post și pe o carte semnată de Haberman și Swan; articolul nu oferă detalii verificabile independent despre originea sau mecanismul „recompensei” menționate. [...]
Stocurile de interceptoare Patriot ale SUA din Europa au ajuns la un nivel „mai mult decât critic”, iar asta slăbește capacitatea de apărare antiaeriană a NATO pe flancul european , pe fondul redirecționării munițiilor către Orientul Mijlociu în contextul conflictului declanșat de administrația Trump cu Iranul, potrivit Digi24 . Informația este bazată pe declarații pentru Associated Press ale unui oficial american din domeniul apărării aflat în Europa și ale unui oficial NATO, ambii sub protecția anonimatului, care indică o lipsă acută în special la interceptoarele Patriot – muniția esențială pentru doborârea rachetelor balistice rusești de mare viteză. Într-un scenariu de atac asupra unor ținte precum un comandament militar sau o centrală electrică, NATO ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Ucrainei, „să încaseze lovitură după lovitură”, a avertizat oficialul american citat. Ce înseamnă operațional: apărare limitată la un atac susținut Potrivit oficialului american, forțele SUA din Europa nu ar avea suficiente sisteme Patriot pentru a opri un atac susținut cu rachete balistice și ar avea o capacitate „foarte limitată” chiar și în fața unei singure lovituri sau a unei rachete rusești rătăcite care își schimbă traiectoria. Deși un atac rusesc asupra țărilor NATO nu este considerat iminent, în material se menționează că directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu atace, informație atribuită publicației The Wall Street Journal. Întrebat despre mesaj, Donald Trump a refuzat să comenteze în detaliu: „Nu vreau să comentez acest lucru, dar nu vor ataca.” De ce s-au subțiat stocurile: transferuri către Orientul Mijlociu și Ucraina Articolul descrie un efect în lanț al conflictului cu Iranul, care a dus la transferul unor stocuri americane de rachete din Europa către Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații din Golf au folosit un număr semnificativ de interceptoare – inclusiv Patriot – împotriva dronelor și rachetelor iraniene. În paralel, livrările către Ucraina au continuat, iar oficialii ucraineni cer insistent sisteme Patriot suplimentare, susținând că acestea sunt singurele capabile să oprească rachetele balistice avansate ale Rusiei. În text este citat și Ed Arnold (Royal United Services Institute, Londra), care spune că livrările către Ucraina au fost planificate, dar consumul din Orientul Mijlociu a epuizat rapid stocurile și a scos la iveală limitări ale lanțului de aprovizionare. Contradicții publice: NATO și Pentagonul resping ideea de „penurie” Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt militar de rang înalt al NATO, a declarat că afirmația privind un nivel critic al rachetelor Patriot în Europa este „pur și simplu nefondată” și că Alianța ar avea suficiente muniții de apărare aeriană atât pentru propria apărare, cât și pentru sprijinirea Ucrainei. Și Pentagonul, prin purtătorul de cuvânt Sean Parnell, a calificat drept „false” afirmațiile privind penuria de muniție a SUA, susținând că armata are resursele necesare pentru operațiuni și apărarea intereselor americane. Ce urmează: producție în creștere și o linie de fabricație în Germania În material sunt prezentate estimări ale Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citate prin Mark Cancian, potrivit cărora conflictul legat de Iran ar fi epuizat 65% din stocul american de rachete Patriot – aproximativ 1.500 din 2.330 de interceptoare. Tot în articol se menționează că în acest an ar urma să fie fabricate circa 600 de rachete, iar obiectivul de producție pentru 2030 este de 2.000 de rachete Patriot anual. NATO a anunțat că prima unitate de producție a rachetelor Patriot din Europa urmează să fie inaugurată în Germania în septembrie, iar livrările ar putea începe la începutul anului viitor. Primele livrări ar urma să meargă către statele care au plasat deja comenzi, între care sunt enumerate Germania, Olanda, România și Spania. În paralel, articolul notează că Rusia are propriile limitări: ar fi dificil pentru Moscova să susțină un război aerian pe două fronturi, iar vulnerabilitățile apărării sale antiaeriene, expuse de lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei, ar putea cântări în calculul riscurilor. În formularea lui Arnold: „Adevărul inconfortabil este că, probabil, cea mai bună apărare aeriană de care dispunem o reprezintă limitările Rusiei.” [...]
Guvernul Islandei exclude reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 , după ce referendumul a respins propunerea, iar premierul Kristrun Frostadottir a încadrat rezultatul drept „o victorie pentru democrație”, nu „un eșec”, potrivit Digi24 . Decizia fixează un orizont politic și de reglementare: cel puțin în actuala legislatură, Islanda nu va intra într-un proces formal de negociere cu Bruxelles. Într-o conferință de presă organizată a doua zi după referendum, lidera social-democrată a spus că executivul pe care îl conduce „nu va relua negocierile de aderare în cursul acestei legislaturi”, care se întinde până în 2028, deși ea însăși a fost favorabilă votului „da”. Ce au decis alegătorii și de ce contează Islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, într-un vot cu prezență ridicată la urne. După numărarea tuturor buletinelor, 52,8% s-au pronunțat împotrivă, iar 47,2% au susținut opțiunea „da”, potrivit postului public RUV și altor mass-media islandeze, citate în material. Miza internă a fost legată și de temeri privind suveranitatea apelor de pescuit ale țării, un subiect sensibil într-o economie în care pescuitul are o greutate majoră. Ce urmează Guvernul își prezentase proiectul de aderare ca pe un moment „acum sau niciodată”, însă rezultatul referendumului închide, practic, fereastra de negociere pentru următorii ani. Din declarațiile premierului reiese că tema nu va fi repusă pe agenda executivului înainte de finalul actualei legislaturi, în 2028. [...]
Ministerul Apărării pregătește o campanie de informare publică în 42 de centre militare județene, cu înscriere prin aplicație, pentru a reduce riscurile și dezinformarea potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță , din studioul postului. Miruță spune că inițiativa vizează atât informarea despre incidentele cu drone și resturile acestora, cât și combaterea dezinformării din mediul online, prin întâlniri organizate în centrele militare din fiecare județ. Participarea ar urma să fie deschisă publicului, iar Ministerul lucrează la o aplicație prin care cei interesați să se poată înscrie la sesiuni programate „într-o anumită zi, la o anumită oră”. Componenta operațională: întâlniri în 42 de locații și înscriere digitală Ministrul afirmă că materialele prezentate vor fi pregătite astfel încât interacțiunea să fie una „captivantă”, iar specialiști ai Armatei Române – inclusiv din psihologie și comunicare – să discute direct cu oamenii și să răspundă întrebărilor. Planul menționat de Miruță include prezentări în „42 de locații”, urmând să fie stabilită frecvența acestor evenimente. Context: avertisment privind resturile de drone În același context, Miruță a transmis un apel către cetățenii care găsesc resturi de drone să nu le atingă și să anunțe autoritățile, pe motiv că unele pot conține explozibil și pot provoca tragedii. El a invocat o creștere a numărului de astfel de cazuri și a oferit un exemplu dintr-un interval recent de trei zile, când Armata Română ar fi avut 18 intervenții de recuperare și scanare pentru a stabili dacă există explozibil. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar de lansare pentru aplicație sau pentru începerea efectivă a întâlnirilor în centrele militare județene. Miruță afirmă că proiectul este în lucru și că autoritățile vor vedea „cum va funcționa” după implementare. [...]
