Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump amenință cu noi taxe vamale împotriva Canadei, invocând efectele economice și de sănătate ale fumului provenit din incendiile de vegetație, potrivit Libertatea. Mesajul, publicat pe platforma Truth Social, mută o criză de mediu în registrul politicii comerciale, cu potențiale consecințe asupra relațiilor bilaterale și a fluxurilor transfrontaliere.
Trump a susținut că autoritățile canadiene nu gestionează adecvat întreținerea pădurilor și a tufișurilor și a afirmat că SUA sunt „invadate” de aer „poluat și nesănătos”, relatare atribuită de Libertatea postului BBC. Președintele american a spus că îl va contacta pe premierul canadian Mark Carney pentru a-i cere explicații, iar retorica a fost preluată și de alți politicieni republicani.
În paralel, unii republicani au readus în discuție ideea controversată ca Canada să devină „al 51-lea stat” al SUA, subiect care, potrivit materialului, a alimentat reacții publice în Canada, inclusiv apeluri la boicotarea turismului în SUA. În același context, sunt menționate propuneri de amânare a inaugurării Podului Internațional Gordie Howe, proiect care leagă Ontario de Michigan și este relevant pentru transport și comerț între cele două țări.
Nemulțumirea a ajuns și în Congres: parlamentarii John James, John Moolenaar, Jack Bergman și Lisa McClain au transmis, într-o scrisoare deschisă, că „răbdarea lor s-a epuizat”, acuzând Canada de subinvestiții în rărirea pădurilor și în arderile controlate (intervenții planificate pentru reducerea combustibilului vegetal).
Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a respins acuzațiile și a cerut sprijin concret din partea SUA, amintind de intervențiile canadiene în situații de urgență din Statele Unite.
„Poate că ceea ce ar trebui să faceți, în loc să vă plângeți, este să trimiteți sprijin, să trimiteți ajutor, pentru că am făcut exact același lucru pentru prietenii noștri americani.”
Ford a mulțumit statelor Michigan și Massachusetts pentru trimiterea de bombardiere cu apă și pompieri. La rândul său, Mark Carney a spus că „schimbările climatice sunt responsabilitatea tuturor — cu adevărat a tuturor — inclusiv a Statelor Unite”.
Ministerul pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență de la Ottawa a indicat existența unor acorduri de asistență reciprocă între cele două țări încă din 1982, reconfirmate la summitul G7, iar deputata Eleanor Olszewski a afirmat că guvernul canadian a investit 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) în sustenabilitatea pădurilor.
Datele Sistemului canadian de informații privind incendiile de vegetație arată că, în acest an, aproape 3 milioane de hectare au fost distruse, iar 888 de incendii erau active, majoritatea scăpate de sub control (peste 190 doar în Ontario). Fumul s-a extins pe mii de kilometri, afectând state americane precum Minnesota, Michigan, Pennsylvania, Ohio și New York, iar poluarea a dus la anularea unor evenimente în aer liber.
Potrivit companiei elvețiene IQAir, Detroit a înregistrat recent cea mai slabă calitate a aerului din lume, urmat de Chicago, Washington D.C. și New York. În același timp, experți citați în material indică drept cauze valul de căldură extremă și persistentă din nordul provinciei Ontario și deficitul sever de precipitații, sugerând că explicația nu poate fi redusă doar la managementul forestier.
În acest stadiu, amenințarea cu tarife rămâne la nivel de declarație, însă asocierea unei crize de mediu cu măsuri comerciale ridică miza politică și poate complica cooperarea bilaterală exact într-un moment în care ambele părți invocă nevoia de sprijin reciproc.
Recomandate
Donald Trump își înăsprește mesajul înainte de alegerile „midterm”, mizând pe scenarii de colaps economic și pe teama de violențe sociale pentru a mobiliza electoratul republican, potrivit Bild . Publicația notează că președintele SUA, în vârstă de 80 de ani, se află într-un turneu de campanie prin țară în finalul cursei către alegerile pentru Congres din 3 noiembrie, pe fondul semnalelor că el și partidul său ar fi „pe drumul spre înfrângere”. În acest context, tonul lui Trump devine „mai întunecat” și „aproape apocaliptic”, cu avertismente repetate privind consecințele unei victorii democrate. „Catastrofă națională” ca mesaj central de mobilizare În discursurile sale, Trump le transmite alegătorilor că ar avea de ales între a vota republicanii sau a „risca o catastrofă națională”, arată articolul. Ca element de campanie, el invocă inclusiv recentele tulburări din Franța , prezentate drept un avertisment pentru SUA. La un miting în statul Kansas, Trump a făcut referire la imagini cu incendii și violențe, susținând că acestea ar fi ceea ce „radicalii democrați” ar vrea să aducă în America, potrivit relatării. În același discurs, el i-a ironizat pe democrați folosind o formulare jignitoare. Accent pe riscul de „colaps economic” Dincolo de tema ordinii publice, Trump își construiește argumentația și pe un risc major pentru economie, conform aceleiași surse: un posibil „colaps economic” în cazul în care democrații câștigă alegerile. Publicația consemnează că Trump a vorbit despre perspectiva unei „Mari Depresiuni” similare celei de acum aproape 100 de ani, asociată cu „sărăcie în masă”, în scenariul unei victorii democrate. Articolul nu oferă însă detalii despre indicatori economici sau măsuri concrete care ar susține această prognoză, ci o prezintă ca parte a retoricii electorale din finalul campaniei. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Donald Trump a legat violențele din Franța de miza alegerilor din SUA , folosindu-le ca argument electoral împotriva democraților, potrivit Digi24 . Mesajul vine în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului în ultimii doi ani ai mandatului său. La un miting electoral în Kansas, organizat pentru susținerea senatorului republican Roger Marshall, Trump a descris Franța drept „o națiune cândva măreață” care ar fi „cucerită, jefuită și arsă din temelii” și a susținut că „exact asta vor să facă democrații radicali în America”, relatează Politico (citat de Digi24). Contextul invocat: proteste de amploare în Franța Trump și-a construit argumentația pe fundalul protestelor de masă din weekend din Franța, unde, potrivit datelor prezentate în articol, cel puțin 550.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă pentru a protesta față de costul vieții și condițiile din sistemul de învățământ. Manifestațiile au degenerat în revolte violente, jafuri și vandalism. Ministerul de Interne a anunțat: 2.397 de persoane arestate; 997 de agenți ai forțelor de ordine răniți, dintre care șapte grav; un protestatar a murit la Paris, după un stop cardio-respirator. În plus, luni au fost instituite restricții locale de circulație în unele orașe, conform aceleiași surse. Mesajul politic: mobilizare electorală și atac la democrați În discursul din Kansas, Trump i-a îndemnat pe participanți să voteze pentru republicani și a prezentat situația din Franța ca avertisment pentru SUA, în logica unei campanii axate pe teme de ordine publică și imigrație. În aceeași linie, vicepreședintele JD Vance a folosit protestele din Franța pentru a-și promova partidul într-o postare pe X, afirmând că „liberalii occidentali” ar fi adus „lumea a treia” în Franța și în alte țări și susținând că acesta ar fi „viitorul” dorit de democrații din Congres pentru SUA. Alegerile intermediare din 3 noiembrie sunt prezentate ca un test politic major, în condițiile în care republicanii se confruntă, potrivit articolului, cu „o scădere semnificativă a sprijinului popular”. [...]
Uniunea Europeană pregătește o strategie mai dură pentru Arctica , cu măsuri de supraveghere maritimă și protecție a infrastructurii critice, pe fondul temerilor că Rusia și China ar putea transforma noua rută de navigație din Nord într-un „punct de strangulare” pentru comerțul global, potrivit Digi24 . Strategia actualizată urmează să fie prezentată marți și mută accentul UE de la mediu către securitate și control operațional al riscurilor. Planul, descris de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , într-un interviu pentru The Times , vizează contracararea eforturilor sino-ruse de a domina Cercul Polar Arctic, în contextul în care retragerea gheții marine face tot mai utilizabilă Ruta Mării Nordului (NSR) de-a lungul teritoriului Rusiei, ca alternativă la traseele tradiționale. Ce include strategia UE: supraveghere, mobilitate militară și protecția cablurilor Potrivit informațiilor prezentate, strategia va include: un centru de supraveghere pentru urmărirea activităților maritime suspecte; sprijin pentru porturi și aeroporturi „de nivel militar”, pentru desfășurarea rapidă a trupelor; un centru pentru monitorizarea și repararea cablurilor submarine de date în caz de sabotaj; un „centru de securitate maritimă”, într-o locație încă nedivulgată, care ar urma să supravegheze „flota ascunsă” a Rusiei și activitățile submarinelor sale. Miza operațională este dublă: pe de o parte, controlul riscurilor de securitate pe o rută comercială emergentă; pe de altă parte, reducerea vulnerabilităților legate de conectivitate (cabluri submarine) într-o zonă în care sabotajul este tratat explicit ca scenariu. De ce contează Ruta Mării Nordului pentru comerț și securitate În material se arată că NSR începe deja să fie folosită de nave comerciale din China și din alte state din Pacific către Europa, iar în lunile de vară călătoriile ar fi „cu cel puțin o treime mai rapide” decât ruta consacrată prin Marea Roșie și Marea Mediterană. În acest context, Kallas susține că UE trebuie să colaboreze cu Statele Unite și Canada pentru a împiedica transformarea rutei într-un punct strategic de blocaj. „Cu astfel de părți interesate, putem împiedica [rivalii noștri] să creeze un nou punct de blocaj [și] să ne asigurăm că această rută rămâne deschisă pentru toată lumea.” Buget și capabilități: spărgătoare de gheață și tehnologii militare pentru Arctica Față de strategia din 2021, axată în principal pe mediu, versiunea actualizată este descrisă ca o declarație de intenție „mult mai marcată” geopolitic. Documentul ar urma să includă: angajamentul de a consolida flota europeană de spărgătoare de gheață; alocarea a 260 de milioane de euro (aprox. 1,3 miliarde lei) pentru tehnologii militare adaptate condițiilor arctice, precum aeronave pentru vreme extremă și senzori cu rază lungă de acțiune. În paralel, capitalele europene sunt îngrijorate că Rusia și China își extind puterea maritimă, inclusiv prin avantajul lor în numărul de spărgătoare de gheață și prin folosirea cercetării polare ca instrument de recunoaștere. Posibilă nuanțare a poziției UE privind forajul în Arctica Kallas „a părut să sugereze” că UE ar putea să-și modereze opoziția față de forajul pentru combustibili fosili în Arctica, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și gaze și al riscurilor geopolitice care afectează rutele energetice. „De aceea, desigur, toate țările analizează cu atenție și noile resurse, din care să poată obține această energie. Dar este un echilibru dificil de atins în ceea ce privește protejarea mediului.” Materialul notează și presiunea exercitată asupra Norvegiei (care nu este membră UE, dar este legată economic de piața europeană) în privința exploatării unor rezerve suplimentare. Dependența UE de parteneri și ecoul tensiunilor din jurul Groenlandei UE are o prezență teritorială limitată în Extremul Nord, la zonele nordice ale Finlandei și Suediei, ceea ce o face dependentă de parteneri. În articol sunt menționate recalibrări în relațiile cu: Canada, care negociază un statut de „membru asociat” al UE; Islanda, care a votat împotriva negocierilor de aderare, dar vrea relații economice mai profunde; Norvegia, interesată de o aliniere mai strânsă; Marea Britanie, care oferă o bază pentru misiuni de supraveghere aeriană a Arcticii la RAF Lossiemouth. În același timp, textul amintește că relația transatlantică a fost afectată de disputa legată de Groenlanda, tensiuni care, deși „dezamorsate” printr-un acord, ar fi lăsat urme de durată asupra încrederii dintre aliați. Ce urmează, conform informațiilor din articol: prezentarea, marți, a strategiei actualizate a UE pentru Arctica, care va seta cadrul pentru investiții și coordonare în zona de securitate maritimă, infrastructură critică și capabilități adaptate condițiilor arctice. [...]
JD Vance refuză să se implice în alegerile din Israel , evitând să-l susțină pe Benjamin Netanyahu , într-un gest care evidențiază o diferență de linie față de Donald Trump și care poate influența modul în care administrația de la Washington își calibrează mesajele externe înaintea alegerilor intermediare din SUA, potrivit Digi24 . Vicepreședintele american a făcut declarațiile într-un interviu acordat luni lui Mark Halperin, în emisiunea „2WAY Tonight”, difuzată pe platforma 2WAY, într-un material relatat de POLITICO . Vance nu l-a criticat direct pe Netanyahu, dar a spus că nu vrea să se implice în alegerile unei țări străine, în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului în SUA. „Preşedintele dispune de cea mai eficientă susţinere din istoria politică americană sau internaţională. Eu susţin candidaţii americani, iar asupra acestora îmi concentrez atenţia în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului. Aşadar, nu mă implic în alegerile din Israel”, a declarat Vance. El a insistat că poziția sa nu este una de opoziție față de Netanyahu, ci una de neimplicare. „Nu sunt împotriva susţinerii lui. Nu sunt în favoarea susţinerii lui. Pur şi simplu nu mă implic în alegerile din Israel”. Diferența față de Trump și miza de calendar În contrast, Donald Trump și-a declarat duminică sprijinul pentru Netanyahu, în timp ce premierul israelian încearcă să obțină un avantaj înaintea alegerilor parlamentare programate săptămâna viitoare, mai notează Digi24. Din informațiile disponibile în material, Vance își justifică reținerea prin prioritizarea agendei interne americane înaintea alegerilor intermediare, ceea ce sugerează o abordare mai prudentă în privința asumării publice a unor poziții care pot deveni subiect de dispută politică în SUA. [...]
Parlamentul European cere accelerarea trenurilor de mare viteză , iar România riscă să piardă timp și bani dacă nu grăbește studiile și proiectele necesare pentru a accesa fondurile disponibile, potrivit Știrile Pro TV . Raportul adoptat marți la Strasbourg, din proprie inițiativă, solicită statelor membre să accelereze conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Demersul vine după o comunicare a Comisiei Europene din noiembrie 2025, care vizează o strategie de conectare a tuturor capitalelor UE cu trenuri de mare viteză, notează materialul, citând Agerpres. Ce înseamnă „mare viteză” și ce rute sunt vizate pentru România Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, spune că este vorba despre trenuri care circulă cu minimum 250 km/h , pe o rețea modernă de cale ferată. În acest cadru, el indică drept ținte de conectare București–Budapesta și București–Sofia , cu un câștig de timp de deplasare de „peste 6 ore” pe ruta București–Budapesta, iar termenul menționat pentru finalizarea acestor obiective este 2040 . Presiunea pe implementare: studiile, condiția pentru finanțare Potrivit lui Falcă, Parlamentul European a votat o solicitare către statele membre de a urgenta studiile necesare , finanțate inclusiv din fonduri naționale. În cazul României, acesta afirmă că există deja studiul de traseu spre Budapesta și spre Sofia. Tot el arată că Grecia, Bulgaria și România au semnat, cu aproximativ trei săptămâni înainte, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor „nu doar pe calea ferată”, iar prin acest acord „ar urma” să fie finalizată și construcția a trei poduri noi peste Dunăre . Miza economică și problema capacității administrative Falcă atrage atenția că România este în întârziere și la infrastructura de viteză medie , iar, în contextul unei capacități administrative reduse, ar trebui să trateze „foarte serios” studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea beneficia de fondurile europene existente. El argumentează că trecerea la trenuri de mare viteză ar implica „mare responsabilitate”, dar ar putea aduce și o creștere a economiei și a competitivității. Investiții până în 2040 și discuția despre costuri și fiscalitate Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru TRAN și raportor din umbră pe acest dosar, spune că obiectivul urmărit este reducerea decalajelor dintre Est și Vest și dezvoltarea infrastructurii feroviare de mare viteză. El își propune ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă în sub 24 de ore , ca obiectiv de lungă durată. Mușoiu mai afirmă că trenurile de mare viteză au în prezent costuri ridicate pentru pasageri și susține necesitatea unui tratament fiscal echitabil între călătoriile cu avionul și cele cu trenul. Întrebat despre fezabilitatea planului până în 2040, el indică drept țintă creșterea investițiilor la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în acest interval și menționează că industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro venituri în UE și susține 2 milioane de locuri de muncă . [...]
