Știri
Știri din categoria Diverse

Stocurile de interceptoare Patriot ale SUA din Europa au ajuns la un nivel „mai mult decât critic”, iar asta slăbește capacitatea de apărare antiaeriană a NATO pe flancul european, pe fondul redirecționării munițiilor către Orientul Mijlociu în contextul conflictului declanșat de administrația Trump cu Iranul, potrivit Digi24.
Informația este bazată pe declarații pentru Associated Press ale unui oficial american din domeniul apărării aflat în Europa și ale unui oficial NATO, ambii sub protecția anonimatului, care indică o lipsă acută în special la interceptoarele Patriot – muniția esențială pentru doborârea rachetelor balistice rusești de mare viteză. Într-un scenariu de atac asupra unor ținte precum un comandament militar sau o centrală electrică, NATO ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Ucrainei, „să încaseze lovitură după lovitură”, a avertizat oficialul american citat.
Potrivit oficialului american, forțele SUA din Europa nu ar avea suficiente sisteme Patriot pentru a opri un atac susținut cu rachete balistice și ar avea o capacitate „foarte limitată” chiar și în fața unei singure lovituri sau a unei rachete rusești rătăcite care își schimbă traiectoria.
Deși un atac rusesc asupra țărilor NATO nu este considerat iminent, în material se menționează că directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu atace, informație atribuită publicației The Wall Street Journal. Întrebat despre mesaj, Donald Trump a refuzat să comenteze în detaliu:
„Nu vreau să comentez acest lucru, dar nu vor ataca.”
Articolul descrie un efect în lanț al conflictului cu Iranul, care a dus la transferul unor stocuri americane de rachete din Europa către Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații din Golf au folosit un număr semnificativ de interceptoare – inclusiv Patriot – împotriva dronelor și rachetelor iraniene. În paralel, livrările către Ucraina au continuat, iar oficialii ucraineni cer insistent sisteme Patriot suplimentare, susținând că acestea sunt singurele capabile să oprească rachetele balistice avansate ale Rusiei.
În text este citat și Ed Arnold (Royal United Services Institute, Londra), care spune că livrările către Ucraina au fost planificate, dar consumul din Orientul Mijlociu a epuizat rapid stocurile și a scos la iveală limitări ale lanțului de aprovizionare.
Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt militar de rang înalt al NATO, a declarat că afirmația privind un nivel critic al rachetelor Patriot în Europa este „pur și simplu nefondată” și că Alianța ar avea suficiente muniții de apărare aeriană atât pentru propria apărare, cât și pentru sprijinirea Ucrainei.
Și Pentagonul, prin purtătorul de cuvânt Sean Parnell, a calificat drept „false” afirmațiile privind penuria de muniție a SUA, susținând că armata are resursele necesare pentru operațiuni și apărarea intereselor americane.
În material sunt prezentate estimări ale Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citate prin Mark Cancian, potrivit cărora conflictul legat de Iran ar fi epuizat 65% din stocul american de rachete Patriot – aproximativ 1.500 din 2.330 de interceptoare. Tot în articol se menționează că în acest an ar urma să fie fabricate circa 600 de rachete, iar obiectivul de producție pentru 2030 este de 2.000 de rachete Patriot anual.
NATO a anunțat că prima unitate de producție a rachetelor Patriot din Europa urmează să fie inaugurată în Germania în septembrie, iar livrările ar putea începe la începutul anului viitor. Primele livrări ar urma să meargă către statele care au plasat deja comenzi, între care sunt enumerate Germania, Olanda, România și Spania.
În paralel, articolul notează că Rusia are propriile limitări: ar fi dificil pentru Moscova să susțină un război aerian pe două fronturi, iar vulnerabilitățile apărării sale antiaeriene, expuse de lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei, ar putea cântări în calculul riscurilor. În formularea lui Arnold:
„Adevărul inconfortabil este că, probabil, cea mai bună apărare aeriană de care dispunem o reprezintă limitările Rusiei.”
Recomandate

Rusia ar avea un deficit lunar de circa 6.000 de militari față de recrutări, ceea ce ridică presiunea pe Kremlin să evite o nouă mobilizare cu costuri economice și politice mari , potrivit Știrile Pro TV , care citează oficiali occidentali preluați de presa internațională. În evaluarea acestora, Rusia continuă să trimită rapid oameni pe front, cu o rată estimată la aproximativ 1.000 de recruți pe zi, însă în ultimele două luni intrările nu ar mai fi acoperit pierderile generate de militarii uciși sau răniți, conform The Guardian . Un oficial occidental citat estimează diferența la aproximativ 6.000 de persoane pe lună. De ce contează: mobilizarea, un risc economic și politic pentru Kremlin Potrivit oficialilor occidentali citați, opțiunile lui Vladimir Putin de a compensa pierderile printr-o nouă campanie de recrutare sunt limitate, iar o mobilizare ar fi „un risc major” atât politic, cât și economic. Ultima mobilizare, în toamna lui 2022 , ar fi determinat aproximativ un milion de ruși — „mulți dintre ei foarte bine pregătiți profesional” — să părăsească țara; mai puțin de jumătate s-ar fi întors ulterior, conform aceleiași surse. În plus, oficialii ridică și o problemă operațională: nu este clar dacă armata rusă ar putea integra „câteva sute de mii” de noi recruți, în condițiile unui deficit de echipamente și de ofițeri. Răspunsul Moscovei: intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile Unul dintre oficialii occidentali susține că, în acest context, Kremlinul ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și a populației din Ucraina. Rusia ar fi lansat peste 360 de rachete de la începutul lunii iulie, profitând de deficitul de sisteme ucrainene de apărare împotriva rachetelor balistice. „Este clar că Moscova intenționează să încerce să distrugă moralul ucrainenilor prin distrugerea infrastructurii energetice în această iarnă.” Context regional: retorică, riscuri și evitarea unei confruntări directe cu NATO Aceiași oficiali occidentali afirmă că, deși amenințarea Rusiei rămâne „foarte serioasă”, evaluarea lor este că Vladimir Putin „își dorește categoric să evite o confruntare directă cu NATO”. În paralel, Rusia ar continua să folosească un discurs ostil și acuzații la adresa Marii Britanii, pe care un oficial le leagă de doctrina militară rusă — utilizarea retoricii pentru a exploata temerile adversarilor și a le influența deciziile. Totuși, oficialul spune că Rusia păstrează capacitatea de a ataca Marea Britanie inclusiv prin atacuri cibernetice sau acțiuni fizice asupra unor obiective civile, desfășurate prin intermediari; sunt menționate ca posibile ținte fabrici sau depozite. În acest cadru, oficialii occidentali apreciază că obiectivul general al lui Putin rămâne un război de uzură, mizând pe diminuarea sprijinului aliaților pentru Ucraina, inclusiv prin amplificarea temerilor publice legate de amenințările rusești. [...]

Schimbul de informații SUA–Ucraina despre contactele de la Moscova indică o coordonare mai strânsă pe riscul NATO , într-un moment în care la nivel public persistă mesaje divergente despre intențiile Rusiei, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Washingtonul a furnizat Kievului informații despre „o serie de întâlniri” care au avut loc la Moscova în ultimele zile. Mesajul a fost transmis pe Telegram, fără detalii despre participanți sau conținutul discuțiilor. Zelenski a mulțumit părții americane „pentru informații și pentru tonul necesar al conversației cu Rusia”, din nou fără a preciza ce anume a fost discutat. Context: vizita șefului CIA la Moscova și tema unui posibil atac asupra NATO În același cadru, publicația Wall Street Journal a relatat că directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi călătorit la Moscova pentru a avertiza Rusia în legătură cu orice atac asupra unui stat membru NATO. Kremlinul a respins informația. Președintele american Donald Trump a declarat că Vladimir Putin „nu va ataca o țară NATO”, minimalizând relatările despre deplasarea lui Ratcliffe, potrivit Reuters, citată de Agerpres. Două surse au spus pentru Reuters că, în timpul întâlnirii, Ratcliffe a ridicat posibilitatea unei operațiuni rusești împotriva unui membru NATO, însă nu este clar dacă acesta a fost scopul principal al călătoriei. Discuțiile ar fi inclus și sprijinul Rusiei pentru Iran, conform uneia dintre sursele citate de Reuters. [...]

Vizita șefului CIA la Moscova semnalează o creștere a riscului de escaladare Rusia–NATO , cu potențiale efecte în lanț asupra securității regionale și a mediului economic european, potrivit Bild . Publicația scrie că directorul CIA, John Ratcliffe , s-a întâlnit cu șeful serviciului rus de informații, Serghei Narîșkin, într-un „întâlnire de lucru”, iar mesajul central transmis ar fi fost o avertizare: „departe de statele NATO”. Întâlnirea ar fi vizat, conform articolului, teme „sensibile”, între care o posibilă escaladare rusă împotriva NATO, războiul din Ucraina și sprijinul Moscovei pentru Iran. Din perspectiva impactului, miza imediată este riscul de incidente sau acțiuni hibride (atacuri cibernetice, sabotaj) care pot ridica costurile de securitate pentru state și companii și pot amplifica volatilitatea în regiune. De ce „acum”: semnale de escaladare și avertismente Bild leagă momentul vizitei de o acumulare de „semnale de avertizare” privind o posibilă escaladare în raport cu NATO. Sunt menționate, între altele, incidente precum drone în spațiul aerian NATO, o rachetă de croazieră rusească ajunsă în Polonia, precum și atacuri cibernetice, sabotaje și incendieri. Publicația notează și că, în cazul unei „drone cu explozibil” asociate zonei Leipzig/Halle, informații ale serviciilor americane ar indica o posibilă implicare rusă. Aceste elemente sunt prezentate ca fundal pentru ipoteza că Ratcliffe ar fi mers la Moscova pentru a transmite un avertisment direct, similar cu o vizită anterioară a fostului șef CIA William Burns, care ar fi avertizat Kremlinul în noiembrie 2021 înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Ucraina: scenarii de intensificare, inclusiv discuții despre arme nucleare tactice Un alt motiv posibil invocat este legat de evoluțiile de pe frontul din Ucraina și de riscul unor lovituri rusești mai puternice. Articolul susține că Moscova ar lua în calcul intensificarea atacurilor cu rachete balistice. În plus, Bild scrie că surse apropiate Kremlinului, citate de Bloomberg, ar vorbi despre discuții tot mai frecvente privind un posibil recurs, „în ultimă instanță”, la arme nucleare tactice. Publicația adaugă că, dacă serviciile americane ar avea date despre un astfel de plan, acesta ar putea explica urgența deplasării la Moscova. Iran: presiune economică și mesaj către Moscova Bild mai menționează că vizita a avut loc la o zi după lansarea de către SUA a „ Operation Economic Outcast ”, descrisă ca o inițiativă de izolare economică suplimentară a Iranului, inclusiv prin descurajarea altor state și companii să facă afaceri cu Teheranul. În acest context, publicația avansează ipoteza că Ratcliffe ar fi încercat să crească presiunea asupra Rusiei pentru a-și reduce sprijinul pentru Iran. Ce urmează și ce rămâne neclar Articolul prezintă mai multe explicații posibile pentru momentul vizitei, fără a indica un singur motiv confirmat oficial. Cert este doar cadrul descris: întâlnirea Ratcliffe–Narîșkin și temele sensibile vehiculate. Pentru Europa, inclusiv pentru mediul de afaceri, semnalul principal este că Washingtonul tratează drept urgentă gestionarea riscului de escaladare Rusia–NATO, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă, iar presiunea asupra Iranului crește. [...]

Un panou solar termic care urcă până la 150°C ar putea reduce dependența fabricilor de gaz pentru o parte importantă din consumul de căldură industrială, potrivit Libertatea . Sistemul, dezvoltat de cercetătorul Luca Thommen la ETH Zürich , este gândit din materiale „simple și ieftine” și încălzește direct apă sau aer, țintind procese unde astăzi se arde frecvent gaz. De ce contează pragul de 150°C în industrie În multe fabrici, nevoia de căldură nu ajunge la temperaturile extreme din producția de oțel sau ciment, ci se încadrează între aproximativ 100 și 150°C. În această plajă intră, conform articolului, utilizări precum: industria alimentară: pasteurizare și uscare; industria textilă: vopsirea materialelor; alte procese industriale care folosesc căldură „medie”. În prezent, această căldură este obținută adesea prin arderea gazului sau a altor combustibili, ceea ce face ca o alternativă solară la 150°C să fie relevantă economic și operațional. Ce aduce diferit panoul: simplificare și cost potențial mai mic Colectoarele solare termice există, însă soluțiile care trec de 100°C tind să devină mai complicate și mai scumpe, din cauza cerințelor legate de conducte, izolație și funcționarea la temperaturi și presiuni ridicate. Abordarea lui Thommen, descrisă în material, urmărește să reducă numărul componentelor: sistemul este „simplificat într-un singur panou”, folosește puțin metal (în special unde sunt necesare conducte rezistente la presiune), iar carcasa are rol atât structural, cât și de izolație termică. În interior sunt integrate suprafețe reflectorizante care concentrează lumina către zona de captare a căldurii. Publicația PiataAuto.md, citată de Libertatea, notează că rezultatul ar fi un panou mai ușor și, potrivit cercetătorului, „mult mai ieftin” de produs decât sistemele convenționale, iar greutatea redusă ar permite inclusiv montarea pe acoperișurile unor fabrici existente. Stadiul proiectului și limitele: soarele nu acoperă tot Prototipul testat la ETH Zürich a atins temperatura-țintă de până la 150°C. Pentru funcționare, panoul trebuie conectat la un circuit prin care circulă apa, menținută în stare lichidă prin presiunea din instalație chiar și la temperaturi ridicate. Sistemul nu ar elimina complet nevoia unei surse alternative de căldură: pentru funcționarea pe timp de noapte, fabricile pot folosi rezervoare de stocare a căldurii sau pot păstra un boiler care pornește când energia solară nu este suficientă. Ca alternativă, articolul menționează pompele de căldură industriale, care pot ajunge la temperaturi apropiate de 150°C și pot funcționa permanent. În continuare, miza principală rămâne prețul: cercetătorul urmărește o soluție suficient de ieftină încât energia solară să devină atractivă economic pentru fabrici și intenționează ca, în aproximativ un an, să ajungă la o versiune pregătită pentru producția la scară mai mare. [...]

Prețurile la pompă au rămas practic neschimbate de circa două săptămâni , iar diferențele între marile orașe sunt mici, potrivit datelor centralizate de Peco Online și prezentate de Libertatea . Pentru șoferi și companii, stabilitatea de moment contează mai ales în contextul intervenției fiscale anunțate pentru motorină, care ar urma să influențeze costurile de transport în prima parte din septembrie. În București, cea mai ieftină benzină standard este 9,51 lei/litru (preț constant din 12 august), iar motorina standard pornește de la 10,14 lei/litru, cu un interval de prețuri între 10,14 și 10,40 lei/litru în rețelele analizate. Benzina: Bucureștiul, la același minim ca Iași și Constanța În Capitală, minimul pentru benzină standard este 9,51 lei/litru, preț întâlnit la Petrom și Socar. Alte repere din rețelele monitorizate: 9,54 lei/litru la Rompetrol și 9,57 lei/litru la OMV, Mol și Lukoil. Comparativ, în principalele orașe menționate, cele mai mici prețuri la benzină standard sunt: Timișoara: 9,48 lei/litru Cluj-Napoca: 9,49 lei/litru București, Iași și Constanța: 9,51 lei/litru Publicația notează că aceste minime sunt constante din 20 august. Motorina: interval mai larg la București, minimul pe orașe rămâne în Cluj În București, motorina standard are un minim de 10,14 lei/litru (Petrom și Socar), în timp ce Rompetrol, OMV și Mol afișează 10,20 lei/litru, iar Lukoil urcă la 10,40 lei/litru. La nivelul orașelor comparate, cele mai mici prețuri la motorină standard sunt: Cluj-Napoca: 10,09 lei/litru Timișoara: 10,10 lei/litru București, Iași și Constanța: 10,14 lei/litru Ce urmează: reducerea accizei la motorină se adâncește de la 1 septembrie Libertatea amintește că Ministerul Finanțelor a anunțat pe 13 august o reducere temporară cu 20% a accizei la motorina standard pentru perioada 16–31 august 2026, în baza mecanismului de ajustare dinamică reglementat prin Legea nr. 162/2026. De la 1 septembrie, reducerea accizei ar urma să fie majorată de la 20% la 25%, pentru intervalul 1–15 septembrie 2026. Concret, ajustarea este descrisă ca o diminuare de 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă, iar nivelul accizei efective ar urma să fie de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă, conform datelor Ministerului Finanțelor citate în articol. Unde sunt cele mai mici prețuri din țară (exemple punctuale) Pentru 29 august, cea mai ieftină benzină standard din România este 9,48 lei/litru la o stație Socar din Suceava (Calea Unirii nr. 35). La motorină standard, cel mai mic preț este 10,09 lei/litru la stația DHR din Cluj-Napoca (strada Plopilor nr. 64), cu mențiunea că luni minimul fusese 10,02 lei/litru. Notă: prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate; șoferii sunt sfătuiți să verifice înainte de alimentare, mai ales când operatorii schimbă tarifele în cursul zilei. [...]

PSD își strânge toți parlamentarii la Sinaia pentru a decide rapid dacă intră în formula de susținere a viitorului premier , într-un moment în care președintele Nicușor Dan pregătește o nouă desemnare la Palatul Victoria, potrivit Știrile Pro TV . Miza întâlnirii de partid este una operațională: PSD ar putea vota, în cadrul ședinței de luni, 31 august, susținerea premierului pe care președintele urmează să îl desemneze „la finalul săptămânii viitoare”. Reuniunea are loc la un hotel de 4 stele din Sinaia și este descrisă ca una „cum n-a mai fost de mulți ani”, prin participarea la un loc a liderilor și parlamentarilor din toată țara. În paralel, președintele Nicușor Dan ar urma să aibă marți consultări cu liderii partidelor, pentru a treia desemnare de prim-ministru, după eșecurile cu Eugen Tomac și Adrian Veștea. Conform informațiilor prezentate, prima opțiune luată în calcul ar fi un premier independent, iar numele cu cele mai mari șanse menționat este Alexandru Nazare , actual ministru al Finanțelor. Ce majoritate se conturează și ce condiții sunt avansate În scenariul descris, viitorul Guvern ar urma să fie susținut de PSD și UDMR, cu voturi care ar veni și din alte zone parlamentare: grupurile UPR și PACE; încă 10 voturi din „tabăra anti-Bolojan” din PNL. Totodată, sursa notează că miniștrii ar urma să fie politici, însă președintele și-ar dori influență asupra numirii a două portofolii: Externe și Apărare Națională. Tensiuni interne: varianta Grindeanu nu ar fi ieșit din joc Deși ședința de la Sinaia ar putea tranșa susținerea pentru viitorul premier desemnat, în PSD ar exista în continuare voci care spun că nu s-a renunțat definitiv la varianta Sorin Grindeanu. În acest context este amintit și faptul că, în ultimele luni, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda i-ar fi cerut lui Grindeanu să își asume funcția de premier. În acest moment, rămâne neclar pe ce nume se va coagula sprijinul PSD și dacă votul de la Sinaia va produce o decizie formală înainte de desemnarea de la Cotroceni. [...]