Știri
Știri din categoria Diverse
Avertismentul vicepreședintelui SUA ridică miza pentru traficul energetic prin Ormuz, după ce Iranul ar fi reluat atacurile asupra navelor, iar Washingtonul transmite că va răspunde militar pentru a menține deschisă ruta, potrivit Digi24.
JD Vance a declarat, la un eveniment organizat la Milwaukee, că iranienii „nu respectă memorandumul de înțelegere” și că SUA au dreptul să „riposteze mai puternic ca niciodată” dacă atacurile asupra navelor continuă. Informațiile sunt relatate de CBS News, citată de Digi24.
„Înțelegerea de bază pe care am stabilit-o a fost că vom ridica blocada dacă încetați să trageți asupra navelor – dar dacă trageți asupra navelor, vom riposta, și vom riposta mai puternic ca niciodată.”
Vance a susținut că, deși Iranul ar fi promis că va opri tirurile asupra navelor, „acum 24 de ore” ar fi început din nou să tragă. Mesajul său a fost formulat în termeni direcți, indicând o reacție „cu toată forța” în cazul repetării atacurilor.
Întrebat despre evoluția conflictului cu Iranul, în contextul unor noi amenințări ale președintelui Donald Trump, vicepreședintele a spus că liderul de la Casa Albă are „numeroase opțiuni” pentru a-și atinge obiectivul: păstrarea deschisă a Strâmtorii Ormuz.
„Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă. Asta înseamnă că petrolul și gazul vor ajunge la poporul american.”
Vance a adăugat că, dacă Iranul ar încerca să închidă strâmtoarea, „va urma o reacție din partea armatei americane”, fără să ofere detalii despre pașii următori sau un calendar al deciziilor.
Recomandate
Șefa diplomației UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , iar Bruxellesul transmite că nu va reduce presiunea asupra Kremlinului, potrivit Știrile Pro TV . Kaja Kallas a reacționat după ce Washingtonul a suspendat sancțiunile americane care vizau tranzacțiile cu motorină rusească, în contextul unui acord anunțat de SUA cu Moscova privind acest carburant. Mesajul ei este că decizia oferă Rusiei venituri suplimentare și, implicit, capacitatea de a continua războiul din Ucraina. „Suspendarea sancţiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-şi duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.” În același mesaj, Kallas a invocat intensificarea atacurilor rusești și a acțiunilor „hibride” împotriva Europei, menționând că loviturile ruse ar fi ucis peste 80 de civili ucraineni în două zile și că Rusia și-ar fi intensificat atacurile hibride atât împotriva statelor UE, cât și împotriva aliaților din NATO. Decizia SUA și reacțiile: motorina rusească revine pe piețe Președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA au suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile, notează materialul, care citează Agerpres, la rândul său cu referire la AFP. Decizia a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a calificat-o drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni În paralel, Uniunea Europeană a promis că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre ar urma să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și a fost aprobată în unanimitate de cele 27 de state membre. În prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități, în cadrul regimului de sancțiuni legat de acțiuni care „subminează sau amenință” integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Contextul sancțiunilor europene este unul mai larg: UE a introdus treptat măsuri restrictive împotriva Rusiei începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare menționate în material. [...]
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate crește veniturile Moscovei pentru război , după ce președintele american Donald Trump a anunțat suspendarea unor restricții, potrivit Libertatea . Reacția vine pe fondul intensificării atacurilor Rusiei în Ucraina și a „războiului hibrid” împotriva Europei, susține șefa diplomației europene, Kaja Kallas . Kallas a spus că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei rusești „îi oferă Moscovei venituri suplimentare” pentru a-și continua războiul și a insistat că „nu este momentul” pentru relaxarea presiunii asupra Rusiei, adăugând că Europa nu intenționează să facă acest pas. „Suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.” Decizia SUA și reacțiile politice Donald Trump a anunțat vineri că a avut o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și că a decis suspendarea unor sancțiuni pentru ca Rusia să poată livra motorină în SUA și pe piața globală. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat decizia, numind-o „slabă” și avertizând că Rusia va folosi beneficiile economice pentru a intensifica agresiunea. În SUA, anunțul a fost criticat atât de aleși democrați, cât și republicani, care l-au acuzat pe Trump că „trădează” Ucraina, Europa și securitatea Americii. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni În paralel, Uniunea Europeană a transmis că își va consolida propriile măsuri împotriva regimului de la Moscova. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiuni legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică împotriva a aproximativ 3.000 de persoane și entități, potrivit AFP, citată de Libertatea. [...]
Apelul premierului britanic către Zelenski semnalează o repoziționare diplomatică în contextul tensiunilor generate de declarațiile lui Donald Trump privind conducerea Ucrainei, potrivit Libertatea . Prim-ministrul britanic Andy Burnham l-a sunat sâmbătă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și i-a transmis „toată solidaritatea”, după ce Zelenski s-a opus suspendării unor sancțiuni impuse de SUA împotriva Rusiei, iar Trump a replicat că ar trebui să cedeze locul „altui președinte”, relatează AFP, citată de publicație. În convorbire, Burnham a spus că „ultimele 24 de ore au fost dificile pentru Ucraina” și și-a reafirmat sprijinul, conform unui comunicat al biroului premierului britanic. Din partea Kievului, Zelenski a afirmat că Londra și Kievul pregătesc o întâlnire „la cel mai înalt nivel” și își coordonează „pașii comuni potriviți”. Contextul: sancțiuni, bombardamente și reacții în lanț În aceeași zi, Zelenski a fost contactat și de președintele francez Emmanuel Macron, care a transmis „solidaritatea” Franței după bombardamentele rusești asupra Kievului și Zaporijjie. Articolul notează că 20 de oameni, inclusiv trei copii, au fost uciși în propriile case, la o zi după ce Trump a anunțat un acord pentru suspendarea unor sancțiuni impuse Rusiei, pentru a permite exporturile de motorină pe piața americană și globală. Zelenski a condamnat decizia drept „slabă” din partea unor „parteneri puternici”, iar Trump a cerut ca Ucraina să „aibă un nou președinte” și a criticat atacurile aeriene asupra rafinăriilor din Rusia. Prima reacție de la Kiev: sprijin pentru Zelenski Într-o reacție prezentată ca „prima” de la Kiev, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și „merită să fie susținut”. „Se bucură de sprijinul poporului ucrainean, iar acesta are dreptul să decidă. Declarațiile venite din străinătate confirmă doar că își face bine treaba. Merită să fie susținut”, a transmis șeful diplomației ucrainene. [...]
Declarațiile lui Donald Trump care pun sub semnul întrebării leadershipul de la Kiev au declanșat o rundă de consultări rapide între Ucraina și capitalele europene , în încercarea președintelui Volodimir Zelenski de a consolida sprijinul politic într-un moment sensibil pentru coordonarea externă a efortului de război, potrivit Digi24 . Digi24 relatează că Zelenski a inițiat discuții „urgente” cu mai mulți lideri europeni și parteneri apropiați ai Ucrainei imediat după ce șeful de la Casa Albă a spus direct că ucrainenii ar trebui „să-și aleagă alt lider”, adăugând că Zelenski ar trebui să plece. Cu cine a discutat Zelenski și ce urmează Conform agenției de presă de stat de la Kiev, citată de publicație, Zelenski a vorbit cu: premierul britanic; președintele Franței, Emmanuel Macron; președintele Finlandei, Alexander Stubb; premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Presa de la Kiev mai susține că o întâlnire între Zelenski și premierul britanic Burnham „ar putea avea loc în zilele următoare”. Miza: menținerea sprijinului european pe fondul presiunii politice din SUA În relatarea Digi24, discuțiile sunt prezentate ca o încercare a lui Zelenski de a obține sprijinul partenerilor europeni în contextul declarațiilor lui Trump. Jurnaliștii din capitala ucraineană mai afirmă că Zelenski ar fi fost informat neoficial, anterior, despre anunțul pe care urma să îl facă liderul de la Casa Albă, iar după primirea acestor informații a inițiat convorbiri telefonice cu lideri europeni. În același context, publicația consemnează și o declarație atribuită premierului eston: „Ucraina trebuie sprijinită să transforme rafinăriile de petrol rusești în ruine”. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese dacă aceste discuții s-au concretizat în decizii sau angajamente noi; deocamdată, semnalul principal este accelerarea coordonării politice cu liderii europeni pe fondul unei presiuni publice venite dinspre Washington. [...]
Apelul lui George Simion pentru eliberarea lui Călin Georgescu este prezentat ca un mesaj către instituțiile statului, pe fondul suspiciunilor de politizare a justiției , potrivit Digi24 . Interpretarea îi aparține lui Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, care a comentat subiectul într-un interviu „În Fața Ta”. Peiu a spus că a înțeles apelul lui Simion ca fiind adresat „instituțiilor statului”, cu scopul de a evita „politizarea actului de justiție penală”, pe care o compară cu perioada în care Traian Băsescu era președinte. În același context, el a afirmat că mesajul ar fi îndreptat către „cei care se presupune că au putere de conducere în România”. AUR încearcă să evite o poziție oficială unitară, dar nu o contrazice Întrebat dacă susține mesajul „Eliberați-l pe Călin Georgescu!”, Peiu a evitat să angajeze partidul, argumentând că nu poate face acest lucru fără acordul unui „for statutar”. Totuși, a adăugat că nu ar fi bine ca AUR să transmită mesaje diferite și a subliniat că președintele partidului are dreptul să angajeze formațiunea. În plus, Peiu a vorbit despre existența unei suspiciuni că arestarea lui Georgescu ar fi fost influențată politic, deși nu a prezentat dovezi, ci a încadrat afirmația la nivel de percepție și întrebare publică. Miza imediată: votul pentru guvern și condiționările politice Înaintea votului pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, George Simion a declarat că AUR nu va vota nicio variantă de guvern până când Călin Georgescu „nu va fi eliberat”. Peiu a nuanțat însă formula, spunând că ideea „nu votăm un guvern” ar trebui înțeleasă ca neparticipare la vot, nu ca vot împotrivă. Din perspectiva funcționării instituționale, mesajele de acest tip ridică presiunea politică în jurul unei decizii aflate în zona justiției și pot complica negocierile parlamentare, în condițiile în care AUR își leagă poziționarea la vot de un subiect aflat în atenția instanțelor. [...]
UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească poate alimenta financiar războiul Rusiei , după ce Washingtonul a anunțat un acord cu Moscova privind livrările, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul riscului ca tranzacțiile cu produse petroliere să aducă venituri suplimentare Kremlinului, într-un moment în care UE spune că nu intenționează să reducă presiunea prin sancțiuni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a transmis pe rețeaua X că suspendarea sancțiunilor asupra motorinei ruse „îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-și duce războiul” și că „nu este momentul” pentru relaxarea măsurilor. Ea a invocat și intensificarea atacurilor rusești, inclusiv „atacuri hibride” împotriva Europei, atât asupra statelor membre UE, cât și asupra aliaților din NATO. În paralel, președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA ar fi suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile. Decizia a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a catalogat-o drept „nedemnă”, conform relatării. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni Uniunea Europeană spune că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre urmează să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și, în forma actuală, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități. Contextul mai larg, reamintit în articol, este că UE a introdus treptat sancțiuni începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare. [...]
