Știri
Știri din categoria Externe
Închiderea Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” ridică un risc imediat pentru transportul maritim și fluxurile energetice din Golf, după ce SUA au lansat o a treia rundă de atacuri aeriene asupra Iranului, relatează Economedia, citând informații transmise de CNBC și declarații ale Comandamentului Central al SUA (Centcom) și ale Gărzii Revoluționare iraniene.
Atacurile americane au fost ordonate sâmbătă de președintele Donald Trump, ca răspuns la un atac iranian asupra unei nave comerciale care tranzita Strâmtoarea Ormuz, potrivit Centcom. Garda Revoluționară Islamică a anunțat, prin agenția de stat PressTV, că a închis strâmtoarea pentru tot traficul naval.
Centcom afirmă că nava M/V GFS Galaxy, un portcontainer sub pavilion cipriot, nu își mai poate continua călătoria după ce atacul iranian a provocat un incendiu la bord și „daune semnificative” la sala mașinilor. Un membru al echipajului civil este dat dispărut.
În comunicările publice citate, Centcom a justificat loviturile ca parte a unui efort de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale. Secretarul apărării Pete Hegseth a transmis, la rândul său, că „Iranul a făcut o alegere proastă. Acum plătește”.
Garda Revoluționară a susținut că:
„Niciunei nave nu i se va permite să tranziteze strâmtoarea”
În paralel, textul indică faptul că Iranul a atacat nave care foloseau o rută sudică de-a lungul coastei Omanului, rută descrisă ca fiind protejată de armata americană, iar Teheranul ar cere navelor să utilizeze o rută nordică prin apele sale teritoriale.
Publicația notează că SUA și Iranul au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru redeschiderea strâmtorii, însă cele două părți sunt acum în dezacord privind condițiile de redeschidere. Acordul prevedea că Iranul va depune eforturi pentru trecerea în siguranță și că nu va percepe taxă de trecere timp de 60 de zile, dar nu definea rutele precise de tranzit.
David Goldwyn, fost trimis special al Departamentului de Stat al SUA pentru afaceri energetice internaționale, a pus blocajul pe lipsa unui consens privind gestionarea traficului naval, afirmând că problema a fost „amânată”.
Separat, secretarul american pentru energie, Chris Wright, a declarat luna trecută că armata SUA va „asigura fluxul de energie din Golf, cu sau fără un acord cu Iranul”, susținând totodată că Iranul „nu va mai avea capacitatea de a închide Strâmtoarea Hormuz în viitor”.
Sâmbătă dimineață, agenția iraniană Tasnim a relatat că ministrul de externe Abbas Araghchi a sosit în Oman pentru discuții cu omologul său, Sayyid Badr bin Hamad Al Busaidi. Omanul este menționat ca mediator-cheie în eforturile de a pune capăt războiului dintre SUA și Iran, însă, pe baza informațiilor din sursă, nu există încă un calendar sau o soluție convenită pentru reluarea traficului prin strâmtoare.
Recomandate
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Podul internațional Gordie Howe, un proiect de 4,5 miliarde de dolari, intră pe linie dreaptă pentru deschidere , după ce președintele SUA Donald Trump a dat undă verde inaugurării, potrivit Mediafax . Decizia vine după un acord SUA–Canada menit să închidă disputa care a întârziat punerea în funcțiune a infrastructurii. Podul, care traversează râul Detroit și leagă Detroit (Michigan) de Windsor (Ontario), ar urma să se deschidă pe 27 iulie, conform Financial Times, după ce Trump și-a retras obiecțiile față de proiect. Investiția este evaluată la 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,5 miliarde lei). De ce contează: deblocarea unei infrastructuri-cheie după o dispută pe taxe Miza imediată este operațională: proiectul a fost lansat în urmă cu 13 ani, iar inaugurarea a fost împinsă din cauza unei dispute între cele două părți. Guvernul canadian a anunțat vineri seara că SUA și Canada au convenit asupra unor „măsuri de cooperare axate pe gestionarea taxelor de trecere”. În februarie, Trump declarase că nu va deschide podul „până când Statele Unite nu vor fi despăgubite integral” de Canada, potrivit sursei citate de Mediafax. Ce s-a întâmplat cu inaugurarea și ce urmează Inaugurarea era programată inițial pentru 12 iunie, însă ceremonia a fost amânată „brusc”, pe fondul unor „probleme rămase nerezolvate”, potrivit Associated Press. Acum, după acordul privind taxele și retragerea obiecțiilor, deschiderea este estimată pentru 27 iulie. Date tehnice și context Podul are 2,4 kilometri lungime, traversează râul Detroit și are șase benzi, fiind susținut de cabluri. Proiectul a fost descris ca o sursă de tensiune în relațiile SUA–Canada, relații care s-au deteriorat în al doilea mandat al lui Trump. În același context, Mediafax notează că ulterior s-a aflat că miliardarii proprietari ai podului rival Ambassador Bridge (care leagă deja Canada de SUA prin Detroit) au donat 1 milion de dolari către un Super PAC care îl susține pe Trump. [...]
Moartea subită a senatorului Lindsey Graham riscă să complice avansarea unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , pe care republicanul îl negociase recent cu administrația Trump, potrivit HotNews . Graham, una dintre vocile influente ale Partidului Republican pe teme de politică externă și securitate, a murit la 71 de ani, la scurt timp după o vizită la Kiev. Biroul său a anunțat pe X că decesul a survenit în urma unei „boli scurte și subite”, fără a oferi detalii despre cauză. Presa americană a relatat că echipaje de urgență au intervenit sâmbătă seara la reședința sa din Capitol Hill, după un apel privind un stop cardiac. Ce se poate bloca în Congres: sancțiunile și agenda de politică externă Graham tocmai anunțase vineri un acord cu administrația Trump pentru a avansa cu un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În contextul în care el era un promotor constant al combinării presiunii economice (sancțiuni) cu eforturile diplomatice, dispariția sa lasă un gol într-un moment în care Washingtonul încearcă să-și calibreze poziția față de războiul din Ucraina. Senatorul se întorsese recent din Ucraina și urma să apară duminică la emisiunea „Meet the Press”, potrivit NBC News, citat în material. La Kiev, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, iar discuțiile au vizat nevoile Ucrainei în materie de apărare aeriană și proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, conform declarațiilor lui Zelenski. China, „pârghia” invocată de Graham pentru a presa Rusia Cu două zile înainte de deces, Graham susținea că Beijingul ar putea juca un rol decisiv în a presa Rusia să intre în negocieri de pace. La Kiev, el a formulat explicit această idee: „Calea către încheierea acestui război, calea către pace, trece mai mult prin Beijing decât prin Washington, Kiev sau Moscova.” El a adăugat că China are „o influență uriașă” și că și-ar dori ca aceasta să o folosească „în beneficiul lumii”, apreciind totodată că președintele rus Vladimir Putin nu ar fi „încă în acel punct”, dar „nu ar fi nevoie de mult” pentru a-l aduce acolo. Reacții și profil politic: aliat al lui Trump, dar nu fără diferențe Donald Trump l-a numit pe Graham „una dintre cele mai remarcabile persoane și senatori” pe care i-a cunoscut și „un veritabil patriot american”. Relația lor a avut însă o evoluție abruptă: Graham a fost inițial un critic dur al lui Trump, inclusiv în campania din 2016, înainte de a deveni unul dintre aliații săi loiali în Senat. Chiar și ca susținător apropiat, Graham a criticat public decizia lui Trump, după revenirea la Casa Albă, de a grația aproximativ 1.500 dintre susținătorii implicați în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, avertizând că măsura ar putea alimenta violența. Pe linia politicii externe, Graham era cunoscut ca susținător al Israelului și al Ucrainei și ca oponent al Iranului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis, într-un comunicat, că Israelul „a pierdut unul dintre cei mai mari prieteni ai săi”, iar el „un prieten drag”. Funcții și carieră: poziții-cheie în Senat Graham deținea recent funcția de președinte al Comisiei pentru buget din Senat și era membru în comisii cu greutate, inclusiv pentru alocări bugetare și justiție. Fost avocat al Forțelor Aeriene și membru al Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Sud, a intrat în Senat în 2002, după un mandat în Camera Reprezentanților început în 1994. Associated Press, citată de News.ro, notează că în anii 1990 a susținut politici de izolare a unei țări și de limitare a programelor sale nucleare și de rachete (fără ca materialul să detalieze numele statului vizat). [...]
Administrația Trump condiționează continuarea negocierilor cu Iranul de o declarație publică privind securitatea transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz , cu un termen-limită până sâmbătă, potrivit Politico . Miza este una operațională și economică: garanții explicite că ruta rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor mai fi atacate. Cerința, descrisă de oficiali americani de rang înalt drept o „demandă”, vizează un angajament public al Teheranului că nu va amenința navele din Strâmtoarea Hormuz, un coridor esențial pentru transportul de energie și mărfuri. Potrivit acelorași oficiali, Washingtonul vrea ca Iranul să promită și că va menține culoarul deschis „fără taxe” și că va opri atacurile asupra navelor comerciale. Termen scurt și presiune diplomatică prin Oman Un al doilea oficial a spus că SUA a impus un termen rapid pentru ca Iranul să afirme că Strâmtoarea Hormuz este deschisă și că administrația se așteaptă ca această poziție să fie exprimată într-o întâlnire cu oficiali din Oman, programată sâmbătă. În lipsa unei astfel de poziții, oficialul a avertizat că „nu va fi o zi grozavă pentru ei”, fără a detalia ce măsuri ar urma. Administrația ar mai dori ca declarația să includă și o componentă „explicită sau cel puțin implicită” de recunoaștere a unei greșeli, potrivit unuia dintre oficiali, care a susținut că iranienii ar fi transmis deja acest lucru în discuții private. „Praful nuclear” și riscul ca un acord pe termen lung să nu se materializeze Unul dintre oficiali a mai afirmat că, într-un eventual acord final, Iranul ar trebui să predea ceea ce a numit „praf nuclear” (formulare neclară în material, fără explicații tehnice suplimentare). Același oficial a condiționat explicit încheierea unui acord de acest element și a invocat opțiuni de presiune „militare, diplomatice” și de „pârghie economică” dacă Teheranul refuză. Totuși, un oficial al administrației a admis că un acord pe termen lung s-ar putea să nu se concretizeze. Un al treilea oficial a descris situația drept un moment de „așteptare”, susținând că Iranul ar fi preferat să amâne închiderea unor subiecte majore până după funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, care au avut loc joi. Context: încetarea focului declarată „încheiată” Donald Trump a declarat în această săptămână, la summitul NATO din Turcia, că încetarea focului cu Iranul — începută la mijlocul lunii iunie — s-a încheiat, după ce Teheranul ar fi lovit nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Vineri, Trump a spus că negocierile vor continua, dar a insistat că încetarea focului rămâne „încheiată”. „Republica Islamică Iran ne-a cerut să continuăm «discuțiile». Am acceptat, dar Statele Unite le-au spus, fără echivoc, că ÎNCETAREA FOCULUI S-A ÎNCHEIAT!”, a scris Trump pe Truth Social. Pentru piețe și companii, semnalul principal este că Washingtonul încearcă să obțină rapid o garanție publică privind libertatea de navigație în Hormuz, însă negocierile rămân fragile, cu un termen scurt și cu posibilitatea explicită ca un acord amplu să nu fie atins. [...]
Schimbul de informații dintre Israel și SUA despre amenințări iraniene la adresa lui Donald Trump riscă să complice deciziile Washingtonului privind reluarea războiului cu Iranul , pe fondul unei neîncrederi crescânde în comunitatea americană de informații față de datele furnizate de Israel, potrivit CNN . Informațiile transmise de serviciile israeliene administrației Trump ar fi reflectat, potrivit unei surse israeliene și unui oficial american, mai degrabă „dorința” unor elemente din conducerea dură de la Teheran de a-l viza pe președintele SUA, nu existența unui plan nou, concret și detaliat de asasinat. Două surse americane familiarizate cu subiectul spun că evaluările recente ale SUA nu indică un complot nou și specific, ci un „zgomot de fond” constant despre diverși actori iranieni care ar vrea să facă acest lucru. Ce spune evaluarea americană și de ce contează Potrivit sursei, comunitatea de informații din SUA monitorizează de mai mult timp amenințările la adresa lui Trump, iar „fundamental” nu s-ar fi schimbat nimic în privința acestui tablou de risc de când și-a început al doilea mandat. În același timp, oficialii americani ar fi evaluat că actorii iranieni fie nu au reușit să dezvolte un plan, fie nu au primit aprobarea decidenților iranieni pentru o operațiune specifică. În plan operațional, CNN notează că Trump a făcut o schimbare surpriză de aeronavă la întoarcerea de la summitul NATO de miercuri, folosind un avion mai vechi, în locul celui nou (modernizat după ce a fost donat de Qatar și a intrat în serviciu luna aceasta). Potrivit a patru oficiali americani, decizia a fost luată parțial din motive de securitate legate de escaladarea conflictului din Iran, deși sursele citate atunci au spus că nu exista o amenințare nouă și specifică la adresa vieții președintelui. Israelul încearcă să influențeze direcția conflictului Schimbul de informații are loc într-un moment în care Israelul ar fi „tot mai marginalizat” în discuțiile administrației Trump despre cum să încheie războiul cu Iranul. Două surse israeliene susțin că Washingtonul nu ar dori implicarea Israelului în lupte, din teama de a pierde controlul asupra conflictului. Un oficial american a respins interpretarea israeliană privind poziția lui Trump, numind-o „știre falsă”, și a invocat relația strânsă SUA–Israel și coordonarea dintre parteneri, în contextul unor operațiuni militare menționate de partea americană. În paralel, Trump a scris vineri pe Truth Social că SUA le-au transmis liderilor iranieni „fără echivoc” că „încetarea focului s-a terminat”, adăugând însă că a fost de acord să continue discuțiile pentru restabilirea unei pauze a luptelor. Miza: credibilitatea informațiilor într-un moment de decizie Potrivit a două surse familiarizate cu subiectul, oficialii americani de informații sunt conștienți că Israelul se simte exclus din procesul decizional și își intensifică eforturile de a influența gândirea administrației Trump privind Iranul, inclusiv prin „alimentarea” cu informații atât a comunității de informații, cât și a unor oficiali considerați mai prietenoși. Aceleași surse indică existența unui grad de scepticism în comunitatea americană de informații față de datele venite din Israel, tocmai din percepția că acestea ar putea fi folosite pentru a orienta decizia politică a Washingtonului — un element care poate cântări în modul în care SUA evaluează riscurile și opțiunile dacă se ajunge din nou la un război pe scară largă. Într-un interviu de vineri pentru New York Post, Trump a minimalizat relevanța informațiilor israeliene (relatate inițial de Wall Street Journal), spunând că Iranul i-a amenințat viața de mult timp și afirmând că „Israel nu a venit cu nimic”. [...]
Egiptul a refuzat accesul în portul Alexandria unei croaziere LGBTQ+ cu circa 2.000 de pasageri, după ce nava fusese deja respinsă în Turcia, un semnal de înăsprire a practicilor de control asupra turismului în regiune, potrivit The Jerusalem Post . Nava Scarlet Lady , organizată și închiriată de Atlantis Events , urma un traseu din Atena spre Veneția. Prima perturbare a apărut săptămâna trecută, când autoritățile turce au blocat acostarea în Kușadası, după ce au publicat online un mesaj în care invocau faptul că voiajul era închiriat „de grupuri cunoscute pentru comportamente care nu se aliniază cu structura societății și valorile noastre morale”, conform CNN, citat de publicație. Refuzul Egiptului, fără o explicație oficială După blocajul din Turcia, nava a fost redirecționată către portul de rezervă din Alexandria, Egipt. Joi dimineață, pasagerii au fost informați că se caută urgent alte porturi, iar ulterior CEO-ul Atlantis Events, Rich Campbell, a transmis că nava a fost „refuzată la intrarea în apele egiptene”, ceea ce a făcut imposibilă oprirea în Alexandria. The Guardian, citat în articol, notează că autoritățile egiptene nu au oferit un motiv oficial pentru decizie, însă formularea „nealinierii valorilor morale” a fost asociată cu refuzul de acces. Ce spune operatorul și de ce contează pentru turism Campbell a spus că itinerariul fusese parcurs „fără probleme” și anul trecut, ceea ce sugerează o schimbare de abordare față de astfel de grupuri turistice. În declarațiile citate, el a criticat ideea că o țară poate „alege” ce turiști sunt acceptați, indicând un risc operațional pentru operatorii de croaziere: rute schimbate din scurt, porturi alternative și incertitudine pentru planificarea sezonului. În același context, articolul amintește că, deși relațiile între persoane de același sex sunt „tehnic legale” în Turcia și Egipt, persoanele LGBT se confruntă cu discriminare și cu o „criminalizare” în creștere în baza legislației locale. [...]
